Italienii au descoperit pastilele pentru coronavirus. Se numesc ,,Staiacasa Plus”

Autoritățile italiene luptă cu epidemia de coronavirus, lansând mesajul social ,,Eu rămân acasă”. Îndemnul a luat diferite forme, iar de aici s-a ajuns la promovarea intensivă a ,,pastilelor salvatoare” pe rețelele sociale. Acestea se numesc ,.Staiacasa Plus”.

separator
Medicul Boris Gîlcă, fostul secretar al Ministerului Sănătății, a venit cu o declarație în contextul epidemiei de coronavirus. Potrivit expertului, în R. Moldova situatia nu va fi diferită de China, Italia, Franța, Spania, Germania, este vorba doar despre o chestiune de timp, de aceea introducerea măsurilor adecvate de prevenție se impune în mod absolut.

,,Cica italienii au descoperit pastilele salvatoare „Staiacasa Plus”, pentru tratament specific aniepidemic impotriva coronavirusului. Ar fi bine sa zambim, totusi nu este de glumit…”, menționează medicul Boris Gâlcă,

,,Suntem deja obositi de informatii, postari si comentarii publice despre epidemia cu coronavirus. Cert ca coronavirusul a depasit capacitatile sistemelor medicale puternice, bine finantate si bine organizate ale tarilor cu potential economic inalt dezvoltat.

In R. Moldova situatia nu va fi diferită de China, Italia, Franța, Spania, Germania etc., – este o chestie de foarte putin timp. Intelegem ca nu cunoastem inca aproape nimic despre acest virus si asteptam concluzii ale studiilor bazate pe dovezi, evidentelor si cel mai important – aparitia unui vaccin salvator anticoronavirus.

Autoritatile, cu timidate dar si intarziere, au declansat anumite actiuni (binevenite si apreciate!) pentru prevenirea extinderii epidemice, inclusiv de interzicere a evenimentelor publice. Organizatia Mondiala a Sanatatii spune ca este o epidemie care POATE fi controlata. Depinde de actiunule prompte si hotarate care vor fi intreprinse.

Pentru considerare, anumite sugestii pentru colegii din Guvern:

1. Alocati imediat resurse financiare, fara plafonare, conform necesitatilor strategice pe termem mediu si lung (din fondurile de preventie CNAM, din fondul de rezerva a Guvernului, din alte resurse care trebuie alocate in situatii de criza („situatii de razboi”) pentru consolidarea sistemului de asistenta medicala.

2. Procurati teste pentru depistarea coronavirisului – o mie de teste sunt insuficiente, sunt necesare zeci de mii si poate mai multe teste. Daca vom face analize atunci vor depista si bolnavii sau purtatorii asimptomatici de virus. Teste gratuite pentru toti. Apropo, prin limitarea sau lipsa de teste, directionam o parte din populatie cu capacitati de plata catre laboratoarele private sporind veniturile acestora.

3. Fortificarea, extinderea si crearea serviciilor noi de reanimare si terapie intensiva la spitalele „strategice”:
– clinica nr. 2 a spitalului MSMPS (fostul spital feroviar)
– spitalului pentru bolnavii TBC din Vorniceni (spital nou bine dotat, dar care nu a primit inca nici un pacient in 5 ani de zile din motive pretinse juridice si interese stiute)
– la necesitate pentru zona Nord – fostul spital feroviar din Balti
– la necesitate pentru zona Sud – reprofilrea unui spital raional.

4. Achizitionarea prin mecanisme publice transparente de procurari de urgenta, cu livrarea in timp de max 2-3 saptamani a echipamentelor medicale necesare, inclusiv a cel putin 100 aparate de ventilare artificiala, consumabile, medicamente, echipamente de protectie a personalului medical la toate nivelele.

5. Evaluarea si suplinirea resurselor umane/cadrelor medicale in AMP, AMU, in terapia intensiva si reanimare in spitalele „strategice” prin orar rotativ al personalului medical din alte institutii, prin implicarea medicilor-rezidenti, altor „rezerve” meduicale cu stimulente compensatorii atractive.

6. Informarea si comunicarea directa cu populatia, cu sinceritate si credibilitate, publicitatea sociala obligatorie pe toate canalele media (TV, online, radio), responsabilizarea civica, administrativa si aplicarea sanctiunilor penale pentru violarea constienta a regulilor si prevederilor de carantina.

7. Interzicerea temporara a curselor avia si auto de pasageri din/spre Italia – masuri drastice si contradictorii pe alocuri, dar necesare pentru stoparea (inca sub control) a coronavirusului si chiar pentru salvarea de vieti.

8. Interzicerea tuturor evenimentelor publice, reuniunilor in spatii inchise si deschise, a sedintelor obisnuite la Chisinau cu invitarea persoanelor din teritorii, limitarea accesului in anumite zone de concentratie umana sporita, limitarea deplasarilor etc.

9. Dupa caz, in decizie de evaluare zilnica pe ore si minute, acordarea vacantei fortate in scoli, colegii si universitati.

10. Urmarirea situatiei la nivel regional, invatarea din greselile altora, aplicarea anumitor „bune practici” si experientelor altor tari de stoparea a raspandirii coronavirusului si in aplicarea protectiei de siguranta sociala pentru toti.

Vreau sa cred ca autoritatile vor intreprinde mai multe actiuni, de rand cu cele deja intreprinse/salutate, inclusiv a celor eligibile recomandate prin mesaje publice. Multa sanatate tuturor!”

De ce visele recurente sunt adesea coșmaruri: Legătura dintre emoții și subconștient

Până la 75% dintre adulți experimentează vise recurente, iar majoritatea sunt negativ marcate, implicând teme precum frica, eșecul sau atacurile, potrivit Live Science. Experții explică de ce creierul nostru amplifică aceste emoții în somn și cum putem controla coșmarurile repetate pentru un somn mai liniștit.

Visele recurente reprezintă un fenomen surprinzător de comun, cercetările aratând că până la 75% dintre adulți experimentează cel puțin unul pe parcursul vieții. Aceste vise pot varia: uneori sunt aproape identice de fiecare dată, dar pot avea și teme, locații sau personaje recurente, plasate în contexte diferite.

Această variație le deosebește de coșmarurile cauzate de tulburarea de stres posttraumatic, o condiție psihologică în care oamenii retrăiesc amintiri specifice din viața de zi cu zi, cu mult mai puține variații, în timpul somnului.

Experții încă nu sunt siguri de ce experimentăm vise recurente, dar cercetările recente ajută la identificarea mai clară a tiparelor legate de frecvența și conținutul acestora, precum și a scenariilor care le provoacă.

De ce visele recurente sunt adesea negative Studii recente confirmă ideea conform căreia visele recurente sunt adesea coșmaruri.

Într-un sondaj din 2022 realizat de Michael Schredl, șeful laboratorului de somn al Institutului Central de Sănătate Mintală din Germania, adulții au descris visele recurente ca având o „tonalitate negativă” în două treimi din cazuri, aceste vise implicând frecvent teme precum a fi urmărit sau atacat, a ajunge târziu undeva sau a eșua la ceva.

Prin contrast, visele recurente pozitive ale participanților includeau teme precum zborul sau descoperirea unei camere noi în propria casă. Motivele pentru care avem o predispoziție mai mare spre vise negative nu sunt pe deplin înțelese, dar Schredl spune că visele tind să exagereze ceva din viața noastră de zi cu zi, chiar și un sentiment minor sau o situație pe care ne simțim neputincioși să o schimbăm.

„În vis, devine o emoție mult mai intensă, deși legătura nu este întotdeauna evidentă sau directă”, explică el.

Psihologia și neuroștiința oferă indicii suplimentare. De exemplu, suntem predispuși la ceea ce se numește „tendința spre negativitate”, o înclinație de a ne concentra mai mult asupra gândurilor, emoțiilor sau interacțiunilor sociale neplăcute decât asupra celor pozitive. Acest comportament este înrădăcinat în nevoia subconștientă de a rezolva situațiile negative care ne amenință supraviețuirea.

Tendința spre negativitate poate fi amplificată în somn, deoarece creierul reduce activitatea în zonele asociate cu logica liniară și activează porțiunile asociate cu emoțiile, slăbind filtrul dintre gânduri și sentimente.

Cum să controlezi visele recurente negative

Deirdre Leigh Barrett, cercetător în domeniul viselor și autor al cărții Pandemic Dreams (Visele pandemiei, 2020) și alți experți subliniază că visele recurente negative sunt comune și normale și că există măsuri care pot fi luate pentru a le controla. Unii oameni au găsit succes în terapia de repetiție prin imaginație, care implică reimaginarea repetată a coșmarurilor cu finaluri mai fericite înainte de culcare.

Nirit Soffer-Dudek, cercetător în domeniul conștiinței și psiholog clinic la Universitatea Ben-Gurion din Negev, Israel, recomandă cultivarea unei „igiene bune a somnului”.

Stabilirea unui program de somn consistent, limitarea utilizării ecranelor și evitarea cofeinei sau alcoolului înainte de culcare pot reduce starea emoțională intensă în care adormiți.

„Cel mai bun sfat pe care îl pot da este să impuneți limite clare între timpul de veghe și somn pentru a evita aducerea anxietății în vise”, spune ea.

Peste  324 de cazuri de gripă, înregistrate într-o săptămână

Agenția Națională pentru Sănătate Publică continuă monitorizarea situației epidemiologice prin infecțiile respiratorii la nivel teritorial și național. Astfel, în perioada 3-9 februarie curent, au fost înregistrate 9589 de cazuri de infecții acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS), majoritatea fiind la copii (61%). Morbiditatea prin IACRS s-a manifestat la un nivel de intensitate medie, cu 3% mai mult față de săptămâna precedentă a acesteia și în descreștere cu 27% comparativ cu aceeași perioadă a sezonului anterior, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Pe parcursul săptămânii trecute, au fost înregistrate 324 de cazuri de gripă sezonieră (mun. Chișinău – 250 de cazuri; Bălți – 15 cazuri; Ialoveni, Soroca – câte 6 cazuri; Călărași, Criuleni – câte 5 cazuri; Căușeni, Florești, Orhei, Ștefan-Vodă – 4 cazuri; Cimișlia, Comrat, Edineț, Sângerei – 3 cazuri; Strășeni, Ungheni – câte 2 cazuri; Basarabeasca, Briceni, Dondușeni, Fălești, Leova – câte un caz), atestându-se o descreștere cu 25% în comparație cu săptămâna precedentă.

De la începutul perioadei de monitorizare (30.09.2024 – 09.02.2025), au fost înregistrate 1635 de cazuri de gripă, 96 620 de cazuri de IACRS și 9198 de cazuri de infecții respiratorii acute severe.

Totodată, pe parcursul săptămânii trecute, au fost înregistrate 7 cazuri de COVID-19, în descreștere cu 30% comparativ cu săptămâna precedentă a acesteia. La copii de până la 14 ani nu au fost raportate cazuri.

În contextul creșterii numărului de cazuri de infecții respiratorii, specialiștii ANSP recomandă în continuare respectarea măsurilor de protecție: păstrare distanței sociale, evitare locurilor aglomerate; respectarea regulilor de igienă, inclusiv igiena mâinilor, igiena respiratorie; respectarea măsurilor sanitare la locul de trai, la locul de muncă, de educație și învățământ, cu aerisirea spațiilor închise; purtarea măștilor în instituțiile medicale; adresarea la medicul de familie la apariția primelor simptome ale infecției respiratorii; menținerea unui stil de viață sănătos, care să includă o alimentație bogată în legume și fructe, odihnă adecvată și exerciții fizice regulate.

Peste o sută de morți din cauza unei epidemii de holeră în Angola

Epidemia de holeră declanşată în Angola de la începutul anului s-a soldat cu cel puţin 108 morţi, dintre care cei mai mulţi în capitala Luanda, a anunţat marţi Ministerul Sănătăţii din această ţară. Această ţară africană, deşi este bogată în petrol şi în alte resurse ale subsolului, se confruntă cu sărăcia, transmite AFP, potrivit Agerpres citată de digi24.ro.

Începând din 7 ianuarie au fost raportate 3.147 de cazuri confirmate de holeră, dintre care aproape jumătate la Luanda, conform datelor Ministerului Sănătăţii. „Vârsta persoanelor bolnave variază între 2 şi 100 de ani”, conform aceleiaşi surse.

Cel puţin 48 de persoane au murit de holeră la Luanda şi 43 la Bengo, o provincie vecină capitalei. Holera este o infecţie intestinală acută care se răspândeşte prin alimente şi apă contaminate cu bacteria Vibrio cholerae. Boala se manifestă prin diaree severă, vărsături şi crampe musculare şi poate ucide în câteva ore, prin deshidratare, dacă nu este tratată. Cazurile mai puţin grave se tratează prin hidratare orală, iar cele mai grave cu antibiotice.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat anul trecut că decesele cauzate de holeră au crescut cu 71% faţă de anul precedent. Zonele cele mai afectate de holeră s-au schimbat considerabil. O scădere cu 32% a cazurilor a fost observată în Orientul Mijlociu şi Asia, în timp ce o creştere importantă de 125% a fost raportată în Africa, potrivit OMS.

Lenuța Gheorghiță lansează piesa ,,Rugă pentru mama”! Artista are un motiv de bucurie
Articolul anterior
O italiancă al cărei tată a murit de coronavirus, mesaj disperat: „Staţi acasă! Înţelegeţi că muriţi!”
Articolul următor