Medicament minune împotriva cancerului pulmonar. O pastilă pe zi reduce cu mai mult de jumătate riscul de deces

O pastilă luată o dată pe zi reduce riscul de a muri din cauza cancerului pulmonar la jumătate, conform rezultatelor „impresionante” şi „fără precedent” ale unui studiu global de zece ani.  

cancer plamani

Administrarea medicamentului osimertinib după o intervenţie chirurgicală a redus dramatic riscul de deces al pacienţilor cu 51%, au arătat rezultatele prezentate la cea mai mare conferinţă de cancer din lume, scrie The Guardian, potrivit News.

Cancerul pulmonar este principala cauză de deces prin cancer la nivel mondial, generând aproximativ 1,8 milioane de decese pe an.

Rezultatele studiului în stadiu avansat, condus de Universitatea Yale, au fost prezentate la reuniunea anuală a Societăţii Americane de Oncologie Clinică (Asco) din Chicago.

„În urmă cu treizeci de ani, nu puteam face nimic pentru aceşti pacienţi”, a spus dr. Roy Herbst, director adjunct al Yale Cancer Center şi autorul principal al studiului.

„Acum avem acest medicament puternic”. „Cincizeci la sută este o mare problemă în orice boală, şi cu siguranţă într-o boală precum cancerul pulmonar care a fost de obicei foarte rezistent la terapii”.

Pastila va schimba practica de tratament a bolii

Studiul Adaura a implicat pacienţi cu vârste cuprinse între 30 şi 86 de ani din 26 de ţări şi a analizat dacă pilula ar putea ajuta pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici, cea mai comună formă a bolii.

Toţi cei din studiu au avut o mutaţie a genei EGFR, care se găseşte în aproximativ un sfert din cazurile globale de cancer pulmonar şi reprezintă până la 40% din cazurile din Asia. O mutaţie EGFR este mai frecventă la femei decât la bărbaţi şi la persoanele care nu au fumat niciodată sau au fumat puţin.

Vorbind la Chicago, Herbst a spus că rezultatele „incitante” au adăugat o greutate enormă constatărilor anterioare din acelaşi studiu care a arătat că pilula înjumătăţeşte şi riscul de reapariţie a bolii.

Herbst, decanul asistent pentru cercetare translaţională la Yale School of Medicine, a spus că pilula s-a dovedit o „schimbare a practicii” şi ar trebui să devină „standardul de îngrijire” pentru un sfert dintre pacienţii cu cancer pulmonar din întreaga lume cu mutaţia EGFR.

Unii pacienţi din Marea Britanie, SUA şi alte ţări au acces la medicament, a spus el, dar ar trebui să beneficieze de acesta mai mulţi.

Nu toţi cei diagnosticaţi cu cancer pulmonar sunt testaţi pentru mutaţia EGFR, care trebuie să se schimbe, a spus Herbst, având în vedere concluziile studiului. „Acest lucru întăreşte şi mai mult nevoia de a identifica aceşti pacienţi cu biomarkeri disponibili în momentul diagnosticării şi înainte de începerea tratamentului”.

Medicamentul a demonstrat ”un beneficiu de supraviețuire global fără precedent”

Tratamentul după o intervenţie chirurgicală cu osimertinib, cunoscut şi sub numele de Tagrisso şi produs de AstraZeneca, „a scăzut semnificativ” riscul de deces la pacienţii cu cancer pulmonar, au arătat rezultatele studiului. „Adjuvantul osimertinib a demonstrat un beneficiu de supravieţuire global fără precedent, foarte semnificativ statistic şi semnificativ clinic la pacienţi”, se arată în raport.

După cinci ani, 88% dintre pacienţii care au luat pilula zilnic, după extirparea tumorii, erau încă în viaţă, comparativ cu 78% dintre pacienţii trataţi cu un placebo. În general, a existat un risc de deces cu 51% mai mic pentru cei care au primit osimertinib comparativ cu cei care au primit placebo.

Beneficiul de supravieţuire „a fost observat în mod constant” într-o analiză a tuturor subgrupurilor de studiu, inclusiv a celor cu cancer pulmonar în stadiul unu, stadiul doi şi stadiul trei. Chimioterapia a fost administrată la 60% dintre cei din studiu, fiind observată supravieţuirea datorată osimertinibului, indiferent dacă a fost primită chimioterapie anterior.

„Este greu de exprimat cât de importantă este această descoperire şi cât de mult a fost nevoie pentru a ajunge aici”, a spus Dr. Nathan Pennell, un expert Asco care nu a fost implicat în studiu. „Acest lucru arată o îmbunătăţire fără echivoc, extrem de semnificativă a supravieţuirii”.

Aproximativ două treimi din cei 682 de pacienţi din studiu erau femei. Aproximativ două treimi dintre pacienţi nu aveau nici un istoric privind fumatul, ceea ce sugerează că pilula funcţionează pentru fumătorii şi nefumătorii diagnosticaţi cu cancer pulmonar.

Angela Terry, preşedintele EGFR Positive UK, o organizaţie de caritate împotriva cancerului pulmonar, a declarat că descoperirile au fost „foarte semnificative”.

„O rată de supravieţuire de 88% la cinci ani este o ştire incredibil de pozitivă”, a spus ea. „A avea acces la un medicament a cărui eficacitate este dovedită şi ale cărui efecte secundare sunt tolerabile înseamnă că pacienţii pot avea încredere şi se pot bucura de o calitate bună a vieţii pentru mai mult timp”. 

Premiul Nobel în medicină, câștigat de Katalin Kariko și Drew Weissman pentru vaccinurile ARN mesager eficiente împotriva Covid-19

Katalin Kariko şi Drew Weissman au fost desemnaţi, luni, laureaţii premiului Nobel pentru medicină pe anul 2023, potrivit site-ului nobelprize.org.

Cei doi au câștigat Nobelul „pentru descoperirile lor privind modificările bazelor de nucleotide care au permis dezvoltarea unor vaccinuri ARN mesager eficiente împotriva COVID-19”, a anunţat Thomas Perlmann, secretar general al Comitetului Nobel la sediul Institutului Karolinska din Stockholm, Suedia.

Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină deschide seria acestor distincţii, atribuite în fiecare an la începutul lunii octombrie.

În 2022, premiul Nobel pentru medicină a fost atribuit paleogeneticianul suedez Svante Pääbo pentru descoperirile sale privind genomul hominizilor dispăruţi şi evoluţia umană.

Cu excepţia distincţiei acordate în domeniul economiei, aceste premii au fost create de magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

În 2023, fiecare premiu Nobel va fi însoţit de un cec în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (986.000 de dolari).

După atribuirea premiului pentru medicină, sezonul Nobel continuă cu premiul Nobel pentru fizică, pe 3 octombrie, urmat de premiul pentru chimie, pe 4 octombrie, înainte de mult aşteptatul premiu pentru literatură, pe 5 octombrie, şi de premiul pentru pace, pe 6 octombrie, singurul decernat la Oslo. Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice în memoria lui Alfred Nobel va fi anunţat în data de 9 octombrie.

Octombrie este luna internațională a conștientizării cancerului de sân

Incidența de cancer mamar în R. Moldova a fost de 51,5 cazuri la 100.000 de locuitori în anul 2022. Mai concret, este vorba despre 1.307 depistate primar.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, la evidența medicală în anul 2022 se aflau 11.488 de persoane cu cancer de sân, prevalența constituind 452,5 cazuri la 100.000 de oameni.

Totodată, 471 de persoane au decedat de cancer de sân în anul trecut, nivelul de mortalitate fiind de 18,6 decese la 100.000 de persoane și se plasează pe locul 3 din totalitatea deceselor cauzate de cancer.

Luna de conștientizare a cancerului mamar este o campanie anuală de sensibilizare și conștientizare de către populație a importanței măsurilor de prevenire, depistare precoce și îngrijire de calitate a cancerului mamar. Recunoscută ca luna de culoare roz, în această perioadă, femeile sunt îndemnate să acorde mai multă atenție propriei sănătăți, amintind că depistarea la timp în stadiile 1-2 ale bolii, crește rata de succes a vindecării.

Potrivit OMS, cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer în rândul femeilor din întreaga lume, luând viețile a sute de mii de femei în fiecare an și afectând, în mod disproporționat, persoanele din țările cu venituri mici și medii.

Astfel, rata de supraviețuire a cancerului de sân la cinci ani în țările cu venituri mari depășește 90%, comparativ cu 66% în India și 40% în Africa de Sud.

Astăzi marcăm Ziua mondială a inimii

În fiecare an, la data de 29 septembrie marcăm Ziua mondială a inimii. Campania din acest an, cu genericul „Folosește-ți inima, cunoaște-ți inima!”, se axează pe principiul esențial de a ne cunoaște, întâi de toate, inima.

La nivel mondial, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces, anual peste 20 de milioane de oameni mor din cauza afecțiunilor inimii.

Bolile cardiovasculare reprezintă un ansamblu de tulburări ale inimii și ale vaselor sangvine, manifestate prin dureri în piept, respirație îngreunată, transpirații reci, palpitații, senzație de lipsă a aerului (dispnee), oboseală, amorțeală sau edeme.

Afecțiunile inimii pot fi destul de grave, însă adoptarea unui stil de viață sănătos, alimentație echilibrată, activitate fizică și renunțare la fumat pot reduce riscurile apariției complicațiilor. Verificarea periodică a nivelului de colesterol și a tensiunii arteriale sunt indicii de bază care pot confirma sau infirma probleme ale inimii.

În Republica Moldova persoanele cu probleme cardiovasculare beneficiază gratuit de asistență medicală în cadrul instituțiilor medico-sanitare publice, dar și de mai multe medicamente compensate, prescrise de medici. Pentru depistarea precoce a afecțiunilor inimii, sunt efectuate gratuit o serie de investigații, care identifică și confirmă maladia.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în anul 2022, mai mult de 756 mii de cetățeni sufereau de afecțiuni ale cordului. Motivele principale rămân a fi diabetul, consumul de tutun și alcool, hipertensiunea arterială, obezitatea.

Respectarea recomandărilor medicilor privind sănătatea inimii pot preveni apariția bolilor cardiovasculare.


Fii responsabil, ai grijă de inima ta!

Biblia, interzisă în unele școli pentru „vulgaritate și violență”
Articolul anterior
Rusia susține că a doborât până la nouă drone deasupra peninsulei Crimeea
Articolul următor