Mamele își doresc o atitudine corectă și civilizată din partea personalului medical din instituțiile de stat

Frunzele viței de vie pot fi considerate un aliment sănătos, întrucât manifestă acțiune depurativă și diuretică, contribuie la scăderea nivelului de colesterol în sânge, previn obezitatea și armonizează metabolismul. Acestea sunt bogate în fibre dietetice şi nutrienți, inclusiv vitaminele A, C, E, K, B, conţin calciu, magneziu, cupru, mangan, fier.

Frunzele de viță de vie conţin sintaza stilben, o enzimă ce încurajează producerea resveratrolului la nivelul organismului. Consumul frunzelor de vie aduce mai multe beneficii organismului.

În afecţiuni ale venelor

Frunzele sunt potrivite în consum pentru cei care suferă de insuficiență venoasă cronică la nivelul membrelor inferioare, afecțiune responsabilă de apariţia edemului și umflarea picioarelor.

În diabetul zaharat

Datorită faptului că sunt bogate în fibre şi substanţe antioxidante şi nu conţin zahăr, având şi un indice glicemic scăzut, frunzele de vie sunt benefice în alimentaţie pentru cei care suferă de diabet zaharat.

Protejează împotriva cancerului

Frunzele de vie ajută în combaterea proceselor inflamatoare cronice în organism, protejează contra cancerului, bolilor cardiovasculare, manifestând în acelaşi timp acţiune antibacteriană în organism.

Combat artrita

În compoziția frunzelor se găsește o bună cantitate de resveratrol, antioxidant benefic prezent şi în struguri, acizi grași esențiali Omega 3, fapt ce recomandă folosirea frunzelor de vie în tratamentul afecțiunilor cardiovasculare, nivelului crescut de colesterol în sânge, prevenirea accidentelor vasculare cerebrale, combaterea artritei, cancerului de sân, de colon și de prostată.

Previn îmbătrânirea prematură

Conținutul bogat de antioxidanți asigură frunzelor de viţă de vie efecte de anti-îmbătrânire la nivelul întregului organism. Cantitățile bogate de polifenoli, vitamina E oferă beneficii pielii.

Excelente în menţinerea siluetei sănătoase

Frunzele de viţă de vie sunt bogate în fibre dietetice şi conţin foarte puţine calorii. În plus, sunt un aliment cu indice glicemic scăzut, ceea ce înseamnă că nu îţi vor stimula rapid pofta de mâncare după ce le consumi, oferind un nivel bun de saţietate. Aceste calităţi fac din frunzele de vie un aliment excelent în menţinerea siluetei sănătoase şi prevenirea obezităţii.

Alimente pe care le poţi combina cu exerciţiile fizice, pentru un efect rapid în cura de slăbire

Remedii cu frunze de viță de vie

Pe lângă faptul că le poţi include în meniu şi consuma ca atare, din frunzele viței de vie poţi prepara infuzie, decocturi și ceaiuri medicinale.

Pentru a prepara ceaiul, adaugă 200g de frunze în 2 litri de apă și lasă să fiarbă timp de 5 minute. Serveşte ceaiul cald, dimineața, după luarea mesei.

Ceai de viță de vie pentru slăbit

Dacă doreşti să topeşti câteva kilograme în plus, prepară un ceai din 50g de frunze de viță de vie și 1 litru de apă clocotită. Imediat după primele clocote, lasă lichidul să fiarbă la foc mic, timp de 20 de minute. Îndepărtează vasul de pe foc, lasă la infuzat 15 minute și strecoară. Poţi consuma ceaiul obținut pe parcursul întregii zile, în jur de trei ceşti pe zi, după servirea fiecărei mese principale.

Cele mai bogate alimente în fibre, esenţiale pentru sănătate şi slăbit

Tinctură din frunze de vie

Ca remediu natural pentru afecțiuni cardiovasculare, venoase, se prepară o tinctură din frunze de vie. Pune la macerat frunzele proaspete, în alcool de 60 de grade, timp de 15 zile. Vei obține o tinctură din care vei lua câte 1 linguriță de 3 ori pe zi.

Comprese pentru dureri de cap

În uz extern, frunzele de vie pot fi folosite sub formă de comprese pentru ameliorarea durerilor de cap. După ce ai spălat bine frunzele proaspete de impurități, zdrobeşte-le ușor și aplică-le pe frunte să acţioneze timp de 15 minute.

sursa

Smartwatch-urile ar putea ajuta la identificarea simptomelor bolii Parkinson cu șapte ani înainte ca acestea să apară, potrivit unui studiu.

Cercetătorii au analizat date de la peste 103.000 de persoane care au purtat timp de șapte zile un dispozitiv portabil de uz medical, măsurându-le continuu viteza de mișcare. Mișcarea lentă este un simptom distinctiv al bolii, alături de tremurături și rigiditate, scrie AlephNews.

Dr. Kathryn Peall, de la Institutul de Inovație în Sănătate Mintală al Universității Cardiff, a declarat că echipa sa a investigat dacă datele privind viteza de mișcare de la un smartwatch ar putea acționa, prin urmare, ca un potențial semn de avertizare timpurie a dezvoltării bolii.

Studiul, care s-a desfășurat în perioada 2013-2016, a comparat datele de la persoanele care aveau deja această afecțiune cu cele care au fost diagnosticate până la șapte ani după ce au fost colectate datele de la smartwatch. Cercetătorii au putut distinge între cei care au ajuns să dezvolte Parkinson și cei care erau sănătoși.

Nu numai atât, dar au arătat, de asemenea, că IA ar putea fi apoi folosită pentru a identifica persoanele din populația generală care vor dezvolta afecțiunea mai târziu în viață – și pentru a prezice momentul potrivit.

Rezultatele studiului pot îmbunătăți practica clinică

Conducătoarea studiului, Dr. Cynthia Sandor, de la Institutul britanic de cercetare a demenței de la Universitatea Cardiff, a declarat că rezultatele ar putea îmbunătăți atât cercetarea, cât și practica clinică, „permițând pacienților să aibă acces la tratamente într-un stadiu mai timpuriu”.

Majoritatea pacienților au pierdut deja majoritatea celulelor cerebrale afectate până la momentul diagnosticării. „Deși va trebui să se lucreze mult mai mult înainte ca acest lucru să fie pus în practica clinică, descoperirea noastră marchează un salt semnificativ în diagnosticarea timpurie a bolii Parkinson și sugerează că dispozitive precum dispozitivele de urmărire a activității și smartwatch-urile ar putea juca un rol cheie în monitorizarea clinică”, a adăugat Dr. Sandor.

Organizația caritabilă Parkinson’s UK estimează că aproximativ 145.000 de persoane trăiesc cu această afecțiune, cu 18.000 de noi diagnostice în fiecare an. Studiul privind smartwatch-urile a fost finanțat de Institutul britanic pentru demență, de guvernul galez și de Universitatea din Cardiff. Rezultatele au fost publicate în revista Nature Medicine.

În apele Mării Negre din regiunea Odesa, epidemiologii au descoperit bacterii ce pot provoca unele boli de care nu s-a mai auzit de zeci de ani. Una dintre ele este tetanosul, o afecţiune neurologică fatală pentru cei nevaccinaţi.

Potrivit specialiştilor ucraineni, bacteriile au apărut în urma distrugerii barajului de la Nova Kahovka. Informaţia a fost prezentată de activiştii de mediu în cadrul unui seminar pentru jurnalişti, despre efectele războiului asupra Mării Negre, desfăşurat în Georgia, transmite tvrmoldova.md.

Potrivit Agenţiei Naţionale de Sănătate Publică din Ucraina, cele mai recente rezultate ale probelor de apă prelevate din Marea de Neagră din regiunea Odesa arată că persoanele care se scaldă în această zonă îşi pun sănătatea în pericol. În ultima perioadă, numărul cazurilor de boli diareice acute s-a dublat.

OLENA MARUSHEVSKA specialist, Hub-ul Ucrainei privind Mecanismul Național de Asistență în Marea Neagră. „Aici este Salmonella, rotavirus care provoacă diaree. Mai este un virus care provoacă probleme gastrointestinale. Sunt şi vibrioni de holeră însă nu boală, ceea ce înseamnă că nu este transmisibilă. Tetanos…. Oamenii sunt îndemnaţi să se vaccineze împotriva tetanosului. Putem spune că are legătură cu Nova Kahovka pentru că aceste virusuri nu sunt normale”.

Între timp, inundaţiile provocate de distrugerea barajului de la Nova Kahovka au adus în Marea Neagră, prin râul Nipru, substanţe chimice extrem de periculoase, precum erbicide sau pesticide. Pe lângă pericolul asupra sănătăţii oamenilor, la fel de afectat e şi ecosistemul marin. De la începutul invaziei ruse, zeci de mii de delfini ar fi murit din cauza muniţiilor şi substanţelor chimice.

BAYRAM ÖZTÜRK, profesor, Universitatea din Istanbul, Turcia. „Sunt mai multe speculaţii – între 1000 şi 50 de mii, dar eu nu pot spune cu precizie. Ştiu că 1000 de delfini au naufragiat pe parcursul războiului pe ţărmurile a patru ţări: Ucraina, România, Bulgaria şi Turcia”.

Totuşi, cea mai afectată zonă a Măriii Negre este cea din regiunea Odesa, spun specialiştii. Pe lângă poluarea bacteriană, mai există pericolul celei radioactive, din cauza muniţiilor ce ajung în mare. De exemplu, minele marine pot provoca distrugeri pe termen lung şi scurt.

VADIM CHEPTANARU jurnalist TVR MOLDOVA. „Cea mai mare distanţă parcursă de o mină marină, provenită din războiul dus de Rusia în Ucraina a fost Batumi, Georgia. Aceasta a explodat acum câteva luni, lângă ţărmurile oraşului, la nici 25 de kilometri distanţă.”

BAYRAM ÖZTÜRK, profesor, Universitatea din Istanbul, Turcia  . „Poluarea, inclusiv a apei. Încă nu cunoaştem care a fost impactul radioactivităţii pentru că unele muniţii conţin material radioactiv. Urmează scurgerile de petrol. Corabia (n.r naufragiată în Marea Neagră) „Moscova” este un exemplu. Nu ştim câte tone de ulei s-au scurs în Marea Neagră şi unde au ajuns”.

După explozia barajului de la Nova Kahovka, cercetătorii din Ucraina şi cei din România au prelevat recent probe din apele Mării Negre din ţările lor pentru a compara rezultatele contaminării. Seminarul s-a desfăşurat cu sprijinul fundaţiei germane Friedrich-Ebert-Stiftung, pentru a prezenta efectele războiului asupra Mării Negre şi a ţărilor din bazin.