Medicii avertizează: antibioticele NU tratează Covid-19, gripa și alte viroze sezoniere

10/01/2022

Anual, 700.000 de oameni decedează din cauza complicațiilor provocate de rezistența la preparatele antimicrobiene – o amenințare pentru sănătatea umană și animală. Potrivit estimărilor, până în 2050, fenomenul ar putea provoca mai multe victime decât cancerul, iar cifra ar putea atinge 10 milioane de decese anual.

Cât de periculoasă este rezistența antimicrobiană aflăm de la medicul-epidemiolog Ecaterina Busuioc, șefa secției Supraveghere epidemiologică a infecțiilor asociate asistenței medicale și rezistență antimicrobiană din cadrul Agenției Naționale de Sănătate Publică.

Utilizarea greșită și în exces a antibioticelor a contribuit la crearea rezistenței la preparatele antimicrobiene. De ce este atât de periculos acest fenomen?

Estimările Rețelei europene de supraveghere a rezistenței antimicrobiene (EARSNet) arată că peste 670.000 de infecții din Uniunea Europeană și Spațiul Economic European (EEA) sunt generate de microorganisme rezistente la antimicrobiene, iar anual, decesul a 33.000 de persoane este consecința directă a infecțiilor cauzate de bacterii rezistente la antibiotice, cifra fiind comparabilă cu numărul total de pasageri din peste 100 de avioane de dimensiune medie. Se estimează că povara economică asociată cu infecțiile rezistente la antibiotice este de aproximativ 1,5 miliarde de euro pe an (însemnând costuri suplimentare de asistență medicală și pierderi de productivitate a muncii din cauza bacteriilor rezistente la antibiotice).

Conform datelor Centrului European de Control al Bolilor, povara reprezentată de fiecare dintre cele 16 bacterii rezistente la antibiotice examinate a crescut. Numărul deceselor atribuite infecțiilor cu Klebsiella pneumoniae, o bacterie rezistentă la carbapeneme, o clasă de antibiotice de ultimă linie, a crescut de șase ori. Este o tendință îngrijorătoare, deoarece aceste bacterii se pot răspândi cu ușurință în instituțiile medico-sanitare, dacă nu sunt realizate măsuri adecvate de prevenire și de control al infecțiilor. Numărul deceselor atribuibile infecțiilor cu Escherichia coli, o bacterie rezistentă la cefalosporine de a treia generație, a crescut de patru ori.

Care este predestinația antibioticelor în tratamentul infecțiilor și de ce apare fenomenul de antibiorezistență?

Rezistența la antimicrobiene apare atunci când bacteriile, virusurile, ciupercile și paraziții evoluează și devin rezistente la preparatele antimicrobiene precum antibioticele, antiviralele, antifungicele, antiparazitarele folosite în tratamentul infecțiilor, pe care acestea le cauzează. Ca urmare, infecțiile devin mai greu de tratat, sporind riscul de boli grave și chiar deces.

Antibioticele sunt medicamente pentru tratarea infecţiilor bacteriene, precum pneumonia cauzată de pneumococi sau infecţiile fluxului sanguin cauzate de stafilococi etc. Nu toate antibioticele sunt active împotriva tuturor bacteriilor. Există mai bine de 15 clase diferite de antibiotice care diferă, în ceea ce priveşte structura chimică şi acţiunea contra bacteriilor. Un antibiotic poate fi eficient împotriva unui singur tip sau împotriva mai multor tipuri de bacterii. Administrarea antibioticelor în răceli şi gripe, care sunt provocate de virusuri, este greșită, deoarece antibioticele nu sunt eficiente. Dacă utilizați incorect antibioticele – modificați doza, frecvența sau durata tratamentului prescris de medic, bacteriile vor supravieţui şi pot deveni rezistente.

Respectaţi întotdeauna sfatul medicului privind momentul şi modul de administrare a antibioticelor. Nu împărțiți medicamentele cu alte persoane și nu le folosiți pe cele rămase de la tratamentul precedent. Dacă luăm antibiotice în mod repetat și incorect, contribuim la creșterea numărului de bacterii rezistente la antibiotice. Astfel, dacă la un moment dat, dumneavoastră, copiii dumneavoastră sau alți membri ai familiei au nevoie de antibiotice, s-ar putea ca ele să nu mai aibă efect.

Cât de gravă este situaţia în Republica Moldova, comparativ cu alte ţări?

Dovezile generate în anul 2021 din sistemul național de supraveghere epidemiologică a rezistenței antimicrobiene au demonstrat o creștere pregnantă a rezistenței la antimicrobiene, după cum urmează: Klebsiella pneumoniae este rezistentă la toate clasele de cefalosporine (generația a III-a – 100%; generația a IV-a – 94,87%; generația a II-a – 64,1%). De asemenea, în 48,71% cazuri, Klebsiella pneumoniae atestă rezistență la antibioticele de rezervă, precum carbapenemele.

De asemenea, în 75% din tulpinile de Escherichia coli s-au dovedit a fi rezistente cefalosporine de generația a III-a, cefalosporine de generația a IV-a și fluorochinolone, iar la cefalosporinele de generația a II-a rezistența a constituit 12,5%.

Tulpinile de Pseudomonas aeruginosa au prezentat rezistență majorată la antimicrobienele de rezervă, precum carbapenemele în 76,47% cazuri, la aminoglicozide – 70,59%, peniciline (piperacillin-tazobactam), cefalosporine de generația a III-a (ceftazidim), fluorchinolone – 58,82%.

Tratamentul medicamentos, în cazul pneumoniilor cauzate de bacterii, suferă eşec din cauza administrării iraționale și, deseori, în exces a antimicrobienelor. Republica Moldova este printre primele 30 țări ale lumii cu povară înaltă a tuberculozei multidrog rezistentă.

Cum au influențat tratamentele împotriva COVID-19 la creșterea acestei incidențe?

În perioada pandemiei de COVID-19, conform unui studiu din China, în 72% din cazuri, pacienții cu COVID-19 spitalizați în lunile ianuarie-aprilie ale anului 2020, au fost tratații cu antibiotice cu spectru larg de acțiune.

OMS nu recomandă prescrierea antibioticilor în scopul prevenirii și/sau a tratamentului pacienților cu forme ușoare și medii de COVID-19, în lipsa suspecției la o infecție bacteriană. Administrarea empirică a preparatelor antimicrobiene la pacienții cu forme grave de COVID-19 se recomandă după prelevarea sângelui pentru investigațiile microbiologice, iar în baza rezultatelor, de ajustat tratamentul prescris.

Consumul sporit de antibiotice în perioada pandemiei de COVID-19 poate cauza și reacții adverse precum infecția cu Clostridioides difficile, care se manifestă prin diaree, febră până la colite. Conform studiilor, efectele pe termen lung ale pandemiei provocate de infecția COVID-19, spre exemplu a bolilor pulmonare cronice post-COVID-19, vor spori necesitatea tratamentelor cu antibiotice și a internărilor în spitale, fapt ce ar putea crește riscul de colonizare și infectării cu microorganisme rezistente, cum ar fi Pseudomonas aeruginosa.

Consumul majorat al antibioticelor în timpul pandemiei COVID-19 ar putea spori producerea de antimicrobiene, ceea ce poate accelera modificările concentrațiilor antimicrobienelor în mediu și, în consecință, poate afecta presiunile selective pentru rezistența antimicrobiană în sistemele de apă și sol. Acest lucru, la rândul său, ar putea duce la selecția pentru AMR în cadrul animalelor și ar putea crește prevalența microorganismelor rezistente la om, animal și mediu în lanțul de aprovizionare cu alimente pe bază de animale, deși impactul va varia în funcție de antimicrobian și patogen.

Care sunt afecţiunile cauzate de bacteriile rezistente?

Bacteriile rezistente la antibiotice pot cauza infecţii ale tractului urinar, pneumonii, infecţii ale pielii, infecții diareice, infecţii ale fluxului sanguin. Localizarea infecţiei depinde de bacterie şi de starea pacientului.

Pacienţii tratați în spitale sunt expuşi riscului infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM), indiferent de motivul internării, inclusiv: pneumonii, septicemii, infecţii postchirurgicale. IAAM pot fi provocate de MRSA (Staphylococcus aureus rezistent la meticilină, un antibiotic reprezentativ pentru cele eficiente de obicei împotriva Staphylococcus aureus), Enterobacteriaceae producente de BLSE (care generează beta-lactamaze cu spectru extins, enzime capabile să distrugă unele antibiotice), Enterococi rezistenţi la vancomicină, Acinetobacter baumannii rezistent la carbapeneme etc. În Uniunea Europeană, 4,75% din povara pe care o reprezintă bacteriile rezistente la antibiotice o constituie IAAM.

Primul studiu național de prevalență IAAM și consumul antimicrobienelor efectuat în anul 2018 a demonstrat o prevalență IAAM de 1,6%. Prevalența IAAM în secțiile de terapie intensivă/reanimare/accident vascular cerebral constituie 20%. În structura IAAM, ponderea majoră este reprezentată de pneumonii (25%), infecții de sit chirurgical (16%) și infecții ale tractului urinar (11,3%). Cel mai frecvent agent cauzal a fost raportat Klebsiella spp.: în pneumonii (37,5%), infecții de situs chirurgical (37,5%) și infecții ale tractului urinar (40%), prezentând o rezistență sporită la cefalosporine de generația a III-a (84,6%) și la carbapeneme (46,2%).

Cum putem preveni apariția rezistenței la antibiotice?

Aceste dovezi impun necesitatea unor măsuri de intervenţie de maximă urgenţă la toate nivelurile. Combaterea eficientă a rezistenței antimicrobiene este o problemă complexă și necesită implicarea tuturor.

Comunicarea și educarea trebuie să ducă la creșterea gradului de conștientizare publică și profesională a fenomenului de rezistență antimicrobiană, pentru prescrierea corectă, consumul rațional al antimicrobienelor, dar și prevenirea și controlul infecțiilor.

Astfel, conducătorii de spitale și lucrătorii medicali urmează să asigure implementarea programelor de gestionare adecvată a antibioticelor, împreună cu practicile de prevenire și control a infecțiilor, care asigură siguranța pacienților și calitatea actului medical.

În reducerea AMR, comunicarea medicului de familie cu pacienţii este esenţială. Studiile arată că satisfacţia pacienţilor în îngrijirea primară depinde de comunicarea eficientă mai mult decât de primirea unei reţete pentru antibiotice, iar prescrierea unui antibiotic pentru o infecţie a căilor respiratorii superioare nu scade rata vizitelor ulterioare la medic. Recomandările medicale profesionale influenţează percepţiile şi atitudinea faţă de boala lor şi nevoia percepută de antibiotice, în special atunci când sunt informaţi cu privire la ce trebuie să se aştepte în cursul bolii, inclusiv perioada realistă de recuperare şi strategiile de autotratament.

Câteva reguli privind consumul antibioticelor:

Utilizați antibioticele numai la prescrierea medicului.
Nu cereți antibiotice în cazul în care medicul spune că nu aveți nevoie de ele.
Întotdeauna urmați sfatul medicului atunci când utilizați antibioticele.
Nu utilizați antibioticele rămase în urma unui alt tratament.
Preveniți infecțiile prin spălarea frecventă a mâinilor, folosirea alimentelor sigure, evitarea contactului cu persoanele bolnave și vaccinarea la timp.

sursa: www.msmps.gov.md

Cazurile de rujeolă, la un nivel alarmant în România

Explozia cazurilor de rujeolă în Europa își face simțită prezența puternic în România și Austria, acestea fiind printre cele mai afectate țări. Creșterea alarmantă a numărului de cazuri continuă să pună probleme, afectând nu doar copiii, ci și adulții, scrie presa română.

În primele patru luni ale anului, de la 1 ianuarie până la 14 aprilie, România a înregistrat un număr alarmant de peste 12.300 de cazuri de rujeolă, potrivit Institutului Național pentru Sănătate Publică. Doar în ultima săptămână, au fost confirmate 949 de cazuri noi.

Județele Brașov și Mureș, împreună cu Municipiul București, se confruntă cu cele mai mari numere de îmbolnăviri, cu Brașov înregistrând 1.854 de cazuri, Mureș 1.132 de cazuri și București cu 1.305 de cazuri.

Creșterea cazurilor de rujeolă, cauzată de lipsa vaccinării

În contextul acestor evoluții, dr Adrian Marinescu, director medical al Institutului Matei Balș, a subliniat că situația legată de rujeolă nu este aproape de a se încheia și se estimează că va continua.

„Am avut și persoane de peste 50 de ani. Acești pacienți, în momentul în care au și boli cronice sunt expuși riscului de a face o formă severă și de a avea complicații majore.

Categoric că lipsa de vaccinare, de protecție la nivelul populației, este cauza principală. Rujeola nu e o boală de sezon și nu va fi o boală de sezon și putem să avem mereu probleme în condițiile în care nu creștem această protecție. Lucrurile pot oricând să repete”, a declarat acesta.

Potrivit medicului, în spital ajungă aproape zilnic persoane cu rujeolă, și deși nu toți au nevoie de spitalizare, unii dintre ei trebuie monitorizați permanent, iar alții ajung chiar la terapie intensivă.

Primul caz de accident vascular cerebral tratat cu succes în Centrul primar de AVC al Spitalului raional Hâncești

Primul caz de accident vascular cerebral tratat cu succes în Centrul primar de AVC al Spitalului raional Hâncești, la doar două zile de când și-a început activitatea.

Pacientul, un bărbat în vârstă de 49 de ani din raionul Leova, a fost diagnosticat cu accident vascular cerebral ischemic, prin intermediul tomografiei computerizate.

Echipa multidisciplinară formată din medicul neurolog Vladlena Vasiliu, medicul reanimatolog Dumitru Batîr, medicul din cadrul UPU Angela Erhan, tehnicianul radiolog Vadim Gorilo și felcerul laborant Vasilisa Coțofană, a intervenit prompt și eficient, aplicând tratamentul de tromboliză intravenoasă în mai puțin de o oră de la internare.

Starea clinică a pacientului a fost restabilită rapid, inclusiv datorită colaborării cu Centrul comprehensiv de AVC din cadrul Institutului de Medicină Urgentă, care prin utilizarea telemedicinii a monitorizat continuu procedura de revascularizare.

Datorită dotărilor cu echipamente performante, a reparațiilor la standarde europene, în sumă de circa 44 de milioane lei doar în ultimii doi ani, și a profesionalismului înalt al personalului medical, a fost salvată o viață și încă multe altele vor fi salvate.

Centrul primar de AVC de la Spitalul raional Hîncești este al șaselea care și-a inițiat activitatea, dintr-un total de treisprezece la nivel național, care acoperă și cazurile de AVC din raioanele Leova, Basarabeasca și Cimișlia.

Investim continuu în modernizarea sistemului de sănătate și formarea profesională a lucrătorilor medicali, pentru a aduce serviciile medicale moderne cât mai aproape de oameni. Pentru că nimic nu-i mai de preț decât sănătatea.

Felicitări echipei de medici! Felicitări Spitalului raional Hîncești!

Femeile dorm mai puțin și mai prost decât bărbații! E dovedit științific

Potrivit unui nou studiu publicat în Sleep Medicine Reviews, ceasul biologic al femeilor bate mai repede decât cel al bărbaților cu aproximativ 6 minute.

Această diferență mică poate crea dezechilibre în ritmurile interne ale corpului, afectând modul în care creierul reglează momentul adormirii și al trezirii.

Cercetătorii au examinat mai multe studii care au investigat diferențele de somn între sexe și au constatat că femeile au aproape 60% mai multe șanse de a suferi de insomnie decât bărbații, scrie La Repubblica. De asemenea, evaluările calității somnului arată că somnul femeilor este mai puțin odihnitor decât cel al bărbaților.

Ceasul biologic îi spune corpului nostru să se pregătească pentru somn, de exemplu prin scăderea temperaturii corpului sau prin producerea de melatonină, un hormon care favorizează adormirea.

Studiul arată că secreția de melatonină la femei se produce la ora 22.49, iar la bărbați la ora 23.38, cu 40 de minute mai târziu. Acest lucru înseamnă că la femei există o predispoziție de a merge la culcare mai devreme.

Celălalt aspect se referă la durata zilei determinată de ceasul endogen, care este independent de stimuli externi. La om durează mai mult de 24 de ore: la bărbați, exact 24 de ore și 19 minute, iar la femei 24 de ore și 9 minute. Acest lucru, combinat cu producția mai timpurie de melatonină, face ca femeile să se simtă mai pregătite să adoarmă mai devreme decât bărbații, potrivit sursei citate de Mediafax.

Pe baza unei serii de calcule, cercetătorii au ajuns la concluzia că viteza generală a ceasului biologic este cu 6 minute mai rapidă decât la bărbați.

„Deși această diferență poate fi mică, ea este semnificativă”, spune autorul studiului, Renske Lok, expert în psihiatrie la Stanford.

„Nepotrivirea dintre ceasul central al corpului și ciclul somn/veghe este de aproximativ cinci ori mai mare la femei decât la bărbați.

Imaginați-vă dacă ceasul cuiva ar merge în mod constant cu șase minute mai repede sau mai încet. De-a lungul zilelor, săptămânilor și lunilor, această diferență poate duce la o nepotrivire semnificativă între ceasul intern și semnalele externe, cum ar fi lumina și întunericul”, explică specialistul.

Aceste diferențe în biologia somnului ar putea avea consecințe semnificative pentru sănătatea generală și bunăstare. Dezechilibrele în ritmurile circadiene au fost asociate cu o serie de probleme de sănătate, inclusiv tulburări de somn, tulburări de dispoziție și probleme cognitive.

Anxietatea și tulburările depresive, mai frecvente la femei

„O calitate inferioară a somnului este asociată cu anxietatea și tulburările depresive, care sunt de două ori mai frecvente la femei decât la bărbați. De asemenea, femeile sunt mai predispuse decât bărbații să fie diagnosticate cu insomnie, deși motivele nu sunt pe deplin clare”, spune Sarah Chellappa, cercetător în neuroștiințe și un alt autor al studiului.

De asemenea, femeile sunt de patru ori mai predispuse să dezvolte o tulburare de alimentație legată de somn, în care au tendința de a mânca în mod repetat în timpul nopții. Un alt studiu a constatat că femeile sunt, de asemenea, cu 25 până la 50% mai predispuse să sufere de sindromul picioarelor neliniștite, care, la rândul său, împiedică somnul.

sursa