Omenirea nu s-a oprit din evoluție. Periodic apar dovezi noi care să susțină acest lucru. Cercetătorii australieni au descoperit că o arteră de la nivelul brațului este din ce în ce mai prezentă la generațiile noi. Și oamenii de știință olandezi au anunțat zilele trecute descoperirea unui nou organ situat în spatele nasului și gurii.
Andreea Cătană, medic specialist în genetică: Homo sapiens, omul modern, este de fapt într-o continuă dezvoltare. Sau, mai corect spus, adaptare la factorii de mediu care care se schimbă de la o decadă la alta.
Există un studiu foarte interesant, din 2017, care identifică un procent de 7% din genomul uman, din informația noastră genetică, care are o evoluție recentă. Noi spunem recentă – 5.000 de ani. Asta recent din punct de vedere genetic.
Toate aceste schimbări, care au loc la nivelul ADN-ului nostru sunt de fapt consecința, sau necesitatea de adaptare la noile condiții de mediu și la alimentație.
Probabil că aceste descoperiri sunt tocmai consecința unor adaptări pe care încă nu le cunoaștem foarte bine, înteleg că acele glande salivare descoperite acum, nu sunt ceva tocmai nou. Pare-se că de fapt investigația care a fost utilizată este nouă și a favorizat identificarea acestor glandesalivare care sunt foarte mici și dispersate în regiunea naso-faringiană și s-ar putea ca ele să fie legate de necesitatea de adaptare la un nou tip de alimentație.
Sunt persoane care par să fie mai puțin vulnerabile la infecție și dezvoltă mult mai rar complicații
Există și persoane imune la boli. Sunt situații, și este una foarte interesantă – rezistența la infecția cu HIV. Aproximativ 1% din populație are o mutație, un defect genetic, pe care îl poartă și care se găsește la nivelul unui receptor de pe toate celulele organismului nostru, și pe care pe care de fapt HIV-ul îl folosește ca și poartă de intrare. Aceste persoane care au acest defect genetic, cu toate că sunt foarte puțini în populația generală, sunt oarecum imuni la acest tip de infecție.
Originea acestui defect probabil că se situează undeva în marile pandemii de variolă de acum câteva mii de ani, și care au efect benefic în infecțiile cu care noi ne luptăm în acest moment.
Pentru că tot ne aflăm în situația asta pandemică și cu toții ne luptăm cu COVID-19, aș putea să menționez niște descoperiri despre care se tot discută în ultimele luni și anume răspunsul nostru imun diferit la această infecție care se pare că are la fel legătura cu genetica și cu evoluția noastră.
Se pare că există persoane purtătoare de anumite polimorfisme – tot niște mutații, dar care sunt mai frecvent întânite și care se găsesc la nivelul unei gene – AC, care este poarta de intrare pentru SARS-CoV-2. Aceste persoane par să fie mai puțin vulnerabile la infecție și dezvoltă mult mai rar complicații acelea pulmonare care cresc rata mortalității.
