Un grup de cercetători de la University of Missouri (MU), Georgia Institute of Technology și Harvard University au demonstrat utilizarea cu succes a unui nou tip de tratament pentru diabetul tip 1 într-un amplu studiu pe animale publicat în revista „Science Advances” pe 13 mai.
Metoda implică transferarea de la un donator la un primitor de celule pancreatice producătoare de insulină, cunoscute ca insule pancreatice, fără a mai fi nevoie de medicație imuno-supresoare pe termen lung.
Sunt utilizate enzime speciale pentru a preleva insule pancreatice, cunoscute și ca insulele lui Langerhans, din pancreasul unui donator decedat, după care sunt purificate și numărate în laborator. În medie sunt transplantate 400.000 de insule la o procedură.
Procedura de transplant implică introducerea unui cateter subțire și flexibil printr-o mică incizie în abdomenul superior al primitorului. Sub control radiologic și ultrasonic se introduce cateterul în vena portă a ficatului. Insulele sunt infuzate lent în ficat prin gravitație.
Conform lui Haval Shirwan, profesor de pediatrie și microbologie și imunologie la MU, unul din primii autori ai studiului, sistemul imunitar al diabetului tip 1 se poate deregla, făcându-l să se atace singur:
„Sistemul imunitar este un mecanism de apărare controlat atent care asigură binele indivizilor într-un mediu plin de infecții. Diabetul de tip 1 apare când sistemul imunitar confundă celulele producătoare de insulină din pancreas cu infecții și le distruge. În mod normal, odată ce un pericol sau o amenințare sunt eliminate, mecanismul de control și comandă al sistemului imunitar intervine ca să elimine toate celulele rebele. Dar, când acest mecanism eșuează, apare diabetul tip 1.”
Diabetul afectează capacitatea organismului de a produce insulină, un hormon care contribuie la reglarea metabolismului zahărului din sânge. Iar insulina este producă de celulele betadin insulele pancreatice.
Oamenii cu diabet tip 1 nu sunt capabili să controleze nivelul glucozei din sânge pentru că nu pot produce insulină, cu consecințe în apariția unor probleme grave ca boli de inimă, dereglarea rinichilor, pierderea vederii.
Shirwan și colega Esma Yolcu, profesoară în aceleași domenii la MU, au petrecut ultimele două decenii în căutarea unui mecanism de apoptoză (moartea naturală a unei celule) care să împiedice celulele imunitare „rebele” să provoace diabet sau să respingă insulele pancreatice transplantate, prin atașarea la suprafața celulei a unei molecule numite FasL.
„Un tip de apoptoză se petrece când o moleculă numiă FasL interacționează cu altă moleculă, numită Fas pe celule imunitare rebele și le provoacă moartea”, spune Yolcu. „Ca urmare, echipa noastră a realizat o premieră tehnologică de producere a unei noi forme de FasL pe insule pancreatice transplantate pentru a împiedica să fie respinse de celulele rebele.”
Un avantaj al acestei metode este oportunitatea de a elimina tratamentul pe durata vieții cu medicamente imunosupresoare care să împiedice sistemul imunitar să caute și să distrugă obiecte străine introduse în organism – organe sau, în cazul nostru, celule transplantate.
„Marea problemă cu doctoriile imunosupresoare este că nu sunt specifice, așa că pot avea multe efecte adverse, de multe ori fiind apariția unui cancer”, spune Shirwan. „Așa că noua tehnologie face modularea sau instruirea sistemului imunitar de a accepta și nu respinge celulele transplantate.”
Surse: Hotnews.ro, SciTechDaily, National Institute
