Obezitatea și răspândirea cancerului de sân. Regimul alimentar bogat în grăsimi favorizează formarea de metastaze

Cercetătorii de la Centrul naţional spaniol de cercetare a cancerului (CNIO) au descoperit că, la şoarecii hrăniţi cu o dietă bogată în grăsimi, celulele tumorale circulante din sânge utilizează trombocitele drept scut protector, facilitând astfel răspândirea lor, scrie news.ro

Tumour cell surrounded by platelets. / Mata Hergueta. CNIO

Regimul alimentar bogat în grăsimi favorizează, de asemenea, colonizarea altor organe de către celulele tumorale şi formarea de metastaze. Aceste constatări sugerează că tratamentele oncologice viitoare ar putea include atât modificări în regimul alimentar, cât şi controlul activităţii trombocitare.

Obezitatea este asociată cu un risc crescut de apariţie a cancerului de sân, dar şi cu o probabilitate mai mare ca boala să se răspândească în alte organe, fenomen cunoscut sub numele de metastazare. Cu toate acestea, mecanismele biologice care explică această asociere nu au fost până acum pe deplin elucidate.

Acum, cercetătorii de la CNIO aduc noi dovezi care arată că o dietă hiperlipidică (bogată în grăsimi) poate activa procese biologice ce favorizează metastazele. Studiul a fost realizat pe modele animale de cancer de sân triplu negativ, care metastazează frecvent la nivel pulmonar. Rezultatele au fost publicate pe 2 aprilie, în revista Nature Communications.

Pentru ca celulele tumorale să metastazeze, ele trebuie să părăsească tumora primară, să circule prin sistemul sanguin şi să pătrundă într-un nou organ.

Uneori, tumora primară emite semnale moleculare ce modifică organele-ţintă înainte de colonizare, creând un mediu favorabil cunoscut sub numele de nişă premetastatică, potrivit studiului condus de Héctor Peinado, coordonatorul Grupului Microambient şi Metastază din cadrul CNIO.

Echipa CNIO a observat că şoarecii care au devenit obezi în urma unei diete bogate în grăsimi au dezvoltat modificări biologice care au favorizat formarea unei nişe premetastatice la nivel pulmonar.

Aceste modificări includ activarea crescută a trombocitelor şi a coagulării, precum şi activarea fibronectinei, o proteină care facilitează interacţiunea celulară în ţesutul pulmonar, creând un mediu mai primitor pentru celulele tumorale metastatice.

Un scut din trombocite

Este un fapt cunoscut că obezitatea favorizează coagularea sângelui, proces dependent de activitatea trombocitelor.

Cercetătorii au constatat acum că la animalele hrănite cu grăsimi, celulele tumorale eliminate din tumora primară erau înconjurate de un număr mai mare de trombocite în timpul circulaţiei sanguine, comparativ cu animalele cu o dietă normală.

O ipoteză emisă de autori este că trombocitele pot acţiona ca o formă de camuflaj, ascunzând celulele tumorale de sistemul imunitar.

Trombocitele ar forma un „scut” în jurul celulelor neoplazice, împiedicând recunoaşterea şi distrugerea acestora de către celulele imune.

Un mediu fertil pentru metastaze

Pe lângă rolul trombocitelor, cercetătorii au descoperit că dieta bogată în grăsimi induce o expresie crescută a fibronectinei în ţesutul pulmonar, acolo unde metastazează celulele tumorale.

Fibronectina contribuie la formarea matricei extracelulare pulmonare şi facilitează stabilirea nişei premetastatice. De asemenea, proteina favorizează interacţiunea celulelor tumorale atât cu endotelul pulmonar, cât şi cu trombocitele.

„Am observat că interacţiunea celulelor tumorale cu endotelul pulmonar şi cu trombocitele este reglată de fibronectină”, a explicat Héctor Peinado, într-un comunicat.

De la stânga: Autorii Sara Sánchez-Redondo, Héctor Peinado și Marta Hergueta. / Pilar Gil. CNIO

Studii pe pacienţi

Pentru a evalua relevanţa acestor descoperiri la nivel uman, unitatea de cercetare clinică în cancerul de sân din cadrul CNIO s-a alăturat studiului.

După analizarea probelor de sânge prelevate de la paciente cu cancer de sân triplu negativ, înainte de intervenţia chirurgicală şi după chimioterapie, nu s-a putut demonstra că obezitatea creşte suplimentar riscul de metastază. Cu toate acestea, pacientele care prezentau o coagulare sanguină accelerată (timp de protrombină mai scurt) aveau un risc mai mare de recidivă în decurs de cinci ani.

Aceste rezultate ar putea contribui la identificarea unor factori de risc suplimentari în rândul pacientelor cu cancer de sân aflate sub tratament şi ar putea sprijini o mai bună gestionare clinică a bolii, afirmă autorii acestui studiu.

Aplicabilitate clinică

Studiul, realizat în colaborare cu mai multe centre din Spania şi Canada, a explorat posibile direcţii clinice de aplicare a rezultatelor.

Una dintre acestea a fost modificarea dietei la modelele animale. Când dieta bogată în grăsimi a fost întreruptă şi animalele au pierdut în greutate, activitatea trombocitelor şi procesul de coagulare au revenit la parametri normali, iar numărul de metastaze a scăzut.

Cercetătorii cred că aceste rezultate, corelate cu alte studii clinice, conturează un viitor în care intervenţia în regimul alimentar, combinată cu controlul activităţii trombocitare, ar putea spori eficienţa anumitor tratamente anticancer. Aceste măsuri nu vor înlocui tratamentele standard, dar le pot completa eficient, au concluzionat autorii.

Sfatul medicului: 10 lucruri pe care trebuie să le cunoști despre mușcătura de căpușă

Primăvara, odată cu încălzirea vremii și ieșitul la iarbă verde, în parcuri și păduri, apare riscul mușcăturilor de căpușe.

Pentru că a venit „sezonul căpușelor”, într-o postare pe contul personal, Dr. Tudor Ciuhodaru spune cum tebuie prevenit atacul căpușelor și ce să faci în cazul în care tu sau copilul tău ați fost mușcați de căpușe.

Atenţie părinți și bunici. Vine sezonul căpuşelor. Nici copiii nu au scăpat de aceste muşcături. Zeci de pacienţi ajung la urgenţe în fiecare an”, spune doctorul.

10 lucruri bine de știut despre muşcătura de căpuşă:

1. Riscul crește în aceste zile călduroase datorită stilului sumar de îmbrăcăminte cât şi a activităţilor în aer liber în zone populate de coloniile de căpuşe.
2. Atenţie la locurile de joacă ale copiilor.
3. Evitaţi zonele în care riscul de a fi muşcati de căpuşe este mare (spaţiile verzi, tufişuri, pe sub arbori).
4. În zonele de risc purtaţi haine deschise la culoare, cu pantaloni lungi introduşi în şosete cu textură mai deasă. Alegeţi pantofi deschişi la culoare fără orificii sau decupaje.
5. Căpuşa adultă este vizibilă pe piele (mai dificil în zonele piloase) şi trebuie scoasă imediat dar nimfele sunt foarte greu de vizualizat (arată ca un punct negru cât un varf de ac).
6. Examinați copiii la întoarcerea de la locurile de joacă.
7. Capuşa trebuie extrasă printr-o intervenţie chirurgicală cât mai urgentă.
8. Nu strângeţi căpuşa care v-a muşcat între degete pentru a nu pompa din conţinutul său intestinal cu microbi în sângele dumneavoastră.
9. Dacă aţi încercat să scoateţi căpuşa cu penseta şi capul ei s-a rupt şi a rămas în piele, prezentararea la medic şi extragerea chirurgicală este o urgenţă pentru a prevenirea infecţei şi a complicaţiilor.
10. Consultaţi imediat un medic mai ales dacă apar modificări la nivelul muşcăturii sau apar simptomele variate ale asa-numitei ,,gripe de vară” însoţită de dureri musculare, transpiraţii sau nas înfundat.

Rețineți:

  1. Data la care a fost extrasă căpuşa.
  2. Urmăriţi apariţia oricăror simptome ,,curioase” atât la nivel muşcăturii cât şi generale precum cele pseudogripale: febră, dureri de cap, dureri în gât, ganglioni inflamaţi, oboseală marcată și dureri musculare.
  3. Simptomatologia bolii Lyme este polimorfă şi realizeaza tablourile clinice a peste 200 de afecţiuni. Nu degeaba este supranumită boala cu 1000 de feţe.
  4. !!! Mai puțin de 30% de bolnavii de Lyme după mușcătura de căpușă își mai amintesc de această mușcătură datorită dimensiunilor mici și secreției anestezice)”.

Sursa: Facebook/Tudor Ciuhodaru

Săptămâna imunizării în Moldova. Peste 42 000 de cazuri de boli transmisibile sunt prevenite în fiecare an datorită imunizării

Peste 42 000 de cazuri de boli transmisibile sunt prevenite în fiecare an datorită imunizării de rutină, indică un raport realizat la nivel național în Moldova. Campania dedicată Săptămânii Europene a Imunizării se desfășoară în acest an între 27 aprilie și 3 mai, sub egida Ministerului Sănătății și cu suportul partenerilor internaționali, transmite IPN.

Scopul campaniei este de a reaminti populației rolul vaccinurilor în protejarea sănătății copiilor, adulților și a întregii comunități. Specialiștii atrag atenția că, prin imunizare, sunt prevenite anual aproximativ 4 milioane de decese la nivel global și că vaccinarea rămâne una dintre cele mai sigure și eficiente metode de combatere a bolilor infecțioase.

Potrivit specialiștilor, vaccinarea asigură protecție împotriva unor boli grave, cum sunt tuberculoza, hepatita B, tetanosul, difteria, rujeola, poliomielita sau tusea convulsivă. Copiii sub 5 ani sunt cei mai vulnerabili, iar unele dintre aceste boli pot lăsa sechele pe viață sau chiar provoca moartea, dacă nu sunt prevenite la timp prin imunizare.

Cu toate acestea, persistă în societate diverse mituri legate de vaccinare, care pot influența deciziile părinților. Agenția Națională pentru Sănătate Publică avertizează că igiena personală, oricât de riguroasă ar fi, nu poate înlocui vaccinarea, iar efectele secundare grave ale vaccinurilor sunt extrem de rare și atent monitorizate. Specialiștii subliniază că vaccinurile moderne nu supraîncarcă sistemul imunitar și pot fi administrate simultan fără riscuri suplimentare pentru copii.

Un exemplu elocvent este vaccinul împotriva tuberculozei, boală infecțioasă severă care se răspândește prin aer și afectează plămânii, articulațiile, rinichii sau chiar sistemul nervos central. Aproximativ un sfert de milion de copii sub 5 ani mor de tuberculoză, anual, în lume. Ministerul Sănătății le recomandă părinților să consulte medicul de familie dacă vaccinul a fost omis, pentru a fi administrat cât mai curând.

Un alt obiectiv al campaniei este atingerea unei acoperiri vaccinale de 95% în toate comunitățile. UNICEF Moldova subliniază că vaccinurile sunt gratuite și esențiale pentru sănătatea fiecărui copil. Totodată autoritățile menționează că ezitările legate de eficiența sau reacțiile adverse rămân un obstacol în calea protejării colective.

În cadrul Săptămânii Europene a Imunizării, autoritățile vor organiza acțiuni de informare în comunități, școli și instituții medicale, pentru a explica importanța vaccinării și pentru a combate dezinformarea, obiectivul acestor acțiuni fiind o populație mai bine protejată și mai puțin expusă riscurilor unor boli care pot fi prevenite simplu, în siguranță și la timp.

A fost recunoscut oficial diabetul de tip 5, o nouă formă agresivă a bolii care afectează tinerii

O nouă formă de diabet, care nu este asociată cu obezitatea, a fost recunoscută oficial de către Federația Internațională de Diabet (IDF). Diabetul de tip 5, așa cum a fost denumit, afectează aproximativ 25 de milioane de persoane la nivel global.

Afecțiunea apare în special la adolescenți și adulți tineri, subponderali și subnutriți, și este cauzată de o producție insuficientă de insulină, indusă de malnutriție, potrivit The Independent.

Spre deosebire de tipurile cunoscute de diabet – tip 1 (autoimun) și tip 2 (corelat cu stilul de viață) – această formă nu are legătură cu obezitatea, fiind de multe ori confundată cu celelalte tipuri, ceea ce a dus la tratamente greșite și complicații grave.

Diabetul de tip 5 a fost recunoscut oficial în urma unui vot desfășurat pe 8 aprilie 2025, în cadrul Congresului Mondial al Diabetului organizat de IDF la Bangkok. Totodată, a fost creat un grup internațional de lucru care va elabora ghiduri de diagnostic și tratament, pentru a sprijini cadrele medicale în recunoașterea și tratarea acestei afecțiuni.

„A fost istoric subdiagnosticat și înțeles greșit. Recunoașterea oficială este un pas crucial în direcția conștientizării unei probleme devastatoare”, a declarat dr. Meredith Hawkins, profesor de medicină la Albert Einstein College of Medicine.

Ea avertizează că mulți pacienți primesc tratamente nepotrivite, uneori chiar periculoase, cum ar fi administrarea excesivă de insulină, care poate fi fatală în acest context.

„Diabetul legat de malnutriție este mai frecvent decât tuberculoza și aproape la fel de frecvent ca HIV/SIDA, dar lipsa unui nume oficial a împiedicat eforturile de diagnosticare și identificare a unor terapii eficiente”, a mai spus dr. Hawkins.

De-a lungul timpului, medicii au observat cazuri în care pacienții – de obicei tineri și slabi – prezentau simptome asemănătoare diabetului de tip 1, dar nu răspundeau la tratamentul cu insulină.

Abia în 2022, o echipă de cercetători a demonstrat că această formă este fundamental diferită de tipurile clasice de diabet, având la bază un defect metabolic profund în capacitatea organismului de a secreta insulină.

În prezent, nu există un tratament standard pentru diabetul de tip 5. Potrivit specialiștilor, alimentația pacienților ar trebui să includă mai multe proteine și mai puțini carbohidrați, în paralel cu corectarea deficiențelor de micronutrienți.„Totul trebuie cercetat atent, acum că avem recunoaștere oficială și sprijin internațional”, a subliniat dr. Hawkins.

Premieră medicală la nivel mondial: Primul copil din lume născut prin fertilizare in vitro realizată cu ajutor AI
Articolul anterior
A fost descoperită o nouă componentă a sistemului imunitar – o structură minusculă aflată în fiecare celulă. Ce poate face
Articolul următor