Un felcer din raionul Briceni, cu o experiență de peste trei decenii în domeniul sănătății publice, dezvăluie modul în care coronavirusul de tip nou a dezlănțuit teroarea în organismul său. După 16 zile, timp în care a fost internat la reanimare, în secția de terapie intensivă, felcerul a înregistrat un filmuleț video, în spital, în care povestește prin ce a trecut din clipa în care a fost diagnosticat cu Covid-19, transmite Ziarul de Gardă.
Lucrătorul medical a discutat cu echipa ZdG și a făcut mărturii tulburătoare și, tot aici, a venit și cu un mesaj către toți cetățenii care nu cred sau „subestimează puterile” noului coronavirus.„Buna ziua dragii mei, ma numesc Sașa Franț de la Coteala. Iată așa arăt eu după 17 zile de convorbire serioasă cu noul meu cunoscut Covid-19. 17 zile, 17 nopți am fost împreună la taifas și zi și noapte.
Ce pot să vă spun eu despre el? E băiat concret, serios. Cu toate „varietățile” și nu-i place vorba multă. De la prima întâlnire te pocnește drept în moalele capului și așa o ține într-un tempou, până la sfârșit. În timp ce 15 zile au fost transfuzii, peste sute de litri, au fost sute și mii de grame și miligrame de medicamente de tot felul, au fost investigații de laborator, investigații radiologice.
A fost un lucru imens depus de lucrătorii medicali, atât medici cât și asistenți medicali, atât infirmieri, și toți care luptă umăr la umăr cu această boală. După 15 zile, testul a arătat că acest nou cunoscut al meu și-a luat tălpășița din organismul meu sau poate s-a ascuns, vedem mai târziu. Astăzi, al doilea test a arătat că el totuși nu este. În sfârșit, după 17 zile, m-am ridicat și eu, ca maimuța, în două picioare. Sunt slăbit, sunt istovit, dar sunt cu forțe noi și speranțe noi în viață.
Ne-a lăsat un mesaj, ca să-l transmit și dvs. În privința voastră, în privința tuturor oamenilor de bună credință, eu vă rog, eu vă rog că atunci când este vorba de stat acasă – de stat acasă. Când e vorba de păstrat distanța – de păstrat distanța. Dacă trebuie de folosit dezinfectanți – de folosit. Trebuie de urmat acele sfaturi, pe care poate să ni le dea, să ni le pună la dispoziție cineva. Feriți-vă, păziți-vă și Dumnezeu să vă aibă în pază pe toți”, este mesajul transmis de către felcerul de la AMU Briceni, după 16 zile, timp în care s-a aflat la terapie intensivă.
Alexandru Franț locuiește într-o localitate din raionul Briceni și va împlini peste o lună 61 de ani, iar de mai bine de 30 de ani muncește în calitate de felcer la Substația de Asistență Medicală Urgentă din Briceni. Acolo muncește împreună cu soția, și ea fiind felcer.
Cu 5 săptămâni în urmă, Alexandru a fost pentru ultima dată la serviciu, fără să bănuiască că urma să ajungă pe patul de spital al unei secții de reanimare.
„Am transportat cu ambulanța un pacient, care peste o oră a decedat de Covid-19 – înainte de aceasta a tușit și… mi-a intrat în ochi”
Primele simptome au apărut peste 9 zile: „Starea se înrăutățea de la oră la oră. Eram, plecam… gata, gata, nimic nu se mai putea”
„După decesul pacientului, imediat pe noi ne-au pus în carantină, de pe 12 mai și deja de pe 19 mai eu am început să mă simt rău, aveam o stare de rău, ceva… un disconfort total. Avem un fel de slăbiciuni, un fel de anxietate, eu ceva simțeam că eu însuși nu sunt bine. Cefalee aveam, capul mă durea, dar simptome, așa, nu aveam, nu mă înădușeam nimic, tot normal, dar simțeam că ceva nu este cum trebuie cu mine. A doua zi dimineața (20 mai) a apărut febra 37.2, după masă – 37.4, apoi 37.8, și eu deja am sunat la 112, soția era la lucru, tot în calitate de felcer la AMU Briceni lucrează, a venit și m-a transportat la spital la Briceni. Pe 20 mai am nimerit la Secția de Boli Contagioase, mi s-a luat testul și a doua zi mi-au spus că este pozitiv. Noaptea aceea pentru mine a fost năstrușnică, temperatura s-a ridicat până la 40, au început acolo tratamentul. A doua zi, am făcut radiografia la cutia toracică, la plămâni, iar aici, ciudat, nu a arătat că am pneumonie, dar starea se înrăutățea de la oră la oră. Conducerea spitalului de la Briceni a apelat deja la AMU Chișinău. Starea mea deja era… nu dă Doamne nimănui.
Eu mă înădușeam deja, eu nu puteam merge, eram gata, gata, 40 temperatura, peste 40, nimic nu mă mai ajuta. Deja am fost transportat de urgență la Chișinău, în 2 ore eram la Chișinău. Saturația cu oxigen era 78 – 80, care de regulă trebuie să fie de la 95 până la 99 – 100. Am mers tot drumul cu oxigen și nimic nu se primea. Am fost primit de urgență în secția de terapie intensivă și reanimare la etajul 1, la Spitalul Clinic Republican”, a povestit Alexandru Franț.
16 zile în Reanimare: „M-am luptat cu moartea, am văzut și diavoli și tot ce vreți, din plămâni ieșea sânge și puroi”
„Deodată am început investigațiile. Încă odată am făcut testul, analize, radiografie. La radiografie s-au speriat medicii ce pneumonie am. Trei zile și trei nopți la rând eu m-am luptat cu moartea. Eu am văzut și diavoli, și îngeri și ce vreți. Am avut febră până la 42, am dat flebită la o mână care acum abia, abia o mișc și iată cum a fost. Trei zile am scuipat sânge, din plămâni ieșea sânge, iar după 3 zile s-a pornit puroi. Am primit, într-adevăr, peste suta de litri de infuzii, am primit plasmă, nu știu de unde o luau ei, pentru că de aici îmi scoteau plasma mea și puneau alta. La terapie intensivă am stat de pe 22 mai până pe 6 iunie”, a mai spus felcerul.
Alexandru, despre medici: „Doctorul intra și striga: Franț, vrei să trăiești? Răsuflă, lucrează, luptă! Se dedică în totalitate. Nu știu de unde au atâta voință”. Citește mai mult pe www.zdg.md