Medic neurochirurg moldovean: 2021 ne-a adus dublarea stresului în sălile de operație

28/12/2021

Cu bune și cu rele, 2021 se încheie. Cum a fost 2021 pentru omul și medicul neurochirurg Grigore Zapuhlîh, aflăm dintr-un interviu oferit pentru IPN.

Neurochirurg: 2021 ne-a adus dublarea stresului în sălile de operație Foto: IPN

Pandemia a marcat foarte mult și sectorul neurochirurgiei.

„Activitatea în condiții de stres dublu și-a lăsat amprenta asupra noastră în 2021. După ani de lucru în condiții normale, munca noastră a devenit extrem de atentă, ca să nu dăm peste cazuri de COVID.

Am avut cazuri când pacienți neurochirurgicali s-au îmbolnăvit și de COVID, de aceea nu puteam să-i operăm sau i-am operat cu frica-n sân, îmbrăcați în costume de protecție, cu viziere etc.

Până la urmă, cinci medici care au operat un pacient au păți-o (s-au infectat de COVID, n.r.) – și eu am trecut prin COVID. Ne-am tratat toții cu bine, inclusiv pacientul acela”, a menționat Grigore Zapuhlîh, directorul Institutului de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”.

Cu toate greutățile create de pandemie, în 2021 neurochirurgii am operat același contingent de pacienți, cu aceleași afecțiuni neurochirurgicale, care sunt boli rare, cum ar infarctul cerebral, cancerul cerebral, traumatismul cerebral și altele. Publicitate

Mai mult decât atât, în 2021 au fost efectuate o serie de operații noi, inclusiv în colaborare cu colegi de peste hotare, care „chiar în condiții de pandemie, au participat fizic la operații efectuate în Chișinău”.

„Cel mai important în 2021 este faptul că noi am dezvoltat neurochirurgia endovasculară. Este o metodă de tratament minim invazivă, cu traumatism minimal pentru pacient, cu o convalescență foarte operativă.

Nu se mai fac incizii pentru a trata un pacient. Noi acționăm prin interiorul vaselor și pătrundem în cele mai sacre locuri ale creierului uman.

Dacă ieri unui pacient îi apărea un tromb care îi lua graiul, îl paraliza jumătate de corp și el putea să trăiască încă 20-30 de ani într-o stare de handicap, acest lucru ne se mai întâmplă acum, deoarece noi putem să înlăturăm operativ trombul.

Avem câte 5-6 operații pe săptămână de acest fel (pe creier, n.r.). Și acești oameni au apoi o viață normală. E un mare miracol”.

Această metodă a putut fi aplicată la Chișinău odată cu procurarea, anul acesta, a echipamentului necesar pentru o sală de operații de la Institutul de Neurologie și Neurochirurgie.

„Ne-am apropiat de standardele internaționale și vom putea servi pacienții noștri cu costuri infime în comparație cu țările occidentale”, a menționat Grigore Zapuhlîh.

O altă realizare din acest an a fost instruirea cadrelor medicale ale Institutului de Neurologie și Neurochirurgie peste hotare. Au fost trimiși tineri specialiști în mai multe centre medicale din lume, „tineri care au învățat de la colegii de peste hotare, chiar în condițiile pandemiei, cu prezență fizică, în Elveția, la Moscova, Kiev, Paris, Montpellier, la Buffalo în SUA.

Ei au adus acasă cunoștințe și au implementat un sistem, au pus bazele implementării noilor metode de tratament. Operațiile efectuate la Chișinău (foarte apreciate în plan mondial, n.r.) deja devin o rutină”, a menționat Grigore Zapuhlîh.

În prezent circa 1350 de roboți „activează” în neurochirurgia mondială. Este vorba de o mână robotică condusă de un bioinginer și de un neurochirurg, „care stau la o singură masă și conduc această mână la computer, înlăturând o tumoare sau îndeplinind o altă sarcină.

Intenționăm să procurăm un asemenea robot prin Ministerul Sănătății. Vom avea o mână care nu tremură de emoții și care lucrează sigur, milimetric”, a specificat Grigore Zapuhlîh.

„Următoarea etapă a activității noastre este neurochirurgia funcțională. Boli ca epilepsia, Parkinson, paralizia cerebrală infantilă, boli foarte grave, vor putea fi tratate pe cale chirurgicală, atunci când medicamentele nu sunt eficiente”, a menționat neurochirurgul.

Grigore Zapuhlîh activează în domeniul medicinii din 1979, de când era student la Institutul de Medicină din Chișinău. Din 1982 a îmbrățișat ramura neurochirurgiei.

Este doctor habilitat din 1998. Pentru meritele sale în domeniul neurochirurgiei, Grigore Zapuhlîh a fost decorat cu Ordinul Republicii.

sursa: www.ipn.md

Dispozitivul medical care detectează țesutul canceros și poate reduce riscul de recidivă, dezvoltat de cercetătorii finlandezi

Cercetătorii finlandezi au dezvoltat un dispozitiv care ajută la identificarea ţesutului canceros în timpul intervenţiilor chirurgicale, ceea ce ar putea să reducă riscul de recidivă a cancerului, a anunţat Universitatea din Finlanda de Est, scrie digi24.ro.

Primele studii clinice pe oameni ale dispozitivului, cunoscut sub numele de monitor de ţesut aspirat, au avut loc la Spitalul Universitar Kuopio.

Monitorul este ataşat la un tub de aspiraţie chirurgical utilizat în mod obişnuit la intervenţiile chirurgicale, prin care ţesutul este îndepărtat. Cu monitorul de ţesut, chirurgul primeşte informaţii aproape în timp real despre conţinutul ţesutului îndepărtat. Dispozitivul identifică ţesutul tumoral cu ajutorul fluorescenţei, relatează Xinhua, citată de Agerpres.

Utilizarea dispozitivului ar urma să îmbunătăţească ratele de îndepărtare a tumorii şi să reducă nevoia de noi intervenţii chirurgicale locale. Această procedură ar conduce la economii şi rezultate mai bune pentru pacienţi, se precizează în comunicat.

„Scopul nostru este de a rafina tehnica până la un standard de aur pentru chirurgia ghidată prin fluorescenţă”, a declarat Antti-Pekka Elomaa, profesor de neurochirurgie experimentală şi preşedinte al Consiliului Marginum.

Tehnica de monitorizare a ţesuturilor a fost dezvoltată de startup-ul finlandez Marginum şi se bazează pe cercetări interdisciplinare efectuate de Universitatea din Finlanda de Est, Departamentul de Neurochirurgie al Spitalului Universitar Kuopio şi Centrul de Microchirurgie din Finlanda de Est.

O substanță chimică prezentă în produse de curățenie și folosită în curățătorii poate cauza Parkinson

Un studiu recent a stabilit că între o substanță chimică folosită în multe produse de curățenie și Parkinson există o legătură clară.

Este vorba despre Tricloretilenă (TCE), un solvent utilizat pe scară largă de peste un secol în scopuri industriale, de consum, militare și medicale. Cercetarea a arătat că tricloretilena pătrunde cu ușurință în creier și în țesuturile corpului și duce la pierderea selectivă a celulelor nervoase producătoare de dopamină, un semn distinctiv al bolii Parkinson.

Oamenii pot fi expuși la TCE utilizând un produs care îl are printre ingrediente sau lucrând într-un mediu în care substanța chimică este prezentă. În plus, substanța poate contamina atât aerul, solul, cât și apa, iar efectele pot apărea la ani, chiar zeci de ani distanță.

Studiile anterioare asociază expunerea prelungită la TCE cu un risc crescut de cancer de rinichi, cancer de ficat, limfom non-Hodgkin, dar și avorturi spontane.

Tricloretilena a fost folosită pentru îndepărtarea vopselei, curățarea chimică, decofeinizarea cafelei, curățarea electronicelor și cipurilor computerelor, corectarea greșelilor de tastare atunci când se folosea mașina de scris și anestezierea pacienților.

Chiar dacă utilizarea tricloretilenei s-a redus în timp, substanța este încă folosită pentru degresarea metalelor și curățarea petelor, în curățătorii, avertizează oamenii de știință de la Universitatea Rochester, conform Science Alert. Aceștia cer ca substanța să fie complet interzisă.

În UE și anumite state din SUA, folosirea TCE e restricționată. La nivel mondial, însă, continuă să fie folosită în cantități periculoase, în special în China. Chiar și în teritoriile în care folosirea substanței e interzisă, oamenii tot sunt expuși la ea din cauza contaminării continue a apei și solului, susțin experții din spatele studiului.

„Numărul oamenilor cu boala Parkinson s-a dublat în ultimii 30 de ani. Și, dacă nu vor fi schimbări, se va dubla iar până în 2040,”, avertizează autorii studiului publicat de Journal of Parkinson’s Disease.

sursa

În Moldova, scade numărul infectărilor cu Covid 19 și gripă sezonieră

În Republica Moldova se atestă o descreștere a numărului cazurilor de Covid-19 și de gripă sezonieră.

Astfel, în a 11-a săptămână, 13-19 martie, au fost înregistrate 2 373 de cazuri de COVID-19, în scădere cu 16,3% față de săptămâna anterioară, 37 de cazuri de gripă, cu circa 23% mai puține, și 357 – infecții respiratorii acute severe (SARI). În același timp a crescut numărul infecțiilor acute ale căilor respiratorii superioare (IARCS), cu 5,4%, fiind înregistrate 8 251 de cazuri.

De asemenea, numărul de spitalizări din cauza infecțiilor respiratorii virale acute a scăzut cu circa 6%, tendință care se menține pe parcursul a patru săptămâni consecutive. Respectiv, în instituțiile medico-sanitare au fost internate 255 de persoane cu IARCS și 24 cu gripă.

Majoritatea internărilor sunt în rândul copiilor de până la patru ani.Informăm că, nu au fost înregistrate decese provocate de gripă.

În total, în acest sezon, au fost confirmate 1 854 cazuri de gripă, 240 773 – IARCS și 10 058– SARI.