Medicii din Republica Moldova au tot mai multi pacienți cu probleme de auz. Ce sfaturi oferă specialiștii

Cercetători internaţionali au făcut mai multe studii și estimează că milioane de tineri riscă să-şi piardă auzul în fiecare an din cauza expunerii îndelungate la sunete puternice, cum ar fi muzica de la concerte sau de la căștile de la telefon. Și medicii din Republica Moldova au motive de îngrijorare pentru că au tot mai multi pacienți cu probleme de auz.

Pierderea auzului – o afectiune care poate fi prevenita

Cercetătorii de la Universitatea din Carolina de Sud au făcut 33 de studii, la care au participat peste 19 mii de persoane. Specialiştii au constatat că 27 la sută dintre minori şi tineri ascultă muzică la un nivel riscant pentru auz. 48% dintre ei sunt expuşi la sunetele prea puternice în cluburi sau baruri.

„Oamenii aleg adesea un volum de până la 105 decibeli atunci când ascultă muzică cu căști. Iar atunci când participă la evenimente de divertisment zgomotoase, precum concerte, se expun la sunete care au între 104 și 112 decibeli. Fără îndoială, toate depășesc nivelurile recomandate: de 80 de decibeli pentru adulți și 75 pentru copii. Expunerea la aceste sunete, chiar și pentru perioade scurte de timp, poate fi periculoasă pentru auz”, relatează www.tvrmoldova.md.

Deşi nu există statistici care să demonstreze amploarea problemei in Republica Moldova, medicii recunosc că au tot mai mulți pacienți tineri.

ANGHELINA CHIABURU, şef, Centrul Republican de Audiologie:„În R. Moldova, vreau să vă spun că, din păcate, numărul persoanelor cu deficienţe de auz nu are tendinţa de micşorare. Expunerea îndelungată – ea poate duce la oboseală auditivă, care va fi manifestată prin oboseală, cefalee, tinitus, sunt diverse simptome, la fiecare persoană individual, dar ea va contribui treptat la modificări ireversibile şi la instalarea unei surdităţi.”

Specialiştii de la Centrul Republican de Audiologie au înregistrat şi cazuri de surditate brusc instalată, după participarea persoanelor la evenimente cu multă gălăgie. Cel mai des, problema este întâlnită în rândul muzicienilor şi vânătorilor.

ANGHELINA CHIABURU, şef, Centrul Republican de Audiologie: „Cazurile cele mai frecvente sunt în perioada sărbătorilor de iarnă sau după festivităţi, când sunt utilizate petardele, exploziile acestea, aici am avut persoane cu surditate brusc instalată.”

Utilizarea căştilor pare pentru multi o normalitate, fără să le pese de volumul sunetelor.

Nu aş spune că ascult cu volum mare, mediu. Căci, toţi ştim, dăunează la urechi.

„Dacă sincer, pe stradă mă strădui să nu ascult muzică. Fără căşti. Cu căşti – în încăpere ascult. Nu mă simt confortabil dacă ascult la volum maxim.”

Specialiștii care au făcut studiile fac un apel către guvernele lumii şi companiile din domeniile tehnologiei şi muzicii. Aceştia îi îndeamnă să promoveze politici de „ascultare sigură” pentru a proteja sănătatea auditivă a publicului. Potrivit estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății, peste 430 de milioane de oameni, din întreaga lume, suferă în prezent de pierderi de auz.

Astăzi este marcată Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului! Ce trebuie să faci pentru a reduce riscul apariției maladiei: Vezi 6 măsuri importante!

Anual, la 4 februarie este marcată Ziua mondială de luptă împotriva cancerului, o inițiativă globală a Uniunii pentru Controlul Internațional al Cancerului, pentru generarea schimbării și mobilizarea acțiunilor, prin construirea de alianțe mai puternice intersectoriale și noi colaborări pentru reducerea poverii cancerului la nivel global.

Cancerul Pulmonar: cum se depistează cauza celor mai multe decese!

Potrivit Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, cancerul este a doua cauză de deces la nivel mondial, reprezentând aproape 1 din 6 decese la nivel global. În Regiunea Europeană, în anul 2022, s-au înregistrat aproximativ 2,7 milioane de persoane cu cancer și peste 1,3 milioane de decese, indicele mortalității fiind mai mare la bărbați, decât la femei.

La bărbați, cele mai des întâlnite tipuri de cancer au fost: cancerul de prostată (23%), cancerul pulmonar (14%) și cancerul colorectal (13%), iar la femei predomină cancerul de sân (29%), urmat de cancerul colorectal (12%) și cancerul pulmonar (9%).  De menționat, că cancerul de sân rămâne principala cauză de deces printre femei, cu aproximativ 95 mii de decese în 2020, reprezentând 17% din totalul deceselor provocate de această boală.

Mai puțin de 15% din țările cu venituri mici au servicii de tratament al cancerului disponibile (comparativ cu 90% din țările cu venituri mari).

În țara noastră, maladiile oncologice constituie cea de-a doua cauză a mortalităţii  după maladiile cardiovasculare, fiind o problemă prioritară pentru sistemul de sănătate. Mortalitatea totală prin tumori în anul 2021 a constituit 220,7 cazuri la 100 mii locuitori (bărbați – 275,1, femei – 171,2).

În 2021, cele mai diagnosticate tumori maligne în Republica Moldova au fost cancerul mamar, colorectal, de prostată, al pielii și traheei care au însumat în total 52,6% din numărul total de tumori maligne.

O treime din decesele prin cancer sunt provocate de consumul de tutun, indicele masei corporale mărit, consumul de alcool, consumul mic de fructe și legume și lipsa activității fizice.

De asemenea, virusurile hepatitei B și C, papilomavirusul uman (HPV), ș.a. cresc substanțial riscul de cancer, cum ar fi cancerul de col uterin și de ficat. Până la 3,7 milioane de vieți ar putea fi salvate în fiecare an prin strategii adecvate de prevenire, depistare precoce și tratament calitativ în timp util.

Puteți reduce riscul apariției cancerului prin:

— Evitarea consumului de tutun și a consumului de alcool;

— Abordarea unei alimentații sănătoase și menținerea greutății corporale optime;

— Efectuarea regulată a activității fizice;

— Vaccinarea împotriva HPV și a Hepatitei B;

— Evitarea expunerii la radiațiile ultraviolete și ionizante;

— Limitarea expunerii la poluarea aerului exterior și a celui interior.

OMS/Europa enumeră prevenirea primară, depistarea precoce și cercetarea, inclusiv cea comportamentală drept factori-cheie pentru dezvoltarea unei strategii eficiente de sănătate publică pentru controlul cancerului.

Medici din Moldova au reușit să replanteze mâna stângă, cu recuperarea a 90% din funcții și a sensibilității, unui tânăr în vârstă de 18 ani

O echipă de medici de la IMSP Institutul de Medicină Urgentă a reușit să să replanteze mâna stângă, cu recuperarea a 90% din funcții și a sensibilității, lui David Prutean în vârstă de 18 ani, din orașul Ștefan Vodă. Tânărul a suferit o traumă în urma unui accident rutier grav în 2014, când avea 10 ani. Atunci, el a fost diagnosticat cu amputația traumatică prin zmulgere a membrului superior stâng la nivelul 3/superior a brațului.

Echipa de medici: Anatolie Calistru, Igor Șapovalov, Vladislav Gladun, Maxim Țarălungă.

Tipuri de intervenții de recuperare: 1. Reimplantarea osteosinteză; sutura vas magistral; Sutura nervilor; Sutura mușchilor. 2. Autodermoplastia defectului postfasciotomic a antebrațului. 3. Operații reconstructive pe tendoane.

„După accidentul rutier, fiind consultat pe linia AVIASAN de șeful Secției Microchirurgie IMU dr.,șt.,med., conf.univ. Anatolie Calistru, a fost recomandat conservarea și transportarea corectă la rece în termocontainer a amputatului membrului superior stâng cu reanimobilul.

Totul a derulat cu o viteză impunătoare și, înr-un final, echipa de medici specialiști microchirurgi au reușit reimplantarea mâinii. Prima intervenție a durat în jur de 6 ore, iar celelalte intervenții câte 2, 3 ore.

Timp de mai mulți ani, pacientul fiind minor a fost tratat la Spitalul Clinic de copii V. Ignatenco.

Dupa 7 zile postoperator când viabilitatea segmentului amputat era sigură s-a efectuat autodermoplastia defectului postfasciotomic a antebrațului stâng.

Ulterior, pacientul a fost transportat în Centrul Republican de Microchirurgie IMU unde au fost efectuate un șir de intervenții reconstructive”, se spune în nota emisă de IMSP Institutul de Medicină Urgentă.

David Prutean a adresat mulțumiri medicilor și familiei.

„Vreau să spun un mare mulțumesc medicilor, bunelului și întregii familii care m-au susținut foarte mult. Ei mi-au dat speranța ca să-mi revin, pentru că nu-mi imaginez cum aș fi fără o mână, cum m-aș descurca. Acum pot să ridic greutăți, să duc pachete grele, să ridic haltere, am o viață normală”, a menționat David Prutean.

Instituția medicală a precizat că acum, pacientul poate folosi mâna, mișcările sunt active și sensibilitatea degetelor restabilite, se ocupă intens cu exercițiile fizice.

Un copil cu varicelă hemoragică, „o manifestare rară”, internat în spital. Deosebirea faţă de varicela „obişnuită”

Un copil în vârstă de 7 ani a ajuns la spital cu o formă de varicelă în care veziculele care apar pe corp devin hemoragice, nu cu un lichid transparent cum se întâmplă de regulă.

Varicela la copii: Top 10 informaţii importante şi sfaturi utile pentru  îngrijirea copilului bolnav

„Copilul suferă de varicelă hemoragică, o maladie foarte rară. În cazul băiețelului, boala vine pe fondul unei afecțiuni oncohematologice”, a transmis medicii de la Spitalul de Boli Infecţioase Timişoara, într-un comunicat, conform news.ro.

Copilul a fost tansferat la spitalul din Timişoara de la Spitalul Judeţean din Arad, iar „evoluția agravantă a bolii a fost foarte rapidă”.

Medicii au explicat deosebirea „majoră” faţă de varicela „obişnuită” și cea hemoragică.

„Varicela hemoragică are un debut atipic. Cu toţii ştim că varicela se manifestă printr-o erupţie pe piele, cutanată, sub formă de vezicule. Erupţia apare iniţial la nivelul pielii păroase a capului, după care se extinde pe tot corpul. În aceste vezicule este sânge. Astfel, apar echimozele cutanate şi apoi sângerări ale mucoaselor. Ceea ce s-a întâmplat şi în cazul pacientului internat în spitalul nostru”, a explicat Adelina Marinescu, medic specialist boli infecţioase la Spitalul de Boli Infecţioase Timişoara.

Medicii au precizat că starea de sănătate a micuțului s-a îmbunătăţit semnificativ, nu au mai apărut alte erupții, iar cele vechi încep să se transforme în cruste.

Medicii au atras atenția că în ultimele săptămâni au avut aproximativ 6-7 cazuri de varicelă pe săptămână.

„Pacienţii nu au avut însă forme grave, aşa că nu au necesitat internare. Complicaţiile apar de obicei la sugari, la femeile însărcinate, la persoane imunodeprimate, cu imunitate scăzută din cauza unor tratamente sau a unor afecţiuni”, au mai spus reprezentanții de la „Victor Babeș”.

Lituania este gata să pună la dispoziţia Republicii Moldova propriul terminal de gaze naturale
Articolul anterior
Chișinăul, invitat la programul european LIFE prin care sunt finanțate acţiunile pentru Mediu și Climă
Articolul următor