Câți români au mers în farmacii pentru a primi iodura de potasiu. Ministrul Sănătății, acuzat că a creat panică și isterie

Declarația făcută de Alexandru Rafila, prin care a recomandat populaţiei sub 40 de ani să ia de la medicii de familie reţetele în baza cărora pastilele de iod se eliberează gratuit în farmacii, a încins spiritele. Unii politiceni l-a acuzat pe ministrul român al Sănătății că seamănă panică în rândul românilor şi decredibilizează întregul sistem de sănătate.

Numărul românilor care s-au prezentat în ultimele săptămâni în farmacii pentru a li se distribui iodura de potasiu este redus, potrivit news.ro.

O singură persoană a venit la farmacie în luna iulie, în judeţul Ilfov, să ridice pastilele de iod. Datele strânse până acum arată că în Capitală au fost eliberate 302 comprimate pentru 172 de pacienţi. 15 tablete au fost date în Suceava, 25 în Timiş, 10 în Galaţi, 96 în Iaşi,

Ilfov. Conform informaţiilor furnizate de conducerea DSP Ilfov la solicitarea news.ro, în luna iulie un singur om a venit la farmacie să ridice pastilele de iodură de potasiu. Oamenii pot merge la 36 de farmacii aflate în judeţ, farmacii aflate pe lista oficială a Ministerului Sănătăţii, pentru a ridica aceste pastile. Şeful DSP Ilfov, Teodor Negulescu a transmis că în în judeţul Ilfov 244.206 persoane reprezintă populaţia eligibilă pentru a primi iodură de potasiu.

Suceava. Farmaciile aflate pe lista Ministerului  raportează o dată pe lună câte reţete pentru iodură de potasiu eliberează oamenilor.  Pe raza judeţului Suceava sunt 25 de farmacii autorizate să elibereze iodura de potasiu, pe baza prescrierii de la medicul de familie.  În luna iulie însă au fost ridicate de la aceste farmacii numai 15 tablete, conform datelor furnizate news.ro de şeful DSP Suceava.

Timişoara. În judeţul Timiş din luna iulie până acum au fost ridicate de la farmacie numai 25 de comprimate de iodură de potasiu, conform datelor furnizate de DSP Timiş. 

Galaţi. În judeţul Galaţi raportarea farmaciilor pentru luna iulie arată că 6 persoane au luat reţetele pentru 10 tablete de iodură de potasiu. 3 farmacii din cele 42 aflate pe lista oficială a Ministerului Sănătăţii au eliberat aceste medicamente, conform datelor transmise de conducerea DSP Galaţi.  

Iaşi. În judeţul Iaşi, în luna iulie, au fost eliberate numai 96 de tablete de iodură de potasiu pentru 38 de persoane, arată datele furnizate de şeful DSP Iaşi. 

În Capitală există cele mai multe farmacii de unde oamenii pot ridica pe baza reţetei medicale pastilele de iodură de potasiu. Datele raportate până acum de farmaciile aflate pe lista Ministerului Sănătăţii arată că au fost distribuite 302 comprimate pentru 172 de pacienţi. Lista cu farmaciile care distribuie gratuit tabletele poate fi consultată AICI

„Conform art 10 din Ordinul Ministrului Sănătăţii nr.1648/21.06.2022 privind modalitatea de distribuire a medicamentului iodură de potasiu 65mg comprimate către populaţie În primele 7 zile lucrătoare ale fiecărei luni farmaciile comunitare din lista prevăzută la art 1. trimit către direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti în raza căreia se află o situaţie care va cuprinde numărul de persoane cărora le-au fost eliberate în baza prescripţiei medicale comprimate de iodură de potasiu 65 mg, precum şi numărul de comprimate eliberate, conform modelului prevăzut în Anexa nr 5. 

Distribuirea medicamentului iodură de potasiu 65 mg comprimate în farmacii comunitare s-a realizat începând cu data de 29.06.2022 prin intermediul distribuitorilor de medicamente , fiind recepţionat în farmacii spre eliberare începând cu luna iulie 2022. Astfel, luna august 2022 este prima lună în care se realizează centralizarea datelor privind eliberarea medicamentului către pacienţi, ultima zi de raportare a farmaciilor fiind 09.08.2022. 

Datele centralizate până la acest moment ne arată eliberarea prin intermediul farmaciilor comunitare de pe raza Municipiului Bucureşti a 302 comprimate pentru 172 de pacienţi”, au transmis într-un răspuns scris pentru News.ro reprezentanţii DSP Bucureşti.  

USR: Rafila induce panică generală şi decredibilizează sistemul de sănătate din România

USR a acuzat că ministrul Alexandru Rafila seamănă panică în rândul românilor şi decredibilizează întregul sistem de sănătate cu ultimele declaraţii iresponsabile privind pastilele de iod.  ”Aşa arată decredibilizarea sistemului de sănătate din România. Să cumperi în primăvară 30 de milioane de pastile de iod, să o dai până în vară din colţ în bară, iar într-o zi de luni să dai alertă ca «românii să se prezinte repede la medicul de familie pentru a lua reţeta». Fără discuţii prealabile cu medicii, fără campanii de informare. Bravo, domule ministru! Sper doar că oamenii nu îşi vor administra pastilele imediat după ce intră în posesia lor. La o mai bună comunicare din partea Ministerului am renunţat să mai sper”, declară deputatul USR Adrian Wiener, vicepreşedinte al Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor, conform sursei citate.

De la ce a plecat întreg scandalul pastilelor de iod

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunţat luni că sistemul de distribuire către populaţie a comprimatelor cu iodură de potasiu produse în contextul războiului din Ucraina este „perfect funcţional”. Alexandru Rafila a făcut apel la populaţia eligibilă să ia de la medicii de familie reţetele în baza cărora medicamentul se eliberează gratuit în farmacii.

„Distribuţia pastilelor de potasiu este perfect funcţională, îndemn pe toată lumea, toate persoanele cu vârsta de până la 40 de ani să se prezinte cât mai repede la medicul de familie de la care trebuie să primească prescripţia şi avem 2.500 de farmacii în toată ţara de unde îşi pot ridica în mod gratuit aceste pastile. Deci este un sistem perfect funcţional, este important ca oamenii să apeleze la sistemul pe care noi am reuşit să-l punem la punct”, a declarat, luni, Alexandru Rafila.

Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) a precizat, luni, în contextul apariţiei unor materiale de presa privind centrala nuclearoelectrica Zaporojie, că sistemul de monitorizare a radioactivitatii mediului de pe teritoriul Ucrainei functioneaza normal şi nu indica depasiri peste valorile normale. Totodată, CNCAN menţionează că măsurătorile efectuate la nivel naţional confirmă valori normale ale nivelului de radiaţii.

Ulterior, Ministerul Sănătății a venit cu o serie de clarificări şi a precizat că „distribuirea de pastile de iodură de potasiu se face în scopul administrării la populaţia de până în 40 de ani NUMAI în caz de expunere după un incident nuclear. Este contraindicată administrarea preventivă a comprimatelor”.

Ciolacu, întrebat dacă l-a panicat anunţul lui Rafila despre pastilele de iod: Nu. Cred că nu a fost bine prezentat şi argumentat

Marcel Ciolacu susține că nu a fost panicat de anunţul lui Alexandru Rafila, despre care a fost că a fost unul de prevenţie pentru a nu se crea o aglomerare, în cazul în care se întâmplă o catastrofă în Ucraina, însă consideră că mesajul nu a fost bine argumentat şi prezentat. El i-a mai sugerat ministrului să lucreze mai bine cu echipa de comunicare de la instituţia pe care o conduce sau, dacă lucrurile nu funcţionează, să o schimbe.

”Nu. Cred că nu a fost bine prezentat şi argumentat, dar domnul Rafila a ieşit cu un anunţ de prevenţie – domnule, haide să nu creem o aglomerare, în cazul în care se întâmplă o catastrofă în Ucraina. Deci nu a fost de rea intenţie a domnului ministru. Părerea mea e că trebuie să lucreze mai bine cu echipa de comunicare pe care o are la minister sau să o schimbe, că nu e nicio ruşine când mai schimbi, când ceva nu funcţionează”, a declarat Marcel Ciolacu.

sursa: www.observatornews.ro

40 de ani de la primul transplant renal din țara noastră

La 25 septembrie 1982 în incinta Spitalului Clinic Republican a fost efectuat primul transplant renal din Republica Moldova. Potrivit unui comunicat al SCR „Timofei Moșneaga”, Serviciul de Dializă şi Transplant Renal şi-a început activitatea în anul 1977, odată cu inaugurarea edificiului nou al SCR.

Printre primii medici încadraţi în secţia nefrologie chirurgicală (prima denumire a secţiei) au fost Adrian Tănase (şef secţie din 1977), Victor Sagatovici, Maria Vizitiu, Nadejda Arsenii, Larisa Evdochimov, Nelly Cotulevici.

La iniţiativa medicului-şef al Spitalului Clinic Republican, Timofei Moşneaga și a șefului Catedrei de urologie și nefrologie chirurgicală Mihail Bârsan, au fost formate și delegate la Moscova, Federația Rusă, echipe complexe de specialişti pentru stagii în domeniul dializei şi transplantului renal (medici-urologi, nefrologi, anesteziologi, laboranţi, asistente medicale, ingineri). Primele stagii necesare pentru efectuarea trasnplantului renal au fost efectuate la Institutul de Cercetări Științifice în Transplantologie și Organe Artificiale din or. Moscova (director – academicianul Valerii I. Șumakov). Pregătirea specialiștilor din Moldova a fost divizată în următoarele compartimente:

  1. Studierea și elaborarea actelor legislative și normative pentru demararea intervențiilor chirurgicale legate de prelevarea și transplantarea rinichilor în Republica Moldova;
  2. Studierea metodelor de laborator, inclusiv imunologice, necesare pentru efectuarea operației transplant renal; aceste metode au fost studiate în diverse clinici din or. Moscova (Federația Rusă), Kiev (Ucraina), Riga (Letonia), Vilnius (Lituania), Minsk (Belarus) de către medicii-laboranți Grigore S. Vaserman, Eugenia I. Taube și Liliana Kalinina.
  3. Studierea tehnicilor chirurgicale de prelevare și transplantare renală;
  4. Tratamentul imunosupresor postoperator;
  5. Diagnosticul și tratamentul complicațiilor în perioada postoperatorie.

La 17 septembrie 1982, ca o etapă în pregătirea către intervențiile chirurgicale legate de transplantul renal, a fost efectuată prima analiză imunologică „cross-match” între donator şi recipient de către medicul laborant Liana Kalinin.

În data de 25 septembrie 1982 a fost efectuat primul transplant renal în Republica Moldova cu rinichi de cadavru în „moarte biologică”. La operaţie au participat chirurgii Pavel I. Filipţev (Moscova), conf. Mihail Bîrsan, Adrian Tănase şi Victor Sagatovici.

A fost inaugurat Centrul de Transplant Renal al Spitalului Clinic Republican. În dată de 27 septembrie 1982, a fost efectuată prima prelevare de rinichi de la un cadavru în „moarte biologică” în Republica Moldova, de către medicii Ian G. Moisiuk (Moscova) şi Victor Sagatovici (Chișinău).

Activitatea Centrului de Dializă şi Transplant Renal al SCR a cunoscut o serie de realizări şi implementări de performanţă, marea majoritate din ele fiind aplicate în premieră pe ţară. Astfel, sunt efectuate pentru prima dată aşa metode ca hemosorbţia (hemocarboperfuzia) (1981), plazmafereza şi limfosorbţia (1983), iradierea sângelui cu raze ultraviolete (1983), tipizarea donatorilor şi recipienţilor în conformitate cu sistemul HLA (1982-1983), dializa peritoneală semiautomată (1986), hemofiltrarea şi hemodiafiltrarea (1998-99), biopsia aspirativă şi prin puncţie a rinichilor transplantaţi (1992, 1994).

Pe parcursul activităţii, în Secția de Dializă şi Transplant Renal a Spitalului Clinic Republican (1981-2021) au fost trataţi prin dializă peste 2000 pacienţi primari cu insuficienţă renală cronică şi peste 1000 cu insuficienţă renală acută; sau efectuat 355 operaţii de transplant renal. În anul 2007 este implementată dializa peritoneală ambulatorie (CAPD).

În cadrul Centrului, în diverse perioade, au activat mai mulți specialiști, care și astăzi muncesc cu succes atât în țară, cât și în diverse centre din străinătate, aşa ca Victor Sagatovici, doctor în medicină (Ukraina), Arcadie Sapojnicov, doctor în medicină (Federeația Rusă), Veniamin Hardac, doctor în medicină (Israel), Nelly Cotulevici, doctor în medicină (Ukraina), Ruslan Ţurcanu, doctor în medicină (SUA), Svetlana Ghiţu (Franța), Gheorghe Boţan (România), Ghenadie Chiriac (România), Igor Codreanu, doctor în medicină, Victor Reaboi, Dumitru Mastak, Eduard Eşanu, Grigore Romanciuc, Dorian Visterniceanu, ş.a.

După aprobarea Legii R. Moldova “Privind transplantul de organe şi ţesuturi umane” (1999), în anul 2000 au fost implementate primele prelevări de rinichi de la cadavru în baza “morţii cerebrale”, iar în luna decembrie 2001 a fost efectuată prelevarea rinichiului donator de la mamă cu transplantare ulterioară la fecior.

Pregătirea specialiştilor către aceste operaţii au fost efectuate în diferite clinici specializate din SUA, Israel, Belgia, Spania. Personalul medical al Centrului Transplant Renal, de comun acord cu specialişti experţi de peste hotarele ţării, au luat parte activă la crearea noului proiect al Legii „Privind transplantul de organe, ţesuturi şi celule umane”, care a fost adoptat de Parlamentul R. Moldova în anul 2008.

Ca urmare, în anul 2011 a fost creată Agenţia de Transplant, instituţie aflată în subordonarea Ministerului Sănătăţii din R. Moldova şi, care are menirea de a dirija toate activităţile în conformitate cu actele legislative şi normative în domeniul Transplantului de organe, celule şi ţesuturi de origine umană. Începând cu anul 2012, ca urmare a reformei sistemului de transplant din R. Moldova, a fost reluată activitatea secţiei Transplant Renal, graţie suportului acordat din partea mai multor instituţii specializate din Europa şi a unor specialişti din domeniul vizat (Belgia, Franţa, Spania, România).

În prezent, după reorganizarea serviciului de dializă din cadrul SCR şi deschiderea unei secţii noi pentru pacienţii ambulatori – Centrul privat BB Dializa, secţia de Hemodializă şi Transplant Renal în componenţa Clinicii de Urologie, Dializă şi Transplant Renal activează în conformitate cu un nou regulament şi statut. De rând cu personalul medical, care au stat la baza creării serviciului – d.h.ş.m., profesorul universitar Adrian Tănase, asistenta-şefă Galina Tulatos, asistentele Galina Malaia, Liudmila Guţu, în secţie activează următoarele generaţii de medici specialişti – Sergiu Gaibu, şef secţie din anul 2016, Andrei Vasiliev, doctor în medicină, Sergiu Iacob, Mariana Martînov.

După o perioadă destul de grea, legată de pandemia Covid-19, temporar intervențiile chirurgicale legate de transplantul renal au fost sistate. În prezent toți factorii decisivi din cadrul SCR „Timofei Moșneaga”, de comun acord cu secțiile de hemodializă din țară și Agenția de Transplant depun toate eforturile pentru reînoirea listei de așteptare și reluarea operațiilor de transplant renal.

Fructul minune, la mare căutare în această perioadă. Este un supliment natural ce ajută organismul să se mențină sănătos și puternic

Cătina este fructul la mare căutare, în această perioadă, datorită beneficiilor sale pentru organism. Boabele de cătină conțin foarte multe vitamine și minerale: vitaminele A, B1, B2, E, K, potasiu, calciu, fier, magneziu, și multe altele. Vitamina C este de asemenea găsită în fructele de cătină în cantitate mai mare decât in citrice sau măceșe, dând gustul acrișor și îmbunătățind imunitatea.

Cătina poate fi consumată atât crudă, cât și uscată, sub mai multe forme, cum ar fi suc, sirop, infuzie, chiar și pulbere sau poate fi îndulcită cu miere. Cătina este un fruct acru, bogat în vitamina C, iar beneficiile vor fi oarecum dublate și de proprietățile pe care le are mierea de albine.

În această perioadă are loc recoltarea. Se taie crenguțele, apoi se vor congela rapid pentru a-și păstra proprietățile, dar și pentru a fi culese mai ușor bobițele.

Recunoscută pentru proprietățile sale, cătina este la mare căutare în această perioadă. Este un supliment natural ce ajută organismul să se mențină sănătos și întărește organismul în această perioadă, când temperaturile scad. 

Specialiștii recomandă să ne începem ziua cu suc de cătină sau cu un mic dejun care să conțină aceste fructe, astfel putem beneficia și de o porție de energie. 

Intervenție complexă și rară efectuată în țara noastră! O tumoare de 5 kg, înlăturată cu succes de medicii moldoveni din toracele unei femei

O tumoră de aproape 5 kg (4,680 kg) localizată în cavitatea pleurală a fost înlăturată cu succes de către chirurgii toracici de la Spitalul Clinic Republican ”Timofei Moșneaga”.

Din cauza volumului mare al formațiunii tumorale, accesul spre ea a fost practic imposibil. În pofida acestui fapt, datorită experienței și profesionalismului echipei SCR, intervenția chirurgicală a decurs reușit. Pacienta a fost o femeie de 61 de ani.

”De mai mult timp oboseam foarte des și repede. Dar m-am obișnuit cu această stare și nu m-am adresat la medici, crezând că va trece de la sine. Iarna trecută am avut o fractură la picior. Pentru a fi operată, am trecut mai multe investigații în urma cărora s-a depistat ceva neclar la plămâni. Atunci când oboseala a devenit și mai frecventă, iar la nivelul pieptului mă ”apăsa” m-am adresat la doctor. Ulterior am fost îndreptată la Spitalul Clinic Republican”, a povestit pacienta Maria.

”Am recurs la intervenție chirurgicală clasică prin toracotomie antero-laterală din dreapta. La deschiderea cavității pleurale depistăm o formațiune tumorală dură, destul de mare, care făcea practic imposibil de a avea acces în cavitatea pleurală la originea acestei tumori. Cu dificultate am introdus instrumentele și s-a început mobilizarea tumorii. După ce a fost mobilizată această formațiune de volum, practic mai mult orb, pe baza simțului și a instrumentelor am determinat că este o formațiune care crește din mediastinul anterior cu coborârea în cavitatea pleurală și comprimarea totalmente a plămânului. Plămânul drept al pacientei practic nu funcționa, el era comprimat totalmente. După ce am mobilizat această tumoare a apărut o altă problemă, nu puteam să o extragem” a explicat chirurgul, șeful Secției Chirurgie Toracică, Alexandru Toma.

După ce au mai lărgit incizia, medicii au izbutit să extragă tumora. Operația a durat aproximativ 3 ore. 

”Am efectuat și timectomie, deoarece tumora avea originea în glanda timus, care este localizată pe pericard. Operația a decurs destul de bine, fără pierderi de sânge, fără complicații intraoperatorii. Pacienta deja a doua zi a fost transferată din terapia intensivă în secția de profil. În practica noastră întâlnim des tumori mediastinale, dar atât de mari, aproape 35-40 cm, cu 25 cm în diametru – mai puține”, a adăugat medicul Alexandru Toma.

La câteva zile după intervenția chirugicală, pacienta a declarat că se simte bine și nu mai are dureri în piept. La moment medicii așteaptă rezultatul analizei histologice pentru a stabili tratamentul potrivit în continuare.

Echipa medicală care a realizat intervenția chirurgicală: Toma Alexandru – chirurg, șef Secție Chirurgia Toracică, Sîli Vladimir  – chirurg, Balanici Mihai– chirurg, Cebanu Andrei – medic rezident, Negură Adrian – anesteziolog, Guzun Adriana – asistenta de operație.

sursa: www.scr.md

Actorul din Magnum PI, Roger E. Mosley a murit într-un accident de mașină
Articolul anterior
Capitala Coreei de Sud, sub ape. Cele mai puternice precipitaţii din ultimii 80 de ani au devastat Seulul. Sunt 8 morți
Articolul următor