Rezistența la antibiotice – o amenințare pentru sănătatea populației țării noastre. De ce este periculos să folosim irațional tratamentul cu antibiotice?

21/11/2020

Utilizarea irațională a antibioticelor pentru tratarea unor boli, atât la oameni, cât şi la animale, a determinat apariţia şi răspândirea rezistenţei la antimicrobiene. Fenomenul reprezintă o problemă majoră de sănătate publică inclusiv în țara noastră.

În Republica Moldova, antibioticele constituie aproximativ 10% din numărul total de medicamente întrebuințate de moldoveni.

Potrivit primului studiu naţional de prevalență a infecțiilor asociate asistenței medicale și consumului antimicrobienelor în spitalele din Republica Moldova, realizat în 2018, sub egida Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, 42,7 % dintre pacienţi sunt trataţi cu antibiotice.

Despre riscurile rezistenței la antibiotice și modalitățile de combatere a acestui fenomen aflăm din interviul cu doctorul în științe medicale, Luminița Guțu.

– Utilizarea greșită și în exces a antibioticelor a contribuit la crearea unui fenomen cunoscut sub numele de rezistență la antimicrobiene, o problemă de sănătate publică din ce în ce mai mare. Care sunt riscurile acestui fenomen?

Riscurile utilizării iraționale a medicamentelor antibacteriene constau în formarea unor tulpini de microorganisme rezistente la antibiotice, care, fiind agenți cauzali a proceselor patologice/infecțiilor, pot crea bariere în tratamentul pacienților de alte boli, cauzând diferite complicații și chiar decese, în special pe fonul unui sistem imunitar slăbit.

Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, fenomenul rezistenţei antimicrobiene reprezintă o problemă prioritară de sănătate publică la nivel global, fiind constatată la mai multe maladii cu impact major social, precum tuberculoza, pneumonia, infecţiile tractului urinar. Infecţiile cauzate de microorganisme rezistente la medicamentele antibacteriene provoacă în fiecare an 33.000 decese în Uniunea Europeană, iar la nivel mondial – 700.000. Povara pe care o reprezintă infecțiile cu bacterii rezistente la antibiotice este comparabilă cu povara pe care o reprezintă gripa, tuberculoza și HIV/SIDA la un loc.

– Cât de gravă este situaţia în Republica Moldova, comparativ cu alte ţări?

Republica Moldova, ca și alte state, se confruntă cu povara antibiotico-rezistenţei. Cel mai important aspect al problemei din Republica Moldova constă în diagnosticul fenomenului de rezistenţă antibacteriană. Cu un grad redus, față de alte state, la noi în ţară sunt aplicate investigațiile de laborator bacteriologice cu identificarea ulterioară a microorganismelor, inclusiv a celor rezistente la antibiotice.

În 2019, Sistemul național de supraveghere epidemiologică a rezistenței antimicrobiene din Republica Moldova, a raportat pentru prima dată, rezultatele naționale privind rezistența antimicrobiană în reţeaua de Supraveghere a Rezistenţei Antimicrobiene din Asia Centrală şi Europa (CAESAR). Datele indică niveluri îngrijorătoare de rezistenţă la antimicrobiene a bacteriilor implicate în infecțiile invazive.

Totodată, rezultatele primului studiu național de prevalență de moment a infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM) și consumul antimicrobienelor, realizat în 2018, pe un eșantion de 67 spitale, 546 secții și 10.594 pacienți a estimat o prevalență a acestor infecții de 1,6%. Cea mai gravă situație se atestă în secțiile ATI/reanimare cu 20%. În structura IAAM, ponderea majoră este reprezentată de pneumonii (25%), infecțiile de sit chirurgical (16,1%) și infecțiile tractului urinar (11,3%). Klebsiella – cel mai frecvent a fost raportat ca agent cauzal în IAAM și a atestat o rezistență sporită la cefalosporine de generația a 3-a (84,6%) și la carbapeneme (46,2%). Prevalența consumului de antibiotice a constituit 42,7%.

Rezistența antimicrobiană se dezvoltă natural în timp, de obicei, în urma mutațiilor genetice. Microorganismele rezistente la antimicrobiene se găsesc la oameni și animale, în alimente, plante și mediu (apă, sol și aer). Ele pot fi transmise de la persoană la persoană sau între oameni și animale, inclusiv prin alimente de origine animală.

– Cât de multă rezistenţă au dezvoltat copiii din ţara noastră la antibiotice?

Nu este corect să spunem, că copiii noștri au dezvoltat rezistenţă la antibiotice. La remediile antibacteriene dezvoltă rezistenţă culturile microbiene în cazul utilizării iraţionale a acestora. Totodată, fiind pacienţi specifici, cu un sistem imunitar în proces de dezvoltare, copiii pot contracta de la adulţi specii de microorganisme rezistente şi dezvolta ulterior complicaţii septico-purulente tratate o perioadă îndelungată cu efecte nocive asupra organismului în dezvoltare.

Este ştiut faptul că antibioticele sunt medicamente utilizate pentru tratarea infecțiilor cauzate de bacterii. Cum acţionează în cazul infecțiilor virale, au un anumit efect?

În cazul maladiilor de origine virală, remediile antibacteriene nu sunt eficiente și, respectiv, nici nu sunt recomandate pentru utilizare.

– Cum poate ști un om dacă are o infecție virală sau bacteriană?

Diagnosticul infecției virale sau bacteriene este stabilit doar de către medic. Pentru a cunoaște geneza bolii, pacientul urmează a fi consultat de medic, care în baza semnelor clinice, paraclinice (investigații suplimentare) și date epidemiologice, aplicând definiția de caz, va stabili diagnosticul și va institui tratamentul necesar. Iată de ce, orice persoană, la primele simptome de boală trebuie să se adreseze la medicul de familie și nicidecum să administreze autotratamente.

– Ce se întâmplă când antibioticele nu funcționează? Durata bolii respective este mai mare, pot apărea complicații?

Antibioticele „nu funcționează” din mai multe motive. În primul rând, pentru că nu este necesar de a fi întrebuințate. Maladia nu este de origine bacteriană, dar poate fi de origine virală, cauzată de paraziți, fungi. În acest caz, tratamentul antibacterian nu va fi eficient.

Un alt motiv – microorganismul nu este sensibil la remediul prescris (manifestă rezistență de grup sau individuală). Nu a fost ajustată doza și durata tratamentului în conformitate cu particularitățile individuale ale pacientului (masa corporală, vârstă, comorbidităţi, alte scheme de tratament indicate acestuia).

Antibioticele pot să nu aibă efect și atunci când maladia este cauzată de o specie de microorganisme rezistente (parțial (multidrogrezistent) sau total rezistent) la remediile antibacteriene, iar acest fapt nu a fost identificat la moment.

Aşadar, în situaţia când tratamentul nu a fost planificat şi aplicat etiopatogenic, reieşind din cauza bolii şi a particularităţilor factorilor ce au determinat apariţia bolii, poate spori durata tratamentului, care ulterior va avea consecinţe atât asupra pacientului, starea de sănătate a căruia se poate solda chiar şi cu deces, cât şi de ordin financiar, suplimentare pentru tratament.

– Cum putem preveni apariția rezistenței la antibiotice?

Dezvoltarea rezistenței mocroorganismelor la antibiotice poate fi redusă prin anumite acțiuni, ce țin de utilizarea rațională a antibioticelor. În primul rând, prin supravegherea epidemiologică a bolilor infecţioase şi a paternului de rezistenţă și promovarea utilizării raţionale şi, respectiv, administrarea antibioticelor doar la prescrierea acestora de către medic. Nu în ultimul rând, eliberarea remediilor antibacteriene se face strict în baza rețetei prescrise de către medic și prescrierea remediilor antibacteriene de către medic doar la necesitate, doar în scop de tratament, bazată pe investigații de laborator cu identificarea microorganismului și sensibilității acestuia. De asemenea, tratamentul se ajustează în conformitate cu rezultatele investigațiilor microbiologice și sensibilității la antibiotice; aplicarea la posibilitate a antibioticilor cu spectru selectiv de acțiune, începând cu remedii antibacteriene de prima generație și evitarea aplicării antibioticelor de rezervă.

– Care este rolul pacienţilor în combaterea acestui fenomen periculos?

Rolul pacienților este unul extrem de mare. Pacienții trebuie să evite autotratamentul, să se adreseze pentru asistență la medicul său de familie sau la medicul specialist și să utilizeze remedii antibacteriene doar la prescrierea medicului, respectând cu strictețe dozajul, intervalul de timp între administrări și durata tratamentului prescris. Tratamentul nu poate fi abandonat din propria dorinţă la prima ameliorare a stării de sănătate. Să nu utilizeze antibioticele la orice ocazie, inclusiv cu scop profilactic.

sursa interviu: Ministerul Sănătății

Nouă din zece părinți din Republica Moldova își vaccinează copiii la timp

Nouă din zece părinți și îngrijitori din Republica Moldova își vaccinează copiii la timp: rezultatele studiului privind factorii comportamentali și barierele care influențează vaccinarea copiilor, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Peste 88% dintre părinți și îngrijitori au vaccinat copiii la timp conform calendarului de imunizare, 7,6% au refuzat unul sau mai multe vaccinuri obligatorii, în timp ce 2,2% nu și-au vaccinat copilul cu niciun vaccin. Sunt rezultatele Studiului privind factorii comportamentali și barierele care influențează cererea de vaccinare a copiilor în Republica Moldova, realizat de Ministerul Sănătății, Agenția Națională de Sănătate Publică și UNICEF. Lideri de opinie, experți în domeniul sănătății și membri ai comunității s-au adunat marți, 17 septembrie, în cadrul unui eveniment public pentru a analiza și discuta provocările și soluțiile legate de vaccinare.

Conform datelor, majoritatea părinților (74,4%) au o atitudine pozitivă față de vaccinare și cred în eficiența vaccinurilor (81,1%), iar 86% dintre aceștia urmează recomandările medicului.

Mai mult de două treimi dintre părinți consideră că au primit informațiile necesare despre vaccinare, însă 24,6% cred că lipsa informațiilor a fost un obstacol în luarea deciziilor. Totodată, părinții și îngrijitorii au mai multă încredere în recomandările pediatrilor și medicilor de familie și cele oferite direct de Ministerul Sănătății.

De mai puțină încredere se bucură liderii religioși (8,3%), rețelele sociale (14,9%) și mass-media (8,3%), atunci când vine vorba de vaccinare.

Cea mai mare influență asupra părinților în decizia de a-și vaccina copiii o au membrii familiei (52,1%), medicii (62,1%) și membrii comunității (30,9%). Responsabilitatea percepută de părinți cu privire la vaccinarea copiilor este una ridicată, 71,2% consideră că nevaccinarea poate dăuna sănătății copilului.

Cu referire la lucrătorii medicali, 80,5% menționează că vaccinează conform calendarului de vaccinare, iar 78,7% reușesc întodeauna să convingă părinții să-și vaccineze copiii. Totuși, 17,3% dintre lucrătorii medicali recomandă părinților să administreze vaccinul mai târziu decât vârsta recomandată. De asemenea, atunci când vine vorba de vaccinare, lucrătorii medicali au manifestat un grad înalt de încredere în informațiile oferite de autoritățile în sănătate și în programele de educație medicală continuă.

Concluziile studiului demonstrează că îngrijorările privind siguranța și eficiența vaccinurilor au fost printre cei mai influenți factori determinanți psihologici ai comportamentului de vaccinare în rândul părinților și îngrijitorilor, iar părinții ezitanți au fost mai predispuși să aibă convingeri și viziuni alternative asupra sănătății copilului. Influența socială a membrilor familiei determină în mod semnificativ acceptarea vaccinării de către părinți/îngrijitori și că membrii familiei au fost printre cele mai de încredere și utilizate surse de informații.

„Astăzi, datorită Programului Național de Imunizare, a fost posibil să prevenim mai mult de 300 de decese printre copii. Cu toate acestea, chiar dacă înregistrăm rezultate frumoase, pandemia COVID-19 a contribuit la scăderea ratei de imunizare de la 92% la 87% în Republica Moldova. Deci avem încă de lucrat la acest capitol, avem reușite mari la unele vaccinuri, la altele mai puțin. În contextul Programului Național de Imunizare, ne-am propus un șir de activități care sunt necesare pentru a atinge acel obiectiv de peste 95%”, a menționat secretarul de stat al Ministerului Sănătății Angela Paraschiv.

În cadrul unui panel de discuții, moderat de directorul Agenției Naționale de Sănătate Publică, Nicolae Jelamschi, jurnaliști, medici și membri ai societății civile au abordat soluțiile pentru schimbarea comportamentelor legate de vaccinare, venind cu recomandări și propuneri inclusiv pentru eliminarea barierelor și combaterea stereotipurilor în acest domeniu. Toate soluțiile discutate se vor regăsi într-un Plan de intervenții de lungă durată de schimbare socială și comportamentală în imunizare, integrat în Programul Național de Imunizare 2023-2027.

Menționăm că Studiul este unul transversal, realizat prin intermediul rețelei de cercetare colaborativă a echipei Euro Health Group, al Biroului de Țară al UNICEF în Moldova și al echipei CIVIS, sub supravegherea Biroului Regional UNICEF pentru Europa și Asia Centrală și a Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.

Sondajul a inclus 1053 de părinții/îngrijitorii adulți ai copiilor cu vârsta sub 5 ani care locuiesc în Moldova și 1023 de lucrători medicali, fiind realizat în perioada 28 octombrie 2023 – 24 februarie 2024.

După inundaţii, vin infecţiile! Recomandările ANSP

Agenția Națională pentru Sănătate Publică informează populația despre riscurile pentru sănătate asociate inundațiilor din ultimele zile și recomandă respectarea unor măsuri de prevenție esențiale pentru a evita apariția bolilor cauzate de contaminarea apei sau a alimentelor, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Ploile intense din ultima perioadă au afectat semnificativ teritoriul Republicii Moldova, determinând creșterea nivelului apei în râuri și pâraie, provocând inundarea mai multor zone rezidențiale, inclusiv locuințe și surse de apă. Cele mai afectate sunt gospodăriile din zonele de centru și sud, în localitățile de câmpie și zonele aflate la o latitudine joasă, unde apa a pătruns în beciuri, fântâni și alte spații subterane, generând dificultăți majore și riscuri pentru populație. Potrivit informației preliminare, circa 100 de fântâni publice și individuale au fost inundate (Cantemir, Leova, Hîncești).

Ploile abundente şi inundaţiile duc la înrăutăţirea calităţii apei din fântâni şi izvoare, la poluarea legumelor şi fructelor de pe terenurile agricole,provocând riscul declanșării și răspândirii bolilor diareice acute, hepatitei virale A și altor afecțiuni gastro-intestinale, ca rezultat al contaminării apei din apeducte şi fântâni în urma deteriorării sistemelor de canalizare, deversarea apelor reziduale menajere, inundarea latrinelor şi revărsarea conţinutului lor.

BDA sunt boli provocate de bacterii şi virusuri, care se transmit omului sănătos prin apă, produse alimentare şi diferite obiecte contaminate. Semnele de boală comune ale BDA sunt: slăbiciune generală, greţuri, vome, pierderea poftei de mâncare, dureri abdominale, diaree, temperatură înaltă, frisoane, dureri de cap, ameţeli, discomfort fizic, epuizare.

Pentru a reduce riscurile epidemiologice în urma ploilor torenţiale şi a inundaţiilor, Agenția Națională pentru Sănătate Publică vine cu recomandări.

Recomandări generale pentru populație:

consumați apă potabilă numai din surse sigure (apeduct), apă fiartă sau apă îmbuteliată;
spălaţi bine sub apă curgătoare fructele şi legumele înainte de a le consuma;
prelucraţi termic produsele alimentare;
evitaţi să consumaţi produse alimentare nesigure;
utilizați materie primă și apă potabilă sigură la prepararea bucatelor;
aveți grijă să vă spălați pe mâini înainte de a găti și de a consuma alimentele, să curățați ustensilele, suprafețele și să utilizați materie primă igienizată;
la apariția primelor semne de boală (precum diaree, vome/vărsături, febră sau dureri abdominale), consultați imediat medicul. Evitați autotratamentul.

Recomandări generale pentru Autoritățile Publice Locale:

aprovizionarea instituțiilor de educație, medicale, rezidențiale cu produse alimentare și apă potabilă sigură;
curăţarea şi dezinfecţia făntânilor şi a izvoarelor inundate, utilizarea apei numai după rezultatele controlului conținutului de clor rezidual;
salubrizarea localităţilor, în special evacuarea nămolului de pe străzi şi din curţile instituţiilor preşcolare şi şcolare, cu interzicerea accesului copiilor pe teritoriile lor timp de circa 17-20 zile.
spălarea şi dezinfectarea rețelelor de apeducte afectate;
evacuarea apei şi nămolului din fântânele comunale de mină cu dezinfectarea ulterioară a lor. Depozitarea nămolului evacuat în locuri special amenajate;
informarea promptă a populaţiei privind situaţia meteo curentă şi cea prognozată și măsurile de prevenire a riscurilor pentru sănătate, etc.

Se estimează că precipitațiile vor începe să scadă din 17 septembrie 2024, dar riscurile de inundații vor persista până când nivelul apei va reveni la normal.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică monitorizează situația epidemiologică continuu și va oferi în continuare informații și recomandări pentru siguranța populației.

O explozie a cazurilor de COVID-19 este așteptată în decembrie

În luna august, în Republica Moldova s-a atestat o creștere a cazurilor de COVID-19, însă niciun deces n-a fost cauzat doar de virus, ci de comorbiditățile pacientului. O spune ministra sănătății, Ala Nemerenco, potrivit căreia în Republica Moldova populația este imună la acest virus, imunitatea fiind obținută atât pe cale naturală, cât și în urma vaccinării. Nou val de îmbolnăviri este prognozat pentru luna decembrie, când va crește numărul persoanelor care revin în Republica Moldova din străinătate, transmite IPN.

În luna august s-au înregistrat 6000 de cazuri de COVID-19, în creștere față de celelalte luni. Ala Nemerenco dă asigurări că situația este sub control, simptomele pacienților fiind lejere, iar numărul persoanelor spitalizate este redus.

„Clinica devine mult mai ușoară. Chiar dacă avem cazuri de spitalizare, ele au loc acolo unde medicii vor să se asigure, acolo unde situația pacientului e mai complicată și există comorbidități. În august am avut o creștere a cazurilor. N-a fost o creștere specifică doar Republicii Moldova, ea s-a atestat peste tot și este explicată prin faptul că luna august este luna concediilor. Oamenii pleacă la odihnă, circulă mai mult, sunt mai multe zboruri. Aglomerația oferă virusului o cale de transmitere mai ușoară. În luna august am înregistrat 6 mii de cazuri, ceea ce nu este foarte grav, dar este mai mult comparativ cu alte luni. Estimăm o nouă creștere în luna decembrie. Vor începe călătoriile, lumea se mișcă la sărbătorile de Crăciun”, a spus Ala Nemerenco în cadrul emisiunii „La 360 de grade” la Radio Moldova.

Ala Nemerenco a explicat că de la preluarea funcției de ministră a sănătății, din bugetul de stat nu au fost cheltuiți bani pentru procurarea vaccinurilor anti-COVID-19, procurarea de seringi pentru vaccinare, teste PCR sau teste rapide. Populația a fost vaccinată din donațiile partenerilor externi, fără a pune presiune pe bugetul public.