Ajută o persoană bolnavă de cancer!

În legătură riscul infectării cu rujeolă în Chișinău, dar și în toată țara, Centrul de Sănătate Publică recomandă de a nu admite copiii nevaccinați în procesul educațional. Despre aceasta a anunțat șeful adjunct al Direcției generale asistență medicală și socială din municipiul Chișinău, Vladimir Bolocan, în cadrul unei ședințe la Primărie. Curtea Constituțională și Curtea Europeană pentru Drepturile Omului au explicat că, în cazul în care vaccinarea este obligatorie, persoanele care nu doresc să se vaccineze trebuie să opteze pentru metode alternative de învățământ, a subliniat Vladimir Bolocan, transmite IPN.

Potrivit lui Vladimir Bolocan, contraindicațiile absolute la vaccinare sunt doar reacțiile alergice periculoase, ceea ce se întâmplă foarte rar.

În cadrul Centrului Mamei și Copilului, există un centru special creat pentru a analiza cazuri de contraindicații temporare pentru vaccinare. În momentul în care contraindicații temporare nu mai există, atunci copilul poate fi vaccinat.

Șeful adjunct al Direcției generale asistență medicală și socială a declarat că vaccinurile sunt sigure, sunt utilizate de mai mulți ani. „Îndemn pe toți să se vaccineze și pe toți liderii de opinie să se alăture mesajului nostru de a promova vaccinarea, mai ales că se aproprie și Săptămâna Conștientizării Vaccinării, o săptămână în care noi intensiv și explicit pentru fiecare vom aduce mesaje corecte și clare despre vaccinare, despre vaccin și despre totul ce se învârte în jurul vaccinului”, a menționat Vladimir Bolocan.

De la începutul anului curent, în Republica Moldova, au fost raportate 37 de cazuri de rujeolă. Din numărul total, cele mai multe cazuri de îmbolnăviri au fost confirmate în municipiul Chișinău.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică atenționează că tratament specific contra rujeolei nu există, dar boala poate fi prevenită prin vaccinare. Vaccinarea se efectuează gratuit, la vârstele de 12 luni, 6-7 ani și 15-16 ani. În cazul în care copiii nu s-au vaccinat la vârstele corespunzătoare, medicul de familie va propune o schemă individuală de vaccinare.

Lumea medicală internaţională este alarmată de faptul că numărul cazurilor de cancer în rândul tinerilor a crescut brusc, tendinţele fiind îngrijorătoare la nivel mondial.

Specialişti spun că există măsuri de prevenţie care pot fi luate pentru a diminua riscurile de cancer şi alte boli care pun viaţa în pericol, având un risc major de deces.

Cancerele cu debut precoce, definite ca fiind cazurile diagnosticate la persoane sub 50 de ani, au crescut la nivel global cu un procent uluitor de 79%.

În Statele Unite, Societatea Americană de Cancer a raportat că datele demografice ale pacienţilor cu cancer se deplasează din ce în ce mai mult de la persoanele în vârstă la  persoanele de vârstă mijlocie.

În timp ce adulţii cu vârsta peste 50 de ani au înregistrat o scădere a incidenţei globale a cancerului din 1995 până în 2020, s-a înregistrat o creştere notabilă în cazul persoanelor mai tinere de 50 de ani.

De ce tinerii se îmbolnăvesc mai des de cancer?

Expertul CNN în domeniul sănătăţii, dr. Leana Wen – este medic de urgenţă şi profesor asociat adjunct la Universitatea George Washington – susţine că tipurile de cancer cu debut precoce care provoacă cel mai mare număr de decese şi cea mai mare povară la nivel global sunt cancerul de sân; cancerul de trahee, bronhii şi plămâni; şi cancerul de stomac şi colorectal, potrivit unui studiu 2023 publicat în revista BMJ Oncology, citată de news.ro. Acestea sunt statistici similare pentru populaţiile mai în vârstă.

Dr Wen citează unii cercetători, potrivit cărora rata tot mai mare a obezităţii din ultimele decenii este asociată cu riscul de apariţie timpurie a cancerului.

„Schimbarea obiceiurilor alimentare, mai exact creşterea consumului de alimente ultraprocesate, şi sedentarismul sunt, de asemenea, asociate cu rate mai mari de cancer. Alţii speculează că ar putea fi în joc factori de mediu, cum ar fi substanţele cancerigene eliberate în aer, apă şi alimente”, explică medicul.

Programele de screening, esenţiale

Dr. Wen spune că toată lumea ar trebui să vorbească cu medicul în fiecare an despre depistarea cancerului şi ar trebui să se asigure că îşi fac analizele care le sunt recomandate.

„Oamenii pot sări peste aceste teste din mai multe motive, fie că sunt ocupaţi cu munca şi cu responsabilităţile de îngrijire a familiei, sau s-ar putea să nu aibă un furnizor de îngrijire primară sau să se confrunte cu alte bariere în calea accesului la îngrijire.

Şi s-ar putea să creadă că nu au nevoie de aceste teste pentru că sunt tineri, sănătoşi şi se simt foarte bine. Dar statisticile surprinzătoare privind creşterea numărului de cazuri de cancer la persoanele tinere ar trebui să fie un apel la acţiune”, opinează specialistul.

Măsurile pe care tinerii le pot lua pentru a-şi reduce riscul de cancer

Multe cancere sunt asimptomatice în stadii incipiente. De aceea este nevoie de screening: pentru a detecta aceste cancere înainte ca ele să se răspândească. Tratamentul poate fi curativ dacă cancerele sunt depistate la timp, spune dr. Wen care are şi câteva recomandări pentru persoanele tinere. „Este esenţial ca oamenii să îşi cunoască riscurile”, spune dr. Wen.

„Mai exact, trebuie să ştie care este istoricul lor familial şi dacă au alte afecţiuni medicale sau factori legaţi de stilul de viaţă care le cresc riscul de cancer cu debut precoce. Toată lumea ar trebui să încerce să îşi afle istoricul familial de cancer. Există rude de gradul întâi care au avut cancere? Să-şi cunoască propriul istoric medical şi să-şi întrebe medicul dacă o anumită afecţiune le poate creşte riscul de cancer.

De asemenea, nu uitaţi să menţionaţi toţi factorii legaţi de stilul de viaţă, inclusiv fumatul, consumul de alcool, obiceiurile alimentare şi activitatea fizică, avertizează medicul. Fumatul şi consumul mare de alcool sunt factori de risc majori”, conchide medicul.

Există o serie de medicamente cu efecte psihoactive, cum ar fi antidepresivele, antipsihoticele, stimulantele sau opioidele, ce pot afecta gândirea, sentimentele și comportamentul unei persoane, scrie doctorulzilei.ro.

Cu toate acestea, este esențial să fim conștienți de potențialele efecte ale medicamentelor pe care le luăm și să consultăm întotdeauna un specialist medical sau un farmacist cu privire la influența acestora asupra capacității noastre de a conduce în condiții de siguranță.

Atenție la medicamentele pe care le iei înainte să te sui la volan

Din păcate, ignorarea acestor avertismente poate avea consecințe grave atât pentru șoferi, cât și pentru ceilalți participanți la trafic.

Dr. Cristian Paparău, medic legist, atrage atenția asupra unei situații tot mai frecvente, mai ales printre persoanele în vârstă de peste 40 de ani.

Aceste persoane iau adeseamedicamente eliberate pe bază de rețetă, precum Anxiar sau Xanax, și se urcă la volan fără să realizeze că se pot confrunta cu consecințe legale grave.

„Tot mai multe persoane, de obicei trecute de vârsta de 40 de ani, mă întreabă dacă reprezintă o problemă faptul că seara iau ‘un Anxiar’, ‘un Xanax’, iar a doua zi conduc.

Atunci când le spun că în fața legii vor fi tratați precum consumatorii de droguri se îngrozesc. În caz că Doamne ferește vor face un accident cu decesul victimei, sunt șanse mari să ajungă la închisoare”, a avertizat dr. Paparău.

Exemple de medicamente care pot fi considerate droguri

• Antidepresivele, cum ar fi sertralina (Zoloft) sau fluoxetina (Prozac), pot duce la schimbări ale dispoziției, ale gândirii și ale comportamentului.
• Antipsihoticele, cum ar fi risperidona (Risperdal) sau olanzapina (Zyprexa), pot avea efecte asemănătoare cu cele ale drogurilor psihedelice, cum ar fi LSD sau halucinogene.
• Stimulantele, cum ar fi amfetamina (Adderall) sau metilfenidat (Ritalin), pot duce la o stare de euforie și pot crește vigilența și concentrarea.
• Opioidele, cum ar fi morfina sau codeina, sunt analgezice puternice care pot fi abuzate și pot duce la dependență.

Este important de menționat că nu toate persoanele care iau medicamente cu efecte psihoactive sunt considerate drogate.

În cazul în care medicamentele sunt luate conform prescripției medicale și nu cauzează probleme de sănătate sau de comportament, nu se poate spune că persoana este drogată.