Pandemia se va putea încheia în 2022. Experții prevăd sfârșitul dominației Covid-19 la nivel global

Pe măsură ce valurile de infectare cu varianta Delta a SARS-CoV-2 încetinesc în multe regiuni de pe glob, oamenii de știință analizează când și unde va face COVID-19 tranziția la categoria de boală epidemică în 2022 și după anul viitor, potrivit interviurilor efectuate de Reuters cu zeci de experți de top în sănătate.

Experții în sănătate se așteaptă ca primele țări care vor ieși din pandemie să aibă o combinație între rate mari de vaccinare și imunitate naturală printre cei infectați cu coronavirus, precum SUA, Marea Britanie, Portugalia și India, transmite digi24.ro.

Însă aceștia avertizează că SARS-CoV-2 rămâne un virus imprevizibil cu mutații ce apar în urma infectării populațiilor nevaccinate.

Niciunul dintre experți nu exclude în totalitate ceea ce unii au numit „un scenariu apocaliptic” în care virusul are mutații până la punctul în care evită imunitatea cu greu căpătată. Însă ei sunt mai încrezători că multe țări vor lăsa în urmă ce e mai rău din pandemie în următorul an.

„Credem că între acest moment și sfârșitul lui 2022 este punctul în care vom controla acest virus… când vom putea reduce semnificativ boala severă și moartea”, spune Maria Van Kerkhove, epidemiolog în fruntea acțiunii de combatere a COVID-19 de la Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Viziunea agenției se bazează pe munca cu experții în boli care mapează cursul probabil al pandemiei în următoarele 18 luni. Până la sfârșitul lui 2022, OMS are în vizor ca 70% din populația lumii să fie vaccinată.

„Dacă ajungem la acea țintă, vom fi într-o situație epidemiologică foarte diferită”, a spus Van Kerkhove.

Între timp, aceasta se îngrijorează de țările care au ridicat prematur restricțiile COVID-19. „Este uimitor pentru mine să văd, știți, oameni pe stradă, ca și cum totul s-ar fi încheiat”.

Cazurile de COVID-19 și decesele au scăzut din luna august în aproape toate regiunile de pe glob, potrivit raportului OMS de pe 26 octombrie.

Europa a fost o excepție, Delta făcând noi ravagii printre țările cu acoperire vaccinală scăzută, precum Rusia și România, dar și în locurile unde a fost ridicată obligativitatea purtării măștii. Varianta a contribuit și la numărul tot mai mare de infectări în țări precum Singapore și China, care au rate mari de vaccinare, însă puțină imunitate naturală, din cauza restricțiilor mult mai dure.

„Tranziția va fi diferită în fiecare loc din cauză că va fi condusă de cantitatea de imunitate din populație, obținută în urma infectării naturale și, desigur, distribuția vaccinului, care este variabilă… de la regiune la regiune, de la țară la țară”, spune Marc Lipsitch, un epidemiolog de la Școala T.H. Chan pentru Sănătate Publică de la Harvard.

Câțiva experți spun că se așteaptă ca valul cu varianta Delta din SUA să se încheie luna aceasta, fiind și ultimul val important de COVID-19.

Chris Murray, un expert în prognoze privind bolile, de la Universitatea din Washington, vede de asemenea finalul valului Delta în noiembrie pentru SUA.

Acesta mai spune că „dacă nu sunt noi variante majore, atunci COVID va începe cu adevărat să încetinească în aprilie”.

Chiar și acolo unde numărul cazurilor cresc pe măsură ce țările renunță la restricțiile pandemice, precum în Regatul Unit, vaccinurile par să țină oamenii în afara spitalelor.

Epidemiologul Neil Ferguson de la Imperial College din Londra spune că pentru Marea Britanie „grosul pandemiei ca urgență este în urma noastră”.

Evoluție graduală

Așteptările sunt ca virusul să rămână un factor important pentru îmbolnăvire și decese în anii ce vor urma, precum alte boli epidemice, așa cum este și cazul malariei.

Însă epidemie nu înseamnă „benign”, spune Van Kerkhove.

Unii experți spun că virusul se va comporta în cele din urmă mai mult decât pojarul, care este cauză pentru focare în rândul populațiilor unde acoperirea vaccinală este scăzută.

Alții văd COVID-19 devenind mai mult o boală respiratorie sezonieră, precum gripa. Sau virusul ar putea deveni mai puțin ucigaș, afectând în mare parte copiii, însă aceasta ar putea dura decenii, spun unii.

Virusul probabil va continua să aibă mutații, necesitând o doză booster (rapel) anuală făcută pentru a contracara tulpinile care circulă, spune Trevor Bedford, un virusolog de la Fred Hutchinson Cancer Center.

Dacă scenariul unui COVID sezonier se înfăptuiește, în care virusul circulă în tandem cu răceala, experții americani în sănătate se așteaptă ca acesta să aibă un impact semnificativ asupra sistemelor sanitare.

Chris Murray spune că „era intervenției publice masive în viețile oamenilor prin mandate obligatorii” se va sfârși în această iarnă.

Richard Hatchett, director executiv al Coaliției pentru Inovare în Pregătirea Epidemică, spune că, având în vedere că doar unele state sunt bine protejate de vaccinuri, iar altele practic nu au acces la seruri, lumea rămâne vulnerabilă.

„Ceea ce mă ține treaz noaptea referitor la COVID este grija că am putea avea variante care evită vaccinurile noastre și evită imunitatea din infectările anterioare. Asta ar fi ca o nouă pandemie COVID care apare în timp ce noi suntem încă în cea veche”, avertizează Hatchett.

Alți 76 de moldoveni, depistați cu COVID-19

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) cu subdiviziunile teritoriale continuă supravegherea epidemiologică a infecțiilor respiratorii și monitorizarea circulației virusurilor gripale și SARS-CoV-2 la nivel teritorial și național.

În perioada 12–24 martie 2024 (săptămâna 12/2024), morbiditatea prin infecții acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS) s-a manifestat la un nivel de intensitate joasă, în scădere cu 3,4% față de săptămâna precedentă de monitorizare și în descreștere cu 12,8% comparativ cu perioada similară a sezonului precedent. În total, au fost înregistrate 6091 de cazuri de IACRS, majoritatea fiind la copii.

Pe parcursul săptămânii trecute, au fost înregistrate 27 de cazuri de gripă sezonieră, atestându-se o descreștere cu 40% comparativ cu săptămâna precedentă.

De la începutul perioadei de monitorizare (02.10.2023 – 24.03.2024, săptămânile 40/2023-12/2024) au fost înregistrate 1 673 de cazuri de gripă, 187 016 de cazuri de IACRS și 11 124 de cazuri de infecții respiratorii acute severe.

În laboratoarele ANSP, au fost investigate, în această perioadă, 43 de probe la prezența virusurilor gripale, non-gripale și SARS-CoV-2, șapte probe fiind pozitive la prezența virusurilor gripale (1- A nesubtipat, 2 – A(H3N2), 2 – A(H1N1)pdm09, 2- B-Victoria) și o probă – la prezența virusului SARS-CoV-2.

Totodată, au fost înregistrate 76 de cazuri de COVID-19 (inclusiv 15 în regiunea transnistreană), fiind o descreștere cu 24% comparativ cu săptămâna precedentă a acesteia. În rândul copiilor, au fost raportate nouă cazuri din numărul total.

Reiterăm că vaccinarea împotriva virusului SARS-CoV-2 rămâne a fi cea mai eficientă metodă de a evita cazurile grave de boală și deces. Adresați-vă la medicul de familie pentru a beneficia de vaccin!

Diagnosticul lui Kate Middleton a scos la iveală o ”epidemie” misterioasă de cancer

Diagnosticul lui Kate Middleton a scos la iveală o „epidemie” misterioasă de cancer. Cercetătorii sunt în căutarea cauzei unei „epidemii” de cancer misterioase care afectează tot mai mulți indivizi sub vârsta de 50 de ani. Apariția acestui diagnostic este tot mai frecventă, afectând chiar și personalități cunoscute, printre care se numără și recentul caz al Prințesei de Wales, care a atras atenția publicului, scrie doctoruzilei.ro.

Anunțul șocant al diagnosticului lui Kate Middleton, făcut public săptămâna trecută, a evidențiat o tendință surprinzătoare. Medici de renume susțin că această problemă se întâlnește la nivel global, conform informațiilor furnizate de Daily Mail.

Conștientizarea crescută a luat avânt odată cu apariția unor cazuri celebre, precum cel al Damei Deborah James, care a pierit din cauza cancerului intestinal la vârsta de 40 de ani, în 2022. Acum, în lumina evenimentelor legate de Prințesa de Wales, un chirurg a avansat ipoteza că ar putea exista un factor necunoscut care să fie responsabil pentru această situație.

Cauza nescunoscută a cazurilor de cancer

Profesorul Andrew Beggs, chirurg colorectal, consultant și cercetător clinic senior la Universitatea din Birmingham, a spus: „Ar putea exista un factor de mediu necunoscut pe care nu l-am descoperit, în ciuda cercetărilor ample”.

„Cancerul cu debut tânăr nu este deloc rar. Conduc o clinică pentru cancer cu debut precoce la adulți și vedem din ce în ce mai mulți oameni în vârstă de 40 de ani cu cancer”, a adăugat el.

După părerea sa, alți factori care ar putea contribui, de asemenea, la creștere, sunt metodele mai bune de detectare a cancerului, conștientizarea simptomelor și o mai bună screening a afecțiunilor genetice care cresc riscul de cancer, cum ar fi gena BRCA, așa cum are Angelina Jolie.

Maia Kennedy, în vârstă de 38 de ani, din Hackney, Londra, a povestit despre propria sa luptă împotriva cancerului, care împărtășește asemănări cu a Prințesei de Wales, în vârstă de 42 de ani.

Maia a început să sufere de greață în decembrie 2023, pe care medicul său de familie le-a atribuit inițial refluxului acid. În urma unui test de urgență, medicii i-au găsit o tumoare în intestin în timpul colonoscopiei. La acea vreme se credea că este precanceroasă.

Ulterior, femeia a fost diagnosticată cu cancer intestinal în stadiul 1 cu cancerului intestinal, după ce a suferit o intervenție chirurgicală de rutină pentru a-și îndepărta o parte din intestin, la începutul acestui an.

Prințesa de Wales însăși a suferit o operație abdominală planificată, în luna ianuarie. Inițial, medicii nu au crezut că este vorba despre canceroasă, dar testele au dezvăluit, ulterior, altceva. Ea a început un tratament de chimioterapie preventivă la sfârșitul lunii februarie și nu a menționat tipul de cancer pe care l-a avut.

O altă supraviețuitoare, Becki Buggs avea 43 de ani când a primit vestea că are cancer pancreatic.

Ea a declarat pentru MailOnline la începutul acestui an că a fost motivată să-și facă teste după ce soțul ei i-a remarcat o modificare a pielii, care s-a dovedit a fi icter. Bărbații sunt, de asemenea, expuși riscului.

Ricky Smith, din Isle of Sheppey, Kent, a aflat luna trecută că durerile sale de cap nu erau cauzate de stres, ci un tip de cancer la creier. Bărbatului, tată a trei copii, i s-a spus că mai are 15 luni de trăit. Tumora lui inoperabilă a fost depistată doar printr-un test oftalmologic.

Potențialii factori de risc

Profesorul Sikora, un oncolog de renume mondial cu o experiență de peste 40 de ani, a declarat însă că această tendință a fost observată de ani de zile și că există o serie de motive, bănuite de experți.

„Nu are nimic de-a face cu Covid sau vaccinuri – a început să se întâmple cu mult înainte. Cred că se datorează probabil modificărilor stilului de viață – obezitate, dietă grasă, comportament sedentar, așezat la birou toată ziua și, desigur, diagnostice mai bune”, afirmă el.

De asemenea, pare să existe o diviziune de gen în privința ratelor cancerului, în rândul tinerilor.

Datele CRUK arată că femeile în vârstă de 40 de ani, precum Kate, au șanse de două ori mai mari (de 2,1 ori) de a face cancer decât un bărbat de aceeași vârstă. O diferență similară de gen este prezentă și în rândul diagnosticaților de cancer la vârsta de 30 de ani și 40 de ani.

Decalajul se echilibrează ușor pe măsură ce britanicii îmbătrânesc, bărbații având șanse mai mari de a fi diagnosticați de la vârsta de 60 de ani încolo.

Un studiu publicat în British Medical Journal anul trecut a constatat că numărul cazurilor de debut precoce a cancerului au crescut la nivel global cu 79% între 1990 și 2019.

Experții au prezis, de asemenea, că acestea se vor înmulți, cu 31% până în 2030.

Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că Australia a avut cel mai mare număr de diagnostice de cancer cu debut precoce din lume, cu o rată de 135 la 100.000 de oameni, în 2022.

Noua Zeelandă a ocupat locul al doilea, cu 119 cazuri la 100.000 de persoane în rândul tinerilor.

În comparație, Marea Britanie și SUA sunt pe locurile 28 și, respectiv, pe locul 6.

Dietele bogate în carne roșie și sărace în fructe, precum și consumul ridicat de alcool și consumul de tutun au fost considerați principalii factori de risc.

Experții au legat anterior creșterea unor astfel de diete procesate în lumea occidentală, începând cu anii 50, cu o creștere a cancerelor legate de alimentație, cum ar fi cancerul intestinal, în rândul tinerilor.

Bea zilnic apă cu lămâie dacă ai una din aceste 8 boli. Nu vei mai avea nevoie de medicamente

Unii specialiști spun că apa cu lămâie este cel mai bun aliment cu care să ne începem ziua, înlocuind cu succes cafeaua sau ceaiul.

Apa cu lămâie oferă organismului nostru o mulțime de antioxidanți, proteine, vitamine și alte substanțe care ajută la ameliorarea simptomelor unor boli și la întărirea sistemului imunitar.

Dacă ai una dintre aceste opt probleme, consumă apă cu lămâie în fiecare zi:

– Pietre la rinichi
– Răceală sau gripă
– Reflux gastroesofagian
– Dureri în zona încheieturilor
– Dureri de mușchi
– Unghii îngălbenite sau care se rup ușor
– Acnee
– Kilograme în plus/obezitate

Beneficiile apei cu lămâie 

Apa cu lămâie este benefică pentru sănătatea organismului, în general. Dacă alegi să consumi un pahar de apă cu lămâie dimineața, în loc de cafea sau ceai, vei avea că aceasta: 

– Intensifică metabolismul, arderile de grăsimi, deci, ajută să slăbești!
– Previne răceala, grație vitaminei C.
– Eficientizează digestia. 
– Curăță gura.

sursa

Cetățenii moldoveni care muncesc în Italia și Grecia vor beneficia de pensii din aceste țări
Articolul anterior
Cazul fetiței ucise în bătaie. Concubinul tinerei nu-și recunoaște vina
Articolul următor