Încă o țară din Europa începe vaccinarea anti-Covid a copiilor între 5 şi 11 ani

Belgia a dat undă verde luni vaccinării împotriva COVID-19 a copiilor din grupa de vârstă 5-11 ani, după ce şi alte state europene au luat aceeaşi decizie.

Vaccinarea copiilor este ”gratuită şi voluntară” şi ”nu va fi posibilă decât cu acordul părinţilor sau al tutorelui legal”, precizează un comunicat emis la finalul unei reuniuni interministeriale a miniştrilor Sănătăţii din acest stat federal, transmite spotmedia.ro.

Ea se va face cu versiunea pediatrică a vaccinului Pfizer/BioNTech, aprobată de Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) şi care se administrează în două doze la interval de 21 de zile.

Primele invitaţii la vaccinare vor fi lansate chiar de la începutul lunii decembrie, mai ales copiilor cu comorbidităţi, pentru care vaccinarea este ”puternic recomandată” dat fiind faptul că ”protejează faţă de formele severe ale maladiei cauzate de virus”, adaugă acelaşi comunicat.

Vaccinul le va fi propus şi copiilor sănătoşi, care ”vor putea astfel să beneficieze de o mai bună protecţie individuală, contribuind în acelaşi timp la cea a persoanelor vulnerabile din anturajul lor şi a societăţii în ansamblul său”.

Autorităţile belgiene au mai precizat că statutul de vaccinare al copiilor nu va avea nicio consecinţă asupra activităţilor lor sociale, pentru această grupă de vârstă nefiind solicitat niciun fel de certificat sanitar.

Restricţiile impuse pentru limitarea epidemiei suscită proteste în Belgia, unde mai multe manifestaţii au degenerat în ciocniri cu poliţia în ultimele săptămâni.

Potrivit datelor recente ale institutului de sănătate publică Sciensano, în jur de 10.000 de cazuri noi de infectare sunt raportate zilnic în medie în această ţară cu 11,5 milioane de locuitori.

Premiul Nobel în medicină, câștigat de Katalin Kariko și Drew Weissman pentru vaccinurile ARN mesager eficiente împotriva Covid-19

Katalin Kariko şi Drew Weissman au fost desemnaţi, luni, laureaţii premiului Nobel pentru medicină pe anul 2023, potrivit site-ului nobelprize.org.

Cei doi au câștigat Nobelul „pentru descoperirile lor privind modificările bazelor de nucleotide care au permis dezvoltarea unor vaccinuri ARN mesager eficiente împotriva COVID-19”, a anunţat Thomas Perlmann, secretar general al Comitetului Nobel la sediul Institutului Karolinska din Stockholm, Suedia.

Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină deschide seria acestor distincţii, atribuite în fiecare an la începutul lunii octombrie.

În 2022, premiul Nobel pentru medicină a fost atribuit paleogeneticianul suedez Svante Pääbo pentru descoperirile sale privind genomul hominizilor dispăruţi şi evoluţia umană.

Cu excepţia distincţiei acordate în domeniul economiei, aceste premii au fost create de magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

În 2023, fiecare premiu Nobel va fi însoţit de un cec în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (986.000 de dolari).

După atribuirea premiului pentru medicină, sezonul Nobel continuă cu premiul Nobel pentru fizică, pe 3 octombrie, urmat de premiul pentru chimie, pe 4 octombrie, înainte de mult aşteptatul premiu pentru literatură, pe 5 octombrie, şi de premiul pentru pace, pe 6 octombrie, singurul decernat la Oslo. Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice în memoria lui Alfred Nobel va fi anunţat în data de 9 octombrie.

Octombrie este luna internațională a conștientizării cancerului de sân

Incidența de cancer mamar în R. Moldova a fost de 51,5 cazuri la 100.000 de locuitori în anul 2022. Mai concret, este vorba despre 1.307 depistate primar.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, la evidența medicală în anul 2022 se aflau 11.488 de persoane cu cancer de sân, prevalența constituind 452,5 cazuri la 100.000 de oameni.

Totodată, 471 de persoane au decedat de cancer de sân în anul trecut, nivelul de mortalitate fiind de 18,6 decese la 100.000 de persoane și se plasează pe locul 3 din totalitatea deceselor cauzate de cancer.

Luna de conștientizare a cancerului mamar este o campanie anuală de sensibilizare și conștientizare de către populație a importanței măsurilor de prevenire, depistare precoce și îngrijire de calitate a cancerului mamar. Recunoscută ca luna de culoare roz, în această perioadă, femeile sunt îndemnate să acorde mai multă atenție propriei sănătăți, amintind că depistarea la timp în stadiile 1-2 ale bolii, crește rata de succes a vindecării.

Potrivit OMS, cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer în rândul femeilor din întreaga lume, luând viețile a sute de mii de femei în fiecare an și afectând, în mod disproporționat, persoanele din țările cu venituri mici și medii.

Astfel, rata de supraviețuire a cancerului de sân la cinci ani în țările cu venituri mari depășește 90%, comparativ cu 66% în India și 40% în Africa de Sud.

Astăzi marcăm Ziua mondială a inimii

În fiecare an, la data de 29 septembrie marcăm Ziua mondială a inimii. Campania din acest an, cu genericul „Folosește-ți inima, cunoaște-ți inima!”, se axează pe principiul esențial de a ne cunoaște, întâi de toate, inima.

La nivel mondial, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces, anual peste 20 de milioane de oameni mor din cauza afecțiunilor inimii.

Bolile cardiovasculare reprezintă un ansamblu de tulburări ale inimii și ale vaselor sangvine, manifestate prin dureri în piept, respirație îngreunată, transpirații reci, palpitații, senzație de lipsă a aerului (dispnee), oboseală, amorțeală sau edeme.

Afecțiunile inimii pot fi destul de grave, însă adoptarea unui stil de viață sănătos, alimentație echilibrată, activitate fizică și renunțare la fumat pot reduce riscurile apariției complicațiilor. Verificarea periodică a nivelului de colesterol și a tensiunii arteriale sunt indicii de bază care pot confirma sau infirma probleme ale inimii.

În Republica Moldova persoanele cu probleme cardiovasculare beneficiază gratuit de asistență medicală în cadrul instituțiilor medico-sanitare publice, dar și de mai multe medicamente compensate, prescrise de medici. Pentru depistarea precoce a afecțiunilor inimii, sunt efectuate gratuit o serie de investigații, care identifică și confirmă maladia.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în anul 2022, mai mult de 756 mii de cetățeni sufereau de afecțiuni ale cordului. Motivele principale rămân a fi diabetul, consumul de tutun și alcool, hipertensiunea arterială, obezitatea.

Respectarea recomandărilor medicilor privind sănătatea inimii pot preveni apariția bolilor cardiovasculare.


Fii responsabil, ai grijă de inima ta!

Un bărbat a vrut să împuște un câine, dar a nimerit în colegul de pahar, la Anenii Noi
Articolul anterior
Un brad din Ucraina s-a risipit pe jumătate
Articolul următor