„Nu există pacient asimptomatic” infectat cu SARS-CoV2, este semnalul de alarmă tras de Florin Roșu, medic ATI și șeful secției de Terapie Intensivă a Spitalului de Boli Infecțioase Sfânta Parascheva din Iași.
„Noi spunem că pacientul este asimptomatic, dar nu există ca el să nu fi avut un puseu febril, o tuse, i-a curs nasul, o răgușeală sau o zi în care i s-a întâmplat să nu fie în formă maximă sau să simtă o stare de oboseală. Niciunul dintre pacienți, în momentul în care SARS-CoV2 începe să determine modificări în organism, nu merge la fotbal și se simte extraordinar de bine”, a declarat medicul pentru hotnews.ro.
Pacienții cu forme ușoare sau medii pot dezvolta fulminant o formă gravă a bolii
„În consecință, nu există pacienți asimptomatici. Există pacienți care dezvoltă o formă ușoară, față de cei care au forme medii sau severe”, subliniază medicul ieșean.
Florin Roșu avertizează, de asemenea, că pacienții cu forme ușoare sau medii pot dezvolta fulminant o formă gravă a bolii. „De aceea este foarte importantă, din punctul meu de vedere, supravegherea pacienților în mediul spitalicesc. Mi s-a părut o decizie foarte bună a decidenților aceea de a interna pacienții și a îi ține sub observație. Nu este o măsură de pedeapsă, este o măsură prin care încercăm să protejăm populația din punctul de vedere al prevenirii răspândirii virusului și al acordării unei asistențe medicale de calitate.”
Potrivit medicului ieșean, COVID-19 începe să își facă simțită prezența „undeva în ziua a 5-a de la debutul bolii, iar undeva între ziua a 7-a și a 10-a are impactul cel mai important asupra organismului. În momentul respectiv are loc și acea reacție puternică a organismului, ceea ce noi numim furtuna de citokine – momentul în care apare și disfuncția pulmonară și disfuncția multiplă de organ.”
La rândul său, Beatrice Mahler, medic pneumolog și managerul Institutului Marius Nasta din București, cel mai mare spital de pneumologie din România, spune că „nu avem în acest moment informații, nici de la nivelul Organizației Mondiale a Sănătății, privind momentul în care un pacient asimptomatic devine necontagios. Dar ne așteptăm de la un asimptomatic la o reacție din partea organismului mai puțin intensă, sunt mecanisme pe care încă nu le-am descoperit, și probabil încărcătura virală la un asimptomatic este mai mică, și atunci și nivelul lui de contagiune este mai mic.”
Este oportun ca pacienții cu forme ușoare să fie internați în spital alături de cei cu forme medii sau severe? „Din experiență, nu am observat ca un pacient cu formă ușoară care este spitalizat în salon alături de cel cu o formă medie sau severă să dezvolte apoi simptome mai grave, dar într-adevăr ar trebui regândită foarte bine repartiția lor în spitale”, spune medicul Florin Roșu.
Pacienții asimptomatici care se externează din spital nu trebuie stigmatizați
Beatrice Mahler spune însă, și cu referire la recenta decizie a Curții Constituționale, potrivit căreia doar pacienții care doresc acest lucru vor mai sta internați, că „dacă pacientul asimptomatic păstrează condițiile de izolare, iar evoluția este favorabilă, din punctul meu de vedere este bine ca pacientul asimptomatic să ajungă în mediul în care el se simte confortabil, sigur că da, dacă are condiții să stea autoizolat.”
„Din acest punct de vedere, eu consider că externarea lor la un anumit interval de timp nu este riscantă”, mai spune managerul celui mai mare spital de pneumologie din România.
Beatrice Mahler admite că „Este adevărat că avem și cealaltă parte, pacienți asimptomatici care refuză internarea, care se autoizolează acasă, și aici ridic problema deficitului de educație în sănătate pe care îl avem la nivel de comunitate. Poate că nu s-a pus accentul atât de mult pentru că nu am fost în această situație. Trebuie să înțelegem că noi ca indivizi suntem responsaibili pentru ceea ce se întâmplă cu sănătatea comunității în care trăim și că nu suntem doar noi pe pământul ăsta, trebuie să avem grijă de cei din jur. Nu toată lumea înțelege autoizolarea așa cum o înțeleg cei care o recomandă. Informații sunt date fiecărui pacient care se externează, dar pot fi nuanțe extrem de dificile.”
Un alt aspect foarte important punctat de Beatrice Mahler: pacienții asimptomatici care se externează din spital nu trebuie stigmatizați, deoarece acest lucru riscă să se îndrepte împotriva noastră, a tuturor: „Trebuie să avem grijă să nu îi stigmatizăm pe acești oameni care sunt asimptomatici și care se externează din spital. Pentru că lucrurile se pot duce în niște direcții care nu ne ajută pe noi, comunitatea. Dacă ei se vor simți stigmatizați, vor ieși din casă și vor reacționa la furia pe care o simt. De aceea, trebuie sprijiniți să respecte regulile, iar cei din jur să îi ajute.”
De cealaltă parte, Florin Roșu, șeful secției de Terapie Intensivă a Spitalului de Boli Infecțioase Sfânta Parascheva din Iași, afirmă că „Într-adevăr, Curtea Constituțională a dat o hotărâre, cu toții trebuie să respectăm, indiferent de statutul nostru, hotărârile CCR. Curtea Constituțională se ocupă de partea de legislație care ține de Constituție, iar noi ne ocupăm de partea epidemiologică.”
Florin Roșu spune că se așteaptă la o creștere a numărului de cazuri după această decizie, dar nu își pierde speranța că „societatea, pacienții, vor înțelege faptul că în momentul de față sunt potențiali vectori ai virusului pentru categoriile vulnerabile: bătrâni, gravide și persoane cu imunitate scăzută în general și care, indiferent de vârstă, pot să dezvolte o formă gravă a COVID-19.”
„Responsabilitatea socială, umană, este foarte importantă. Să sperăm că populația României, așa cum într-o primă fază a înțeles problema cu care se confruntă omenirea, nu o va bagateliza în perioada următoare, iar sistemul de sănătate nu va fi acoperit de numărul de cazuri”, este mesajul medicului.
