În Republica Moldova există riscul de apariție a bolilor transmise prin apă și rozătoare. Precizările medicilor epidemiologi

16/06/2023

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) anunță că monitorizează continuu situația epidemiologică creată în urma distrugerii barajului de acumulare a apei de la Nova Kahovka, de pe râul Nipru, Ucraina și informează cu privire la riscul de apariție a cazurilor de holeră și altor boli diareice acute (BDA). „Ca urmare a inundațiilor în anumite regiuni ale țării vecine, Ucraina există un risc semnificativ de apariție a maladiilor transmise prin apă, cum ar fi holera, febra tifoidă și boli transmise de rozătoare: leptospiroza și tularemia. Conform ultimilor informații, până în prezent în Ucraina nu a fost înregistrat niciun caz de holeră”, menționează ANSP.

Totodată, se menține riscul înalt de apariție a cazurilor indigene şi de import a holerei și altor BDA în țară, din cauza migrației intense a populației.

„Menționăm că anual, în perioada lunilor mai – septembrie, ANSP monitorizează săptămânal evoluția procesului epidemic la holeră și alte boli diareice acute (BDA) în scopul depistării precoce a semnelor de agravare a situației epidemiologice, atât în rândul populației, cât și în obiectivele mediului ambiant (râuri, lacuri, iazuri etc.).

Conform rezultatelor, în primele 2 săptămâni de la inițierea monitorizării (29.05-11.06.2023) în republică au fost înregistrate 645 cazuri de boli diareice acute, inclusiv 395 cazuri în rândul copiilor. Dintre acestea, supuse examenului bacteriologic la Vibrionul holeric au fost 53 de persoane, toți fiind cu rezultatul negativ. Din obiectivele mediului ambiant au fost recoltate – 89 probe de apă, în 15 probe a fost depistate vibrionul neholerigen, care nu cauzează holera, dar poate provoca boli diareice acute.

Holera este o boală infecțioasă acută din grupul infecțiilor intestinale, provocată de vibrioni (clasic, El-Tor, non-O139), care pătrund în organismul uman prin tractul digestiv, manifestându-se clinic prin simptome de deshidratare, crampe sau convulsii musculare, diaree şi vome repetate, ce duc la dereglări circulatorii şi ale metabolismului hidrosalin.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică atenționează persoanele care vor călători în regiunea Odessa sau litoralul Mării Negre să respecte recomandările autorităților locale privind locurile admise de recreere și pescuit, de utilizare a surselor sigure de apă potabilă.

În cazul apariției semnelor clinice de BDA nu se permite autotratamentul, mai ales când aceste simptoame se dezvoltă la copii. Recomandarea de bază este consultarea de urgență a medicului pentru prescrierea tratamentului argumentat şi adecvat în scopul evitării consecințelor nedorite.

Pentru prevenirea holerei și altor BDA, persoanele care vor călători în regiunile menționate este necesar să respecte următoarele reguli:

spălarea mâinilor cu săpun după veceu şi înainte de masă, până la pregătirea bucatelor; controlați acest lucru la copii;
spălarea abundentă sub apă curgătoare a fructelor şi legumelor ce se folosesc fără prelucrare termică;
excluderea din alimentație a produsele alimentare ușor alterabile cu termeni expirat sau de calitate negarantată (vizual, organoleptic);
evitarea consumul de apă, gheață sau produse alimentare dacă nu sunteți siguri că ele sunt inofensive;
evitarea procurării produselor alimentare în locurile neautorizate, fără condiții de păstrare;
respectarea regimului de prelucrare termică a produselor alimentare şi termenii de păstrare;
prevenirea pătrunderii în casă, mai ales la bucătărie a muştelor, insectelor de bucătărie, şoarecilor”, menționează ANSP.

Inundații devastatoare în sudul Ucrainei, după distrugerea hidrocentralei Nova Kahovka de pe fluviul Nipru, în regiunea Herson. Mai multe localități au fost complet sau parțial inundate, iar în mediul online a apărut o înregistrare video cu momentul în care o casă e dusă de apele rupte, în urma exploziei de la baraj.

Premiul Nobel în medicină, câștigat de Katalin Kariko și Drew Weissman pentru vaccinurile ARN mesager eficiente împotriva Covid-19

Katalin Kariko şi Drew Weissman au fost desemnaţi, luni, laureaţii premiului Nobel pentru medicină pe anul 2023, potrivit site-ului nobelprize.org.

Cei doi au câștigat Nobelul „pentru descoperirile lor privind modificările bazelor de nucleotide care au permis dezvoltarea unor vaccinuri ARN mesager eficiente împotriva COVID-19”, a anunţat Thomas Perlmann, secretar general al Comitetului Nobel la sediul Institutului Karolinska din Stockholm, Suedia.

Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină deschide seria acestor distincţii, atribuite în fiecare an la începutul lunii octombrie.

În 2022, premiul Nobel pentru medicină a fost atribuit paleogeneticianul suedez Svante Pääbo pentru descoperirile sale privind genomul hominizilor dispăruţi şi evoluţia umană.

Cu excepţia distincţiei acordate în domeniul economiei, aceste premii au fost create de magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

În 2023, fiecare premiu Nobel va fi însoţit de un cec în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (986.000 de dolari).

După atribuirea premiului pentru medicină, sezonul Nobel continuă cu premiul Nobel pentru fizică, pe 3 octombrie, urmat de premiul pentru chimie, pe 4 octombrie, înainte de mult aşteptatul premiu pentru literatură, pe 5 octombrie, şi de premiul pentru pace, pe 6 octombrie, singurul decernat la Oslo. Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice în memoria lui Alfred Nobel va fi anunţat în data de 9 octombrie.

Octombrie este luna internațională a conștientizării cancerului de sân

Incidența de cancer mamar în R. Moldova a fost de 51,5 cazuri la 100.000 de locuitori în anul 2022. Mai concret, este vorba despre 1.307 depistate primar.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, la evidența medicală în anul 2022 se aflau 11.488 de persoane cu cancer de sân, prevalența constituind 452,5 cazuri la 100.000 de oameni.

Totodată, 471 de persoane au decedat de cancer de sân în anul trecut, nivelul de mortalitate fiind de 18,6 decese la 100.000 de persoane și se plasează pe locul 3 din totalitatea deceselor cauzate de cancer.

Luna de conștientizare a cancerului mamar este o campanie anuală de sensibilizare și conștientizare de către populație a importanței măsurilor de prevenire, depistare precoce și îngrijire de calitate a cancerului mamar. Recunoscută ca luna de culoare roz, în această perioadă, femeile sunt îndemnate să acorde mai multă atenție propriei sănătăți, amintind că depistarea la timp în stadiile 1-2 ale bolii, crește rata de succes a vindecării.

Potrivit OMS, cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer în rândul femeilor din întreaga lume, luând viețile a sute de mii de femei în fiecare an și afectând, în mod disproporționat, persoanele din țările cu venituri mici și medii.

Astfel, rata de supraviețuire a cancerului de sân la cinci ani în țările cu venituri mari depășește 90%, comparativ cu 66% în India și 40% în Africa de Sud.

Astăzi marcăm Ziua mondială a inimii

În fiecare an, la data de 29 septembrie marcăm Ziua mondială a inimii. Campania din acest an, cu genericul „Folosește-ți inima, cunoaște-ți inima!”, se axează pe principiul esențial de a ne cunoaște, întâi de toate, inima.

La nivel mondial, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces, anual peste 20 de milioane de oameni mor din cauza afecțiunilor inimii.

Bolile cardiovasculare reprezintă un ansamblu de tulburări ale inimii și ale vaselor sangvine, manifestate prin dureri în piept, respirație îngreunată, transpirații reci, palpitații, senzație de lipsă a aerului (dispnee), oboseală, amorțeală sau edeme.

Afecțiunile inimii pot fi destul de grave, însă adoptarea unui stil de viață sănătos, alimentație echilibrată, activitate fizică și renunțare la fumat pot reduce riscurile apariției complicațiilor. Verificarea periodică a nivelului de colesterol și a tensiunii arteriale sunt indicii de bază care pot confirma sau infirma probleme ale inimii.

În Republica Moldova persoanele cu probleme cardiovasculare beneficiază gratuit de asistență medicală în cadrul instituțiilor medico-sanitare publice, dar și de mai multe medicamente compensate, prescrise de medici. Pentru depistarea precoce a afecțiunilor inimii, sunt efectuate gratuit o serie de investigații, care identifică și confirmă maladia.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în anul 2022, mai mult de 756 mii de cetățeni sufereau de afecțiuni ale cordului. Motivele principale rămân a fi diabetul, consumul de tutun și alcool, hipertensiunea arterială, obezitatea.

Respectarea recomandărilor medicilor privind sănătatea inimii pot preveni apariția bolilor cardiovasculare.

Fii responsabil, ai grijă de inima ta!