Pericolele pe care le aduce încălzirea planetei: concentrații record de mercur, microbi reînviați, valuri de căldură

Arctica este un sistem foarte complex și se încălzește de trei ori mai repede decât restul globului. ,,De aceea ne confruntăm cu efecte aparent surprinzătoare, paradoxale, cărora le facem față destul de greu, pentru că ele intervin foarte rapid. Însă va trebui cumva să ne adaptăm acestor provocări”, spune Roxana Bojariu, cercetător climatolog.

O să fie și mai cald, odată cu încălzirea Arcticii, dar lucrurile sunt totuși complexe, nu există o proporționalitate între perturbație și efect, pentru că avem de-a face cu procese neliniare. În sistem, se redistribuie căldura și cantitatea de vapori de apă și atunci avem inclusiv aceste fenomene aparent paradoxale – valuri de căldură foarte mari în Canada și inundații catastrofale în Europa, a explicat Roxana Bojariu, pentru www.digi24.

Un studiu nou arată, pe de altă parte, că ghețarii care se topesc în Groenlanda eliberează în atmosferă o cantitate uriașă de mercur, care ajunge în tot ecosistemul.

Cercetătorii au descoperit în trei râuri glaciare și trei fiorduri concentrații record de mercur, cele mai mari din istorie, comparabile doar cu ceea ce se găsește pe căile navigabile poluate din China. Or, despre această țară se știe că produce aproximativ o treime din poluarea cu mercur din lume. Iar expunerea la mercur afectează sănătatea mentală și schimbă inclusiv personalitatea și întreaga viață.

„Trebuie să ne așteptăm ca încălzirea globală să aibă efecte care uneori nu sunt cuantificabile la prima vedere, abia după studii vedem că este un efect al încălzirii globale, așa cum, de pildă, topirea permafrostului are, iarăși, efecte surprinzătoare – dincolo de cele legate de accelerarea încălzirii globale, prin eliberarea de etan și dixod de carbon, acel permafrost conține, de exemplu, agenți patogeni care sunt inactivați, dar odată topită gheața, ei pot fi activați”, a arătat Roxana Bojariu într-o intervenție la Digi24.

Dacă vorbim de alte efecte, sunt efecte care au loc de exemplu în solurile din Arctica. Acolo, dacă peste vară am avut incendii de vegetație, aceste incendii, în anumite tipuri de soluri, pot să rămână și să mocnească și să reizbucnească în primăvara următoare cu efecte și mai distrugătoare.

Arctica se încălzește mult mai rapid și datorită condițiilor locale. În urmă cu 125.000 de ani, Arctica era o zonă verde, luxuriantă. Acum, observațiile satelitare au arătat că o parte din Arctica „se înverzește” din nou, devine mult mai verde datorită creșterii vegetației în mai mare măsură.

Pe de altă parte, există și alte procese prin care avem de-a face cu secetă – incendii de vegetație s-au semnalat în unele zone din Arctica – pentru că avem și limitări legate de rezerva de apă din sol, temperaturile cresc și nu peste tot rezerva de apă face față, a explicat Roxana Bojariu.

Studiu: Anticorpii Covid-19 se mențin cel puţin 9 luni după infectare
Articolul anterior
În plină pandemie, medicii din Belarus sunt concediați sau chiar bătuți pentru că s-au pronunțat împotriva regimului Lukașenko
Articolul următor
Alte articole interesante