Sindromul ,,long Covid”. Simptomele de lungă durată resimțite de peste 35% din persoanele care au fost infectate cu noul coronavirus

Un studiu britanic nou sugerează că aproximativ două milioane de persoane din țară ar fi putut avea afecțiunea cunoscută sub numele de Covid de lungă durată sau „long Covid”. Simptomele principale resimțite timp îndelungat după boală sunt oboseala cronică, dificultăți de respirație, pierderi de memorie sau probleme de concentrare, insomnie, dureri în piept, amețeli, dureri de picioare, membre reci ș.a.

foto: shutterstosk

Studiul, care face parte din cercetarea REACT desfășurată de Imperial College London, care urmărește virusul în Anglia, a analizat datele de la 508.707 de persoane din toată țara care avut Covid (confirmat sau suspectat). Participanții la studiu au fost întrebați despre prezența și durata a 29 diferite simptome legate de virus, scrie CNBC.

Dintre cei 76.155 de subiecți care au spus că au avut o formă simptomatică de COVID-19, 37,7% au spus că au prezentat cel puțin un simptom care a durat 12 săptămâni sau chiar mai mult, în timp ce aproape 15% dintre oameni au spus că au suferit trei sau mai multe simptome care s-au manifestat cel puțin 12 săptămâni.

Simptomele „long COVID” pot varia. Participanții la studiu au vorbit despre oboseală continuă, dificultăți de respirație, pierderi de memorie sau probleme de concentrare, insomnie, dureri în piept sau amețeli, precum și alte simptome. Este încă neclar de ce unii oameni continuă să aibă simptome după ce au făcut boala, iar alții nu.

„În acest studiu al simptomelor după Covid-19 în rândul adulților cu vârsta de peste 18 ani din Anglia, participanții au raportat o prevalență ridicată a simptomelor care durează cel puțin 12 săptămâni”, au observat cercetătorii.

Extrapolând rezultatele studiului și luând în calcul faptul că Anglia a raportat 4,07 milioane de cazuri de Covid-19 până în prezent, cecetătorii au conchis că peste două milioane de adulți care au avut virusul în Anglia ar fi putut suferi de „COVID de lungă durată”.

„O proporție însemnată de persoane diagnosticate cu Covid-19 continuă să aibă simptome persistente cel puțin 12 săptămâni de la debutul bolii, în funcție de vârstă. Medicii trebuie să fie conștienți de diferitele manifestări ale „long COVID” care au nevoie de tratamente adaptate”, au spus cercetătorii de la Imperial.

Cazurile de rujeolă, la un nivel alarmant în România

Explozia cazurilor de rujeolă în Europa își face simțită prezența puternic în România și Austria, acestea fiind printre cele mai afectate țări. Creșterea alarmantă a numărului de cazuri continuă să pună probleme, afectând nu doar copiii, ci și adulții, scrie presa română.

În primele patru luni ale anului, de la 1 ianuarie până la 14 aprilie, România a înregistrat un număr alarmant de peste 12.300 de cazuri de rujeolă, potrivit Institutului Național pentru Sănătate Publică. Doar în ultima săptămână, au fost confirmate 949 de cazuri noi.

Județele Brașov și Mureș, împreună cu Municipiul București, se confruntă cu cele mai mari numere de îmbolnăviri, cu Brașov înregistrând 1.854 de cazuri, Mureș 1.132 de cazuri și București cu 1.305 de cazuri.

Creșterea cazurilor de rujeolă, cauzată de lipsa vaccinării

În contextul acestor evoluții, dr Adrian Marinescu, director medical al Institutului Matei Balș, a subliniat că situația legată de rujeolă nu este aproape de a se încheia și se estimează că va continua.

„Am avut și persoane de peste 50 de ani. Acești pacienți, în momentul în care au și boli cronice sunt expuși riscului de a face o formă severă și de a avea complicații majore.

Categoric că lipsa de vaccinare, de protecție la nivelul populației, este cauza principală. Rujeola nu e o boală de sezon și nu va fi o boală de sezon și putem să avem mereu probleme în condițiile în care nu creștem această protecție. Lucrurile pot oricând să repete”, a declarat acesta.

Potrivit medicului, în spital ajungă aproape zilnic persoane cu rujeolă, și deși nu toți au nevoie de spitalizare, unii dintre ei trebuie monitorizați permanent, iar alții ajung chiar la terapie intensivă.

Primul caz de accident vascular cerebral tratat cu succes în Centrul primar de AVC al Spitalului raional Hâncești

Primul caz de accident vascular cerebral tratat cu succes în Centrul primar de AVC al Spitalului raional Hâncești, la doar două zile de când și-a început activitatea.

Pacientul, un bărbat în vârstă de 49 de ani din raionul Leova, a fost diagnosticat cu accident vascular cerebral ischemic, prin intermediul tomografiei computerizate.

Echipa multidisciplinară formată din medicul neurolog Vladlena Vasiliu, medicul reanimatolog Dumitru Batîr, medicul din cadrul UPU Angela Erhan, tehnicianul radiolog Vadim Gorilo și felcerul laborant Vasilisa Coțofană, a intervenit  prompt și eficient, aplicând tratamentul de tromboliză intravenoasă în mai puțin de o oră de la internare.

Starea clinică a pacientului a fost restabilită rapid, inclusiv datorită colaborării cu Centrul comprehensiv de AVC din cadrul Institutului de Medicină Urgentă, care prin utilizarea telemedicinii a monitorizat continuu procedura de revascularizare.

Datorită dotărilor cu echipamente performante, a reparațiilor la standarde europene, în sumă de circa 44 de milioane lei doar în ultimii doi ani, și a profesionalismului înalt al personalului medical, a fost salvată o viață și încă multe altele vor fi salvate.

Centrul primar de AVC de la Spitalul raional Hîncești este al șaselea care și-a inițiat activitatea, dintr-un total de treisprezece la nivel național, care acoperă și cazurile de AVC din raioanele Leova, Basarabeasca și Cimișlia.

Investim continuu în modernizarea sistemului de sănătate și formarea profesională a lucrătorilor medicali, pentru a aduce serviciile medicale moderne cât mai aproape de oameni. Pentru că nimic nu-i mai de preț decât sănătatea.

Felicitări echipei de medici! Felicitări Spitalului raional Hîncești!

Femeile dorm mai puțin și mai prost decât bărbații! E dovedit științific

Potrivit unui nou studiu publicat în Sleep Medicine Reviews, ceasul biologic al femeilor bate mai repede decât cel al bărbaților cu aproximativ 6 minute.

Această diferență mică poate crea dezechilibre în ritmurile interne ale corpului, afectând modul în care creierul reglează momentul adormirii și al trezirii.

Cercetătorii au examinat mai multe studii care au investigat diferențele de somn între sexe și au constatat că femeile au aproape 60% mai multe șanse de a suferi de insomnie decât bărbații, scrie La Repubblica. De asemenea, evaluările calității somnului arată că somnul femeilor este mai puțin odihnitor decât cel al bărbaților.

Ceasul biologic îi spune corpului nostru să se pregătească pentru somn, de exemplu prin scăderea temperaturii corpului sau prin producerea de melatonină, un hormon care favorizează adormirea.

Studiul arată că secreția de melatonină la femei se produce la ora 22.49, iar la bărbați la ora 23.38, cu 40 de minute mai târziu. Acest lucru înseamnă că la femei există o predispoziție de a merge la culcare mai devreme.

Celălalt aspect se referă la durata zilei determinată de ceasul endogen, care este independent de stimuli externi. La om durează mai mult de 24 de ore: la bărbați, exact 24 de ore și 19 minute, iar la femei 24 de ore și 9 minute. Acest lucru, combinat cu producția mai timpurie de melatonină, face ca femeile să se simtă mai pregătite să adoarmă mai devreme decât bărbații, potrivit sursei citate de Mediafax.

Pe baza unei serii de calcule, cercetătorii au ajuns la concluzia că viteza generală a ceasului biologic este cu 6 minute mai rapidă decât la bărbați.

„Deși această diferență poate fi mică, ea este semnificativă”, spune autorul studiului, Renske Lok, expert în psihiatrie la Stanford.

„Nepotrivirea dintre ceasul central al corpului și ciclul somn/veghe este de aproximativ cinci ori mai mare la femei decât la bărbați.

Imaginați-vă dacă ceasul cuiva ar merge în mod constant cu șase minute mai repede sau mai încet. De-a lungul zilelor, săptămânilor și lunilor, această diferență poate duce la o nepotrivire semnificativă între ceasul intern și semnalele externe, cum ar fi lumina și întunericul”, explică specialistul.

Aceste diferențe în biologia somnului ar putea avea consecințe semnificative pentru sănătatea generală și bunăstare. Dezechilibrele în ritmurile circadiene au fost asociate cu o serie de probleme de sănătate, inclusiv tulburări de somn, tulburări de dispoziție și probleme cognitive.

Anxietatea și tulburările depresive, mai frecvente la femei

„O calitate inferioară a somnului este asociată cu anxietatea și tulburările depresive, care sunt de două ori mai frecvente la femei decât la bărbați. De asemenea, femeile sunt mai predispuse decât bărbații să fie diagnosticate cu insomnie, deși motivele nu sunt pe deplin clare”, spune Sarah Chellappa, cercetător în neuroștiințe și un alt autor al studiului.

De asemenea, femeile sunt de patru ori mai predispuse să dezvolte o tulburare de alimentație legată de somn, în care au tendința de a mânca în mod repetat în timpul nopții. Un alt studiu a constatat că femeile sunt, de asemenea, cu 25 până la 50% mai predispuse să sufere de sindromul picioarelor neliniștite, care, la rândul său, împiedică somnul.

sursa

Șapte autobuze noi au ajuns la Chișinău
Articolul anterior
Elev din Anenii Noi, internat în comă alcoolică după balul de absolvire
Articolul următor