Începutul epidemiei de coronavirus a coincis cu startul unei agresive campanii de imagine a Chinei, priveliştilor dezolante cu străzile golite de oameni opunându-li-se imaginile care arată lumii întregi hărnicia poporului chinez şi capacitatea sa de mobilizare şi solidaritate. Unul dintre astfel de exemple, cu care Beijingul a dat lovitura, este construcţia în timp record, mai puţin de zece zile, a celor două spitale destinate tratării bolnavilor de coronavirus.
Autorităţile promiteau în urma cu doar două săptămâni că în cele două spitale de la Wuhan vor fi trataţi 2.600 de pacienţi, dar pe cât de rapid au fost ele construite, după cum ni se arăta în imaginile venite dinspre China, pe atât de greu sunt ele de umplut, în ciuda faptului că numărul îmbolnăvirilor în China continentală se apropie de 60.000, raportează romaniatv.net.
Conform unui material realizat de publicaţia britanică The Guardian, cel mai mare dintre spitale, Leishenshan, are numai 90 de pacienţi, deşi este construit să găzduiască până la 1.600 de bolnavi. Şi la celălalt spital, Huoshenshan, situaţia este similară, deşi unitatea dispune de 1.000 de paturi. Şi, cu toate acestea, mediile de la Beijing ne informează cu obstinaţie despre transformarea în spitale de urgenţă a unor săli de sport sau destinate evenimentelor culturale. Guardian scrie că acest paradox este cauzat de faptul că marea provocare a politicienilor din fruntea statului chinez este menţinerea propagandei şi a unei imagini pozitive a Chinei şi acoperirea deficienţelor în gestionarea crizei.
Astfel, o dată misiunea politică îndeplinită şi construirea unor spitale într-un timp record, care face invidioasă orice altă ţară de pe această planetă, restul problemelor, trec pe plan secund, fie ele şi de ordin medical. Este vorba de imposibilitatea asigurării aici a unor tratamente medicale de calitate, unităţile nedispunând de spaţii de izolare suficiente, iar toaletele deservind mai multe zeci de pacienţi, acestea fiind de fapt numai o parte dintre probleme.
Cenzura funcţionează încă, iar sistemul autoritar de la Beijing nu permite răspândirea ştirilor care ar putea ştirbi imaginea ţării, iar cel mai bun exemplu este cel al medicului Li (34 ani), care a intrat în vizorul poliţiei după ce a avertizat încă din decembrie cu privire la pericolele ce ar putea fi generate de coronavirus, şi care ulterior el însuşi a murit, tocmai din cauza virusului ucigaş.
Câte victime a făcut, de fapt, coronavirusul?
În plus, în ultimele 24 de ore au fost confirmate 242 de noi cazuri de coronavirus, un record de la începutul epidemiei. În total ar fi vorba de aproximativ 15.000 de contaminări suplimentare cu noul tip de coronavirus, un salt record pe care specialiştii de la Beijing îl explică prin adoptarea unei noi metodologii de definire a cazurilor de infectare, ceea ce aruncă noi suspiciuni asupra autorităţilor şi ridică semne de întrebare cu privire la numărul real al victimelor.
Această cifră îngrijorătoare şi sancţiunile disciplinare care au urmat alimentează speculaţiile potrivit cărora gravitatea epidemiei de pneumonie virală provocată de Covid-19 ar fi putut să fie subestimată. Aceste creşteri se datorează unei noi definiţii, mai largi, a cazurilor de infectare. De acum înainte, autorităţile locale vor contabiliza cazurile „diagnosticate clinic”. De exemplu, o radiografie pulmonară în cazurile suspecte poate fi de acum considerată ca fiind suficientă pentru diagnosticarea virusului. Până joi, un test de acid nucleic era indispensabil.
„În acest gen de epidemie, există două metode: fie să foloseşti o plasă cât mai largă pentru a te asigura că niciun bolnav nu se strecoară prin ochiurile plasei, fie să faci o depistare rapidă”, însă cea din urmă necesită mai mult timp, a declarat Kentaro Iwata, profesor la Universitatea Kobe din Japonia, expert în boli infecţioase.
Noile cifre ridică bilanţul în China la aproape 60.000 de cazuri confirmate şi la cel puţin 1.355 de morţi. Coincidenţă sau nu, cel mai înalt oficial al Partidului Comunist Chinez (PCC) din Hubei, Jiang Chaoliang, a fost demis din funcţie. El a fost înlocuit cu primarul din Shanghai, Ying Yong, un apropiat al preşedintelui Xi Jinping.
