Metoda incredibil de simplă prin care oricine poate reduce răspândirea virusului Covid-19

10/09/2020

Zonele cu zgomot redus din spaţiile închise cu risc ridicat, precum spitalele şi restaurantele, ar putea ajuta la diminuarea posibilităţii de infectare cu noul coronavirus, au constatat oamenii de ştiinţă.

Un nou studiu arată că scăderea volumului vocii poate contribui la limitarea răspândirii bolii COVID-19, relatează Reuters, potrivit stirileprotv.ro.

O reducere de 6 decibeli a volumului mediu al vocii poate avea acelaşi efect ca dublarea capacităţii de ventilare într-un spaţiu închis, a notat o echipă de oameni de ştiinţă din Statele Unite.

″Rezultatele sugerează că autorităţile din domeniul sănătăţii publice ar trebui să ia în considerare implementarea ‘zonelor de linişte’ în mediile închise cu risc ridicat, precum sălile de aşteptare din spital sau zonele de servit masa″⁣, au concluzionat şase cercetători de la Universitatea din California, potrivit Agerpres.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi-a modificat îndrumările în iulie recunoscând posibilitatea transmiterii coronavirusului prin aerosoli, cum ar fi în restaurante ori săli de sport sau în timpul cântatului în cor.

Picăturile microscopice expulzate în timpul vorbirii se evaporă şi lasă în urmă particule suficient de mari pentru a purta virus viabil, se arată în lucrarea ştiinţifică.

O creştere de aproximativ 35 de decibeli a volumului vocii, sau diferenţa dintre şoptit şi strigat, măreşte rata de emisie de particule de 50 de ori.

Volumul normal al unei conversaţii depăşeşte nivelul de 10 decibeli, în timp ce zgomotul ambiental din restaurante este de aproximativ 70 de decibeli.

″Nu toate spaţiile închise sunt similare în ceea ce priveşte riscul de transmitere prin aerosoli″⁣, a declarat cercetător principal William Ristenpart. ″⁣O sală de clasă aglomerată, dar cu un volum de zgomot redus este mult mai puţin periculoasă decât un bar karaoke care nu este aglomerat, unde clienţii respectă distanţarea fizică, dar vorbesc şi cântă în timp ce volumul muzicii este ridicat″⁣, a adăugat el.

Numărul deceselor la nivel mondial provocate de noul coronavirus a depăşit miercuri 900.000, în timp ce numărul cazurilor de infectare la nivel mondial a trecut de 27,7 milioane, potrivit unui bilanţ Reuters. În medie, peste 5.600 de persoane mor în fiecare zi, conform calculelor Reuters.

Premiul Nobel în medicină, câștigat de Katalin Kariko și Drew Weissman pentru vaccinurile ARN mesager eficiente împotriva Covid-19

Katalin Kariko şi Drew Weissman au fost desemnaţi, luni, laureaţii premiului Nobel pentru medicină pe anul 2023, potrivit site-ului nobelprize.org.

Cei doi au câștigat Nobelul „pentru descoperirile lor privind modificările bazelor de nucleotide care au permis dezvoltarea unor vaccinuri ARN mesager eficiente împotriva COVID-19”, a anunţat Thomas Perlmann, secretar general al Comitetului Nobel la sediul Institutului Karolinska din Stockholm, Suedia.

Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină deschide seria acestor distincţii, atribuite în fiecare an la începutul lunii octombrie.

În 2022, premiul Nobel pentru medicină a fost atribuit paleogeneticianul suedez Svante Pääbo pentru descoperirile sale privind genomul hominizilor dispăruţi şi evoluţia umană.

Cu excepţia distincţiei acordate în domeniul economiei, aceste premii au fost create de magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

În 2023, fiecare premiu Nobel va fi însoţit de un cec în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (986.000 de dolari).

După atribuirea premiului pentru medicină, sezonul Nobel continuă cu premiul Nobel pentru fizică, pe 3 octombrie, urmat de premiul pentru chimie, pe 4 octombrie, înainte de mult aşteptatul premiu pentru literatură, pe 5 octombrie, şi de premiul pentru pace, pe 6 octombrie, singurul decernat la Oslo. Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice în memoria lui Alfred Nobel va fi anunţat în data de 9 octombrie.

Octombrie este luna internațională a conștientizării cancerului de sân

Incidența de cancer mamar în R. Moldova a fost de 51,5 cazuri la 100.000 de locuitori în anul 2022. Mai concret, este vorba despre 1.307 depistate primar.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, la evidența medicală în anul 2022 se aflau 11.488 de persoane cu cancer de sân, prevalența constituind 452,5 cazuri la 100.000 de oameni.

Totodată, 471 de persoane au decedat de cancer de sân în anul trecut, nivelul de mortalitate fiind de 18,6 decese la 100.000 de persoane și se plasează pe locul 3 din totalitatea deceselor cauzate de cancer.

Luna de conștientizare a cancerului mamar este o campanie anuală de sensibilizare și conștientizare de către populație a importanței măsurilor de prevenire, depistare precoce și îngrijire de calitate a cancerului mamar. Recunoscută ca luna de culoare roz, în această perioadă, femeile sunt îndemnate să acorde mai multă atenție propriei sănătăți, amintind că depistarea la timp în stadiile 1-2 ale bolii, crește rata de succes a vindecării.

Potrivit OMS, cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer în rândul femeilor din întreaga lume, luând viețile a sute de mii de femei în fiecare an și afectând, în mod disproporționat, persoanele din țările cu venituri mici și medii.

Astfel, rata de supraviețuire a cancerului de sân la cinci ani în țările cu venituri mari depășește 90%, comparativ cu 66% în India și 40% în Africa de Sud.

Astăzi marcăm Ziua mondială a inimii

În fiecare an, la data de 29 septembrie marcăm Ziua mondială a inimii. Campania din acest an, cu genericul „Folosește-ți inima, cunoaște-ți inima!”, se axează pe principiul esențial de a ne cunoaște, întâi de toate, inima.

La nivel mondial, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces, anual peste 20 de milioane de oameni mor din cauza afecțiunilor inimii.

Bolile cardiovasculare reprezintă un ansamblu de tulburări ale inimii și ale vaselor sangvine, manifestate prin dureri în piept, respirație îngreunată, transpirații reci, palpitații, senzație de lipsă a aerului (dispnee), oboseală, amorțeală sau edeme.

Afecțiunile inimii pot fi destul de grave, însă adoptarea unui stil de viață sănătos, alimentație echilibrată, activitate fizică și renunțare la fumat pot reduce riscurile apariției complicațiilor. Verificarea periodică a nivelului de colesterol și a tensiunii arteriale sunt indicii de bază care pot confirma sau infirma probleme ale inimii.

În Republica Moldova persoanele cu probleme cardiovasculare beneficiază gratuit de asistență medicală în cadrul instituțiilor medico-sanitare publice, dar și de mai multe medicamente compensate, prescrise de medici. Pentru depistarea precoce a afecțiunilor inimii, sunt efectuate gratuit o serie de investigații, care identifică și confirmă maladia.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în anul 2022, mai mult de 756 mii de cetățeni sufereau de afecțiuni ale cordului. Motivele principale rămân a fi diabetul, consumul de tutun și alcool, hipertensiunea arterială, obezitatea.

Respectarea recomandărilor medicilor privind sănătatea inimii pot preveni apariția bolilor cardiovasculare.

Fii responsabil, ai grijă de inima ta!