În fiecare an, mii de pacienți din 165 de țări aleg clinicile din Turcia pentru servicii medicale de calitate

Pe lângă faptul că are stațiuni litorale și balneare renumite, Turcia este una dintre destinațiile preferate de cetățenii moldoveni inclusiv pentru turismul medical. Tot mai multe persoane din țara noastră aleg clinicile din Turcia pentru a beneficia de o paletă largă de servicii de calitate și îngrijiri medicale în scop curativ și preventiv.

separator

Anual, 890.000 de pacienţi din 165 de ţări sunt tratați în cele mai performante clinici din Turcia recunoscute pentru calitatea înaltă a serviciilor oferite, tehnologiile medicale avansate, echipamente moderne, specialiști cu experiență, pregătiți în occident, ce au abilitatea de a diagnostica și trata cele mai complicate cazuri medicale.

Și asta nu e tot! În ultimii ani, Turcia a devenit o excelentă destinație în ceea ce privește turismul de sănătate și cel alternativ care promovează și pune accentul pe mișcare și activități sportive. Drept dovadă, în sprijinul celor menționate mai sus, este desfășurarea cel mai grandios Congres găzduit de Turcia, în perioada 4-7 aprilie 2019, în incinta centrului expozițional ANFAS Expo Center din Antalya.

,,HESTOUREX 2019”, cea de-a treia ediție a Congresului-Expoziție în domeniul Turismului alternativ, medical şi sportiv, a reunit circa 6.000 de participanți profesioniști din 165 de țări ale lumii, Europa, Asia, țările Orientului Mijlociu și Africa, cu organizarea a peste 50.000 de întrevederi în formatul B2B.

Sute de delegații din diferite țări se întâlnesc anual la ,,HESTOUREX”, Congresul-Expoziție ce creează o platformă de promovare a potențialului Turciei în domeniul Sănătății, Sportului și Turismului alternativ, cât și dezvoltării ulterioare a relațiilor internaționale reciproc avantajoase și parteneriatelor strategice între profesioniștii industriei.

Un loc special în cadrul evenimentului îl ocupă Programul Hosted Buyers, reprezentat de dialogurile în formatul B2B, care oferă posibilitatea organizării întrevederilor între persoanele cointeresate, schimbului de experiențe, stabilirea de noi contacte cu potențialii clienți și parteneri de afaceri.La expoziția ,,HESTOUREX 2019” au fost invitate clinicile de top din Turcia și din străinătate, centrele de medicină, operatorii și agențiile turistice, instituțiile medical-curative, hotelurile, cluburile și federațiile de sport, companiile de asistență medicală și alte forme ale turismului alternativ.

Turismul medical în stomatologie, oncologie, pediatrie, estetică, terapie şi reabilitare, SPA și sănătate, turismul în pensiuni, turismul sportiv sunt doar câteva dintre direcțiile de interes promovate de partenerii turci. Turcia a găzduit 2.000 de comptetiţii internaţionale la fotbal, 200 de competiţii la tenis, 100 de turnee intrenaţionale la golf, competiții cu balonul cu aer, parapanta, pluta, drumeţii montane, turism gastronomic.

,,Am adunat aici reprezentanţi din 165 de ţări. Diverşi partenerti din diferite ţări, inclusiv din Republica Moldova. E doar un început, iar Republica Moldova este un partener foarte impoatant pentru noi, de aceea noi am deschis o reprezentanţă a Asociației de Turism Medical din Turcia şi în Moldova, pentru a fi capabili să le oferim cetăţenilor moldoveni tratamente medicale dintre cele mai performante”, a declarat Emin Çakmak, președintele Consiliului turc al dezvoltării Turismului în domeniul sănătății.
Companii turce, gazde și reprezentanți ai serviciilor de sănătate, sport și din industria turismului, au sosit din mai multe regiuni ale țării pentru a-și promova ofertele. Participanții internaționali au încercat, de asemenea, să se prezinte pe ei înșiși și produsele lor, în cel mai eficient mod.

Republica Moldova a participat la eveniment cu o delegație de medici și reprezentanți ai presei, inclusiv portalul UNICA.md.

Este de menționat că turismul sportiv a fost specificat ca temă principală la HESTOUREX 2019. Reprezentanți autorizați ai industriei sportive din mai multe țări au venit în Antalya pentru a se întâlni cu federațiile de sport turcești și companiile din domeniul turismului sportiv. La deschiderea oficială a ceremoniei a participat inclusiv Ministrul tineretului și sportului din Republica Turcia dl. Mehmet Muharrem Kasapoğlu. Până în anul 2023, peste 70 de milioane de turiști sportivi sunt așteptați să sosească în Turcia.

La 6 aprilie, în cadrul Zilei Internaționale a Sportului, a fost organizată o discuție pe tema: „Ziua Sportului pentru Dezvoltare și Pace”, în cadrul căreia au fost împărtășite semnificația și importanța zilei cu oaspeții onorați ai evenimentului.

      

Fertilitatea în Europa: Țările care au cel mai mare și cel mai mic număr de nou născuți

Peste 4 milioane de copii s-au născut în Uniunea Europeană în fiecare an în ultimele trei decenii, dar aceste cifre arată o tendință de scădere, scrie alephnews.ro.

În 2021, s-au născut 4,09 milioane de copii. Aceasta este a doua cea mai mică cifră din 1960 încoace. Cea mai mică cifră a fost înregistrată în 2020, când s-au născut 4,07 milioane de copii. Rata de fertilitate, care reflectă numărul de nașteri, s-a schimbat remarcabil în țările europene în ultimii 20 de ani. Ea a scăzut în 11 din cele 27 de state membre ale UE între 2001 și 2021.

Care sunt țările cu cea mai mare și cea mai mică rată de fertilitate din Europa? Cum s-a schimbat fertilitatea în Europa în ultimele două decenii? Cum variază în UE ponderea copiilor din mame născute în străinătate și a celor născuți în țară?

Franța are cea mai mare rată de fertilitate

În 2021, Franța a avut cea mai mare rată de fertilitate dintre statele membre ale UE, cu 1,84 de nașteri vii pe femeie, potrivit Eurostat, biroul de statistică al UE. Malta avea cea mai mică rată, cu 1,13 nașteri vii. Această medie pentru întreaga UE era de 1,53. Franța este urmată de Cehia (1,83), Islanda (1,82) și România (1,81).

În timp ce cea mai mare rată de fertilitate este înregistrată într-o țară (parțial) mediteraneană, nașterile vii pe femeie sunt remarcabil de scăzute în alte țări mediteraneene, cum ar fi Malta (1,13), Spania (1,19), Italia (1,25), Cipru (1,39) și Grecia (1,43).

În alte țări, ratele de fertilitate au fost următoarele: 1,72 în Danemarca, 1,7 în Turcia, 1,61 în Marea Britanie, 1,58 în Germania și 1,35 în Portugalia.

Copii născuți în UE: Cel mai mic număr înregistrat în 2020

Dacă ne uităm la numărul de copii născuți în UE, cel mai mic număr a fost înregistrat în 2020, respectiv 4,07 milioane. În ultima vreme, s-a înregistrat o tendință de scădere a numărului de nașteri în UE, care a început în 2008, an în care s-au înregistrat 4,68 milioane de nașteri.

Cum s-a schimbat rata de fertilitate?

Rata de fertilitate a crescut cu 8% în UE între 2001 (1,43 nașteri pe femeie) și 2021 (1,53 nașteri pe femeie). Cea mai mare creștere a fost înregistrată în Cehia (59%), urmată de România (43%) și de Slovacia și Slovenia (ambele cu 36%).

Cea mai mare scădere se înregistrează în Turcia

Turcia, care este una dintre cele mai populate țări din Europa, a înregistrat cea mai mare scădere a ratei de fertilitate în această perioadă. Aceasta a scăzut de la 2,38 în 2001 la 1,7 în 2021, ceea ce corespunde unei scăderi de 29%. Cu toate acestea, Turcia se află încă pe locul opt din 37 de țări pe lista celor mai mari rate de fertilitate.

Rata fertilității a scăzut, de asemenea, cu 24% în Malta, 16% în Finlanda, 7% în Portugalia și 5% în Olanda. Scăderea a fost mai limitată în Spania și Franța (3%), iar în Regatul Unit a fost de numai 1%.

La ce vârstă nasc femeile primul lor copil?

În 2021, vârsta medie a femeilor care dădeau naștere primului copil era de 29 ani în UE. Această vârstă a crescut în mod constant de-a lungul anilor; în 2013, era de 28,8 ani.

În 2021, vârsta medie a femeilor la nașterea primului copil a fost cea mai mare în Italia și Spania, de 31,6 ani în ambele țări. Această vârstă a fost cea mai scăzută în Bulgaria, de 26,5 ani, urmată de Albania (26,6 ani) și Turcia (26,7 ani).

Vârsta medie a femeilor la nașterea primului lor copil a fost următoarea în alte țări: 31,2 ani în Irlanda, 31 de ani în Grecia, 30,9 ani în Anglia și Țara Galilor, 30,1 ani în Germania și 29,1 ani în Franța.

Sunt aceste mame născute în străinătate sau autohtone?

Ponderea copiilor cu mame născute în străinătate și a celor născute în țară variază semnificativ în Europa. Copii ai mamelor născute în străinătate variază de la 1% din total în Serbia la 65% din total în Luxemburg. Această valoare este de 20% sau mai mult în jumătate dintre țările luate în considerare aici.

În 2021, ponderea copiilor cu mame născute în străinătate era de 29% în Germania, Marea Britanie și Suedia. Această valoare era de 23 la sută în Franța. În afară de Serbia, ponderea copiilor de mame născute în străinătate era de 3% sau mai puțin în Polonia, Turcia, Lituania, Slovacia și Bulgaria.

Ponderea copiilor cu mame născute în străinătate a crescut în majoritatea țărilor UE între 2013 și 2021. Malta a înregistrat cea mai mare creștere, de 22 de puncte procentuale, urmată de Grecia și de Spania, Portugalia și România (5 puncte pentru fiecare țară).

Transplantul cu ambii plămâni a fost efectuat cu succes la pacienţi cu stadiu avansat de cancer. Metoda, perfecţionată în pandemie

Medicii din Chicago au realizat cu succes două transplanturi în care pacienţilor, ambii suferind de cancer pulmonar în stadiu avansat, li s-au înlocuit ambii plămâni, o procedură perfecţionată în timpul pandemiei în intervenţiile asupra pacienţilor bolnavi de COVID-19, scrie NBC News citat de digi24.ro.

Ambii pacienţi care au trecut prin transplant sunt în viaţă şi sunt acum sănătoşi. Când cancerul se întinde de la un plămân la altul şi nu mai răspunde la tratamente precum radioterapia sau chimioterapia, pacienţii rămân, de regulă, fără nicio altă opţiune. Aşa s-a întâmplat şi cu Albert Khoury, un american de 55 de ani din Chicago, care a fost diagnosticat cu cancer pulmonar în 2020. Iniţial, tumorile i-au afectat un singur plămân, însă, în ciuda tratametului, cancerul a avansat şi la celălalt. Bărbatul ajunsese în stadiul 4 al bolii, cel mai avansat.

„Mi-au spus: petrece cât mai mult timp cu fraţii tăi. Mai ai câteva luni de trăit”, a povestit bărbatul. Însă, în septembrie 2021, Khoury a devenit prima persoană cu cancer în stadiu atât de avansat care a fost supusă unui transplant cu doi plămâni. De atunci, de procedură a beneficiat şi Tannaz Ameli, o femeie de 65 de ani.

„Doar dacă toate celelalte opţiuni sunt epuizate luăm în calcul” o astfel de procedură, spune doctorul Ankit Bharat, şeful secţiei de chirurgie toracică de la Institutul de Medicină „Northwestern”, unde au avut loc operaţiile. În mod normal, transplantul pulmonar se face cu un singur plămân.

Însă există riscul ca dacă şi celălalt plămân al pacientului este canceros, tumorile să se extindă din nou la plămânul transplantat. Acesta a fost și motivul pentru care Ankit Bharat și echipa sa au decis să încerce transplantarea ambilor plămâni în același timp. Această abordare nu este potrivită pentru toți pacienții care au cancer în stadiu terminal, ci doar în cazul celor care au tumorile localizate la ambii plămâni, dar nu și la alte organe.

„Dacă cancerul s-a întins în afara plămânilor, nu mai putem face transplantul”, spune Ankit Bharat. În timpul procedurii, când plămânii sunt scoşi din pacient, acesta este ţinut în viaţă cu ajutorul unui aparat de bypass inimă-plămâni. Medicii de la Institutul Northwestern au realizat primele transplanturi duble de plămâni în timpul pandemiei, pe pacienţilor care sufereau de COVID în formă avansată.

Totuşi, procedura rămâne dificilă.

„Este o operaţie de amploare, deci ai nevoie de cineva care poate tolera atât intervenţia chirurgicală, cât şi terapia imunosupresoare necesară după transplant”, a declarat doctorul William Dahut, cercetător şef la Societatea Americană împotriva Cancerului, adăugând că riscul de complicaţii rămâne mare. Programul Institutului Northwestern îşi propune să efectueze operaţia pe 75 de pacienţi voluntari şi să arate procedura şi  medicilor din alte spitale. „Chiar dacă putem da o nouă şansă la viaţă doar în cazul câtorva pacienţi, tot este o realizare profundă”, spune Ankit Bharat.

Pastila pentru avort, interzisă în Wyoming, primul stat american care ia această măsură

Guvernatorul statului Wyoming, Mark Gordon, a promulgat vineri, 17 martie, o lege care interzice utilizarea sau prescrierea pastilelor pentru avort, lege care a fost aprobată la începutul acestei luni de legislativul statului, controlat de republicani. Wyoming devine astfel primul stat american care adoptă această interdicție, relatează Reuters și AFP, citate de Agerpres.

Potrivit proiectului de lege, în Wyoming este ilegală „prescrierea, eliberarea, distribuirea, vânzarea sau utilizarea oricărui medicament în scopul de a obține sau de a efectua un avort”. Așa-numitele pilule „de a doua zi”, medicamente contraceptive eliberate pe bază de rețetă folosite după actul sexual, dar înainte ca o sarcină să poată fi confirmată, sunt exceptate de la interdicție. Proiectul include și o scutire pentru orice tratament necesar pentru a proteja o femeie căreia îi sunt puse în pericol „în mod substanțial” viața și sănătatea, precum și pentru orice tratament al unui „avort spontan natural, în conformitate cu orientările medicale acceptate în prezent”.

Încălcarea regulilor va fi tratată ca un delict penal, pasibil de până la șase luni de închisoare și o amendă de până la 9.000 de dolari. Gordon le-a cerut membrilor legislativului să introducă și o interdicție totală a avortului în Constituția statului, prevedere care să fie supusă votului cetățenilor.

Decizia adoptată în statul Wyoming vine în contextul în care opozanții avortului încearcă să obțină interzicerea pilulei pentru avort pe tot teritoriul SUA.

De asemenea, un judecător federal din Texas ia în considerare posibilitatea de a stabili o interdicție la nivel național a pilulei abortive Mifepriston, ca răspuns la un proces intentat de grupuri antiavort.

Și tot în Texas, legislativul analizează o propunere prin care se cere ca furnizorii de internet din stat să blocheze accesul la site-urile care vând astfel de pastile. Luptele juridice cu privire la dreptul la avort s-au intensificat în Statele Unite, în urma hotărârii Curții Supreme de Justiție de anul trecut, care a anulat decizia istorică din 1973, Roe vs Wade, care legaliza întreruperile de sarcină. În urma acestei decizii, 15 state americane au interzis avorturile pe teritoriile lor.

De asemenea, în 15 state din SUA, accesul la Mifepriston a fost limitat după ce Curtea Supremă a oferit anul trecut fiecărui stat libertatea de a legifera.

În Moldova au fost importate patru tone de mere din Ucraina
Articolul anterior
Tot ce trebuie să știi despre masajul anticelulitic
Articolul următor