Organizația Mondială a Sănătății a anunțat luni suspendarea, ca măsură de precauție, a testelor clinice cu hirdoxiclorochină ca tratament pentru Covid-19, teste clinice pe care le desfășoară cu parteneri din mai multe țări.
Directorul OMS a precizat într-o conferință de presă că suspendarea este „temporară”, dar decizia vine după ce vineri prestigioasa revistă medicală The Lancet a publicat un studiu care arată că hidroxiclorochina – sau derivații săi – este ineficientă, chiar periculoasă în cazul pacienților cu COVID-19.
Ministrul francez al sănătăţii, Olivier Veran, a anunţat sâmbătă că va solicita revizuirea folosirii hidroxiclorochinei pentru tratarea pacienţilor COVID-19, în urma publicării acestui studiu.
Cum a devenit „celebră” hidroxiclorochina
Această moleculă, derivată din clorochina folosită la tratarea malariei, a căpătat o notorietate sporită în timpul pandemiei provocate de noul coronavirus după ce profesorul francez specialist în boli infecţioase Didier Raoult a publicat două studii ce susţineau eficiența hidroxiclorochinei în tratarea bolnavilor de COVID-19. Dar conform studiului publicat de The Lancet şi efectuat pe 96.000 de pacienţi, atât clorochina, cât şi hidroxiclorochina nu şi-au dovedit eficacitatea împotriva COVID-19 în cazul bolnavilor spitalizaţi. Mai mult, această moleculă creşte riscul de aritmie cardiacă şi de deces.
La „celebritatea” hidroxiclorochinei a contribuit și preşedintele american Donald Trump, care la începutul epidemiei din SUA o recomanda călduros. Mai mult, el a anunţat recent că ia în fiecare zi hidroxiclorochină în scop preventiv.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a inclus această substanţă activă pe lista sa cu tratamentele experimentale prioritare şi ea era testată în mai multe ţări europene în cadrul proiectului „Discovery”.
De asemenea, compania farmaceutică franceză Sanofi a anunţat la începutul lunii aprilie distribuirea prin donaţie a 100 de milioane de doze de Plaquenil (medicament pe bază de hidroxiclorochină) către 50 de ţări, atrăgând, totuşi, atenţia că medicamentul are efecte secundare serioase şi „testele clinice actuale sunt insuficiente pentru a trage concluzii asupra eficacităţii clinice şi siguranţei în utilizare”.
Bărbatul care suferă de diaree de trei decenii, începând cu vârsta de doar două luni. Ce diagnostic i-au pus medicii
Un bărbat a luptat cu diareea timp de peste trei decenii din cauza unei afecțiuni genetice rare. Bărbatul în vârstă de 33 de ani, căruia nu i s-a dezvăluit numele, a fost afectat de scaune diareice începând cu vârsta de doar două luni și a fost spitalizat de cel puțin opt ori din cauza acestei probleme.
Medicii nu au reușit să diagnosticheze afecțiunea timp de decenii – înainte de a descoperi în cele din urmă că are o mutație rară care determină sistemul său imunitar să devină dezechilibrat și să atace intestinele, provocând diaree.
Tânărul din Boston a primit un transplant de măduvă osoasă pentru a trata afecțiunea și acum nu mai este nevoit să petreacă ore întregi pe toaletă în fiecare zi.
Într-un raport de caz publicat în New England Journal of Medicine, medicii au declarat că l-au diagnosticat cu sindromul de disfuncție imună, poliendocrinopatie, enteropatie, legat de cromozomul X (sindromul IPEX).
Testele au arătat că avea o mutație care este responsabilă de reglarea unui tip de celule albe din sânge numite celule T. Acest lucru a cauzat sindromul, care apare atunci când sistemul imunitar hiperactiv începe să atace propriile țesuturi și organe ale corpului, confundându-le cu invadatori.
Această afecțiune este extrem de rară, afectând aproximativ unul din fiecare 1,6 milioane de oameni conform Spitalului pentru Copii din Philadelphia – sau mai puțin de 200 de indivizi în Statele Unite.
Medicii nu au dezvăluit identitatea bărbatului, dar au menționat că acesta locuia într-un stat din zona de mijloc a coastei de est a SUA și lucra în vânzări.
Pentru a combate diareea, el a urmat o dietă extrem de restrictivă începând de la vârsta de doi ani, eliminând din alimentație toate produsele lactate, soia, glutenul, ouăle, nucile, arahidele, peștele și fructele de mare.
De asemenea, a luat mai multe medicamente pentru a suprima sistemul său imunitar, inclusiv prednison, care este utilizat în mod obișnuit pentru tratarea reacțiilor alergice.
Cu toate acestea, ca rezultat, el era mai predispus la boli precum pneumonie și infecții ale căilor respiratorii superioare.
Când medicii din Boston au aflat pentru prima dată de cazul său, au afirmat că bărbatul avea o greutate sănătoasă, dar prezenta tensiune arterială ridicată.
Pacientul suferea, de asemenea, de rozacee, o afecțiune în care fața și gâtul devin roșii, și avea episoade ocazionale de eczemă – un alt semn al unui sistem imunitar hiperactiv. Încă din primii ani de viață, diareea a început când avea doar două luni și a afectat creșterea sa. Medicii l-au tratat cu medicamente imunosupresoare pentru a opri atacul corpului asupra propriilor țesuturi și, implicit, pentru a preveni diareea.
Cu toate acestea, când avea patru ani și au încercat să reducă dozele, scaunele moi s-au întors rapid. Au încercat mai multe tratamente diferite până când pacientul a ajuns la vârsta de 13 ani, dar diareea continua să reapară.
După această perioadă, diareea devenea atât de severă încât la fiecare doi până la patru ani pacientul era spitalizat. Diareea cronică pune pacienții într-un mare pericol de deshidratare și malnutriție, din cauza pierderii de apă, nutrienți și electroliți prin scaun. În cazurile grave, aceasta poate duce la spitalizare și chiar pune viața în pericol.
Afecțiunea are, de asemenea, un impact major asupra calității vieții, provocând probleme de rușine, izolare socială și distres. Persoanele afectate pot fi mereu conștiente de unde se află cea mai apropiată toaletă, de exemplu.
Medicii au decis să transfere pacientul la Massachusetts General Hospital când diareea a recidivat din nou, la vârsta de 33 de ani.
Aici, au început prin efectuarea unei esofagogastroduodenoscopii (EGD) pentru a verifica intestinul, care a relevat gastrită și atrofie a colonului – adică o diminuare a dimensiunii și funcției acestuia.
Analizele de sânge au arătat niveluri crescute de anticorpi și celule albe din sânge. Medicii au efectuat și teste genetice, care au dezvăluit mutația. Înainte, s-a sugerat că pacientul suferea de enteropatie autoimună – o tulburare rară în care sistemul imunitar vizează în mod greșit celulele care acoperă intestinele. Dar după aceste teste, i s-a pus diagnosticul de sindrom IPEX – o afecțiune rară în care mutațiile genetice determină disfuncționarea sistemului imunitar, scrie Dailymail.
Pentru a trata această afecțiune, medicii au propus un transplant de măduvă osoasă de la un donator sănătos. Măduva osoasă este locul în care sunt produse multe celule albe din sânge și implantarea țesutului de la un donator sănătos ar asigura și prezența de celule imunitare sănătoase, capabile să stopeze atacurile necontrolate. Din cauza începutului pandemiei de Covid la acea vreme, au întâmpinat inițial dificultăți în găsirea unui donator. Medicii au încercat mai întâi cu fratele său, care era sănătos, dar la trei luni după acest transplant, diareea a revenit, iar teste au arătat că organismul său a respins țesutul. Pacientul a fost apoi programat pentru un al doilea transplant cu un donator compatibil, dar fără legătură de rudenie, care a avut succes. La opt luni după aceasta, diareea nu a reapărut.
Frunzele de viță de vie, excelente în menţinerea greutăţii, prevenirea cancerului și combaterea îmbătrânirii premature
Frunzele viței de vie pot fi considerate un aliment sănătos, întrucât manifestă acțiune depurativă și diuretică, contribuie la scăderea nivelului de colesterol în sânge, previn obezitatea și armonizează metabolismul. Acestea sunt bogate în fibre dietetice şi nutrienți, inclusiv vitaminele A, C, E, K, B, conţin calciu, magneziu, cupru, mangan, fier.
Frunzele de viță de vie conţin sintaza stilben, o enzimă ce încurajează producerea resveratrolului la nivelul organismului. Consumul frunzelor de vie aduce mai multe beneficii organismului.
În afecţiuni ale venelor
Frunzele sunt potrivite în consum pentru cei care suferă de insuficiență venoasă cronică la nivelul membrelor inferioare, afecțiune responsabilă de apariţia edemului și umflarea picioarelor.
În diabetul zaharat
Datorită faptului că sunt bogate în fibre şi substanţe antioxidante şi nu conţin zahăr, având şi un indice glicemic scăzut, frunzele de vie sunt benefice în alimentaţie pentru cei care suferă de diabet zaharat.
Protejează împotriva cancerului
Frunzele de vie ajută în combaterea proceselor inflamatoare cronice în organism, protejează contra cancerului, bolilor cardiovasculare, manifestând în acelaşi timp acţiune antibacteriană în organism.
Combat artrita
În compoziția frunzelor se găsește o bună cantitate de resveratrol, antioxidant benefic prezent şi în struguri, acizi grași esențiali Omega 3, fapt ce recomandă folosirea frunzelor de vie în tratamentul afecțiunilor cardiovasculare, nivelului crescut de colesterol în sânge, prevenirea accidentelor vasculare cerebrale, combaterea artritei, cancerului de sân, de colon și de prostată.
Previn îmbătrânirea prematură
Conținutul bogat de antioxidanți asigură frunzelor de viţă de vie efecte de anti-îmbătrânire la nivelul întregului organism. Cantitățile bogate de polifenoli, vitamina E oferă beneficii pielii.
Excelente în menţinerea siluetei sănătoase
Frunzele de viţă de vie sunt bogate în fibre dietetice şi conţin foarte puţine calorii. În plus, sunt un aliment cu indice glicemic scăzut, ceea ce înseamnă că nu îţi vor stimula rapid pofta de mâncare după ce le consumi, oferind un nivel bun de saţietate. Aceste calităţi fac din frunzele de vie un aliment excelent în menţinerea siluetei sănătoase şi prevenirea obezităţii.
Pe lângă faptul că le poţi include în meniu şi consuma ca atare, din frunzele viței de vie poţi prepara infuzie, decocturi și ceaiuri medicinale.
Pentru a prepara ceaiul, adaugă 200g de frunze în 2 litri de apă și lasă să fiarbă timp de 5 minute. Serveşte ceaiul cald, dimineața, după luarea mesei.
Ceai de viță de vie pentru slăbit
Dacă doreşti să topeşti câteva kilograme în plus, prepară un ceai din 50g de frunze de viță de vie și 1 litru de apă clocotită. Imediat după primele clocote, lasă lichidul să fiarbă la foc mic, timp de 20 de minute. Îndepărtează vasul de pe foc, lasă la infuzat 15 minute și strecoară. Poţi consuma ceaiul obținut pe parcursul întregii zile, în jur de trei ceşti pe zi, după servirea fiecărei mese principale.
Ca remediu natural pentru afecțiuni cardiovasculare, venoase, se prepară o tinctură din frunze de vie. Pune la macerat frunzele proaspete, în alcool de 60 de grade, timp de 15 zile. Vei obține o tinctură din care vei lua câte 1 linguriță de 3 ori pe zi.
Comprese pentru dureri de cap
În uz extern, frunzele de vie pot fi folosite sub formă de comprese pentru ameliorarea durerilor de cap. După ce ai spălat bine frunzele proaspete de impurități, zdrobeşte-le ușor și aplică-le pe frunte să acţioneze timp de 15 minute.
Smartwatch-urile ar putea ajuta la identificarea simptomelor bolii Parkinson cu șapte ani înainte ca acestea să apară, potrivit unui studiu
Smartwatch-urile ar putea ajuta la identificarea simptomelor bolii Parkinson cu șapte ani înainte ca acestea să apară, potrivit unui studiu.
Cercetătorii au analizat date de la peste 103.000 de persoane care au purtat timp de șapte zile un dispozitiv portabil de uz medical, măsurându-le continuu viteza de mișcare. Mișcarea lentă este un simptom distinctiv al bolii, alături de tremurături și rigiditate, scrie AlephNews.
Dr. Kathryn Peall, de la Institutul de Inovație în Sănătate Mintală al Universității Cardiff, a declarat că echipa sa a investigat dacă datele privind viteza de mișcare de la un smartwatch ar putea acționa, prin urmare, ca un potențial semn de avertizare timpurie a dezvoltării bolii.
Studiul, care s-a desfășurat în perioada 2013-2016, a comparat datele de la persoanele care aveau deja această afecțiune cu cele care au fost diagnosticate până la șapte ani după ce au fost colectate datele de la smartwatch. Cercetătorii au putut distinge între cei care au ajuns să dezvolte Parkinson și cei care erau sănătoși.
Nu numai atât, dar au arătat, de asemenea, că IA ar putea fi apoi folosită pentru a identifica persoanele din populația generală care vor dezvolta afecțiunea mai târziu în viață – și pentru a prezice momentul potrivit.
Rezultatele studiului pot îmbunătăți practica clinică
Conducătoarea studiului, Dr. Cynthia Sandor, de la Institutul britanic de cercetare a demenței de la Universitatea Cardiff, a declarat că rezultatele ar putea îmbunătăți atât cercetarea, cât și practica clinică, „permițând pacienților să aibă acces la tratamente într-un stadiu mai timpuriu”.
Majoritatea pacienților au pierdut deja majoritatea celulelor cerebrale afectate până la momentul diagnosticării. „Deși va trebui să se lucreze mult mai mult înainte ca acest lucru să fie pus în practica clinică, descoperirea noastră marchează un salt semnificativ în diagnosticarea timpurie a bolii Parkinson și sugerează că dispozitive precum dispozitivele de urmărire a activității și smartwatch-urile ar putea juca un rol cheie în monitorizarea clinică”, a adăugat Dr. Sandor.
Organizația caritabilă Parkinson’s UK estimează că aproximativ 145.000 de persoane trăiesc cu această afecțiune, cu 18.000 de noi diagnostice în fiecare an. Studiul privind smartwatch-urile a fost finanțat de Institutul britanic pentru demență, de guvernul galez și de Universitatea din Cardiff. Rezultatele au fost publicate în revista Nature Medicine.
