Rudele şi prietenii Janeii Friske au vorbit despre starea ei de sănătate, aseară, în cadrul emisiunii „Пусть говорят”. Tatăl interpretei, Vladimir Borisovich, a mulţumit în primul rând tuturor celor care s-au rugat pentru fiica sa şi care au contribuit financiar la tratamentul pe care îl urmează interpreta – 135.000 de dolari.
“Cea mai grea povară a căzut pe umerii fiicei mele mai mici, Nataşa. Ea a stat două luni şi jumătate lângă Janna. A ajutat-o în toate, inclusiv a ridicat-o în braţe şi are acum dureri de spate. În plus, prietena sa, Olga Orlova, a fost lângă ea aproape tot acest timp,” a povestit Vladimir Borisovich.
Olga Orlova a povestit că Janna este optimistă şi încearcă să ducă o viaţă normal: “Acum Janna se simte mai bine. Noi mergem împreună să ne facem manichiura, pedichiura, ne plimbăm şi uneori mâncăm la restaurant.”
În prezent, alături de interpretă se află mama ei şi fiul ei de 11 luni, Platon.
40 de ani de la primul transplant renal din țara noastră
La 25 septembrie 1982 în incinta Spitalului Clinic Republican a fost efectuat primul transplant renal din Republica Moldova. Potrivit unui comunicat al SCR „Timofei Moșneaga”, Serviciul de Dializă şi Transplant Renal şi-a început activitatea în anul 1977, odată cu inaugurarea edificiului nou al SCR.
Printre primii medici încadraţi în secţia nefrologie chirurgicală (prima denumire a secţiei) au fost Adrian Tănase (şef secţie din 1977), Victor Sagatovici, Maria Vizitiu, Nadejda Arsenii, Larisa Evdochimov, Nelly Cotulevici.
La iniţiativa medicului-şef al Spitalului Clinic Republican, Timofei Moşneaga și a șefului Catedrei de urologie și nefrologie chirurgicală Mihail Bârsan, au fost formate și delegate la Moscova, Federația Rusă, echipe complexe de specialişti pentru stagii în domeniul dializei şi transplantului renal (medici-urologi, nefrologi, anesteziologi, laboranţi, asistente medicale, ingineri). Primele stagii necesare pentru efectuarea trasnplantului renal au fost efectuate la Institutul de Cercetări Științifice în Transplantologie și Organe Artificiale din or. Moscova (director – academicianul Valerii I. Șumakov). Pregătirea specialiștilor din Moldova a fost divizată în următoarele compartimente:
Studierea și elaborarea actelor legislative și normative pentru demararea intervențiilor chirurgicale legate de prelevarea și transplantarea rinichilor în Republica Moldova;
Studierea metodelor de laborator, inclusiv imunologice, necesare pentru efectuarea operației transplant renal; aceste metode au fost studiate în diverse clinici din or. Moscova (Federația Rusă), Kiev (Ucraina), Riga (Letonia), Vilnius (Lituania), Minsk (Belarus) de către medicii-laboranți Grigore S. Vaserman, Eugenia I. Taube și Liliana Kalinina.
Studierea tehnicilor chirurgicale de prelevare și transplantare renală;
Tratamentul imunosupresor postoperator;
Diagnosticul și tratamentul complicațiilor în perioada postoperatorie.
La 17 septembrie 1982, ca o etapă în pregătirea către intervențiile chirurgicale legate de transplantul renal, a fost efectuată prima analiză imunologică „cross-match” între donator şi recipient de către medicul laborant Liana Kalinin.
În data de 25 septembrie 1982 a fost efectuat primul transplant renal în Republica Moldova cu rinichi de cadavru în „moarte biologică”. La operaţie au participat chirurgii Pavel I. Filipţev (Moscova), conf. Mihail Bîrsan, Adrian Tănase şi Victor Sagatovici.
A fost inaugurat Centrul de Transplant Renal al Spitalului Clinic Republican. În dată de 27 septembrie 1982, a fost efectuată prima prelevare de rinichi de la un cadavru în „moarte biologică” în Republica Moldova, de către medicii Ian G. Moisiuk (Moscova) şi Victor Sagatovici (Chișinău).
Activitatea Centrului de Dializă şi Transplant Renal al SCR a cunoscut o serie de realizări şi implementări de performanţă, marea majoritate din ele fiind aplicate în premieră pe ţară. Astfel, sunt efectuate pentru prima dată aşa metode ca hemosorbţia (hemocarboperfuzia) (1981), plazmafereza şi limfosorbţia (1983), iradierea sângelui cu raze ultraviolete (1983), tipizarea donatorilor şi recipienţilor în conformitate cu sistemul HLA (1982-1983), dializa peritoneală semiautomată (1986), hemofiltrarea şi hemodiafiltrarea (1998-99), biopsia aspirativă şi prin puncţie a rinichilor transplantaţi (1992, 1994).
Pe parcursul activităţii, în Secția de Dializă şi Transplant Renal a Spitalului Clinic Republican (1981-2021) au fost trataţi prin dializă peste 2000 pacienţi primari cu insuficienţă renală cronică şi peste 1000 cu insuficienţă renală acută; sau efectuat 355 operaţii de transplant renal. În anul 2007 este implementată dializa peritoneală ambulatorie (CAPD).
În cadrul Centrului, în diverse perioade, au activat mai mulți specialiști, care și astăzi muncesc cu succes atât în țară, cât și în diverse centre din străinătate, aşa ca Victor Sagatovici, doctor în medicină (Ukraina), Arcadie Sapojnicov, doctor în medicină (Federeația Rusă), Veniamin Hardac, doctor în medicină (Israel), Nelly Cotulevici, doctor în medicină (Ukraina), Ruslan Ţurcanu, doctor în medicină (SUA), Svetlana Ghiţu (Franța), Gheorghe Boţan (România), Ghenadie Chiriac (România), Igor Codreanu, doctor în medicină, Victor Reaboi, Dumitru Mastak, Eduard Eşanu, Grigore Romanciuc, Dorian Visterniceanu, ş.a.
După aprobarea Legii R. Moldova “Privind transplantul de organe şi ţesuturi umane” (1999), în anul 2000 au fost implementate primele prelevări de rinichi de la cadavru în baza “morţii cerebrale”, iar în luna decembrie 2001 a fost efectuată prelevarea rinichiului donator de la mamă cu transplantare ulterioară la fecior.
Pregătirea specialiştilor către aceste operaţii au fost efectuate în diferite clinici specializate din SUA, Israel, Belgia, Spania. Personalul medical al Centrului Transplant Renal, de comun acord cu specialişti experţi de peste hotarele ţării, au luat parte activă la crearea noului proiect al Legii „Privind transplantul de organe, ţesuturi şi celule umane”, care a fost adoptat de Parlamentul R. Moldova în anul 2008.
Ca urmare, în anul 2011 a fost creată Agenţia de Transplant, instituţie aflată în subordonarea Ministerului Sănătăţii din R. Moldova şi, care are menirea de a dirija toate activităţile în conformitate cu actele legislative şi normative în domeniul Transplantului de organe, celule şi ţesuturi de origine umană. Începând cu anul 2012, ca urmare a reformei sistemului de transplant din R. Moldova, a fost reluată activitatea secţiei Transplant Renal, graţie suportului acordat din partea mai multor instituţii specializate din Europa şi a unor specialişti din domeniul vizat (Belgia, Franţa, Spania, România).
În prezent, după reorganizarea serviciului de dializă din cadrul SCR şi deschiderea unei secţii noi pentru pacienţii ambulatori – Centrul privat BB Dializa, secţia de Hemodializă şi Transplant Renal în componenţa Clinicii de Urologie, Dializă şi Transplant Renal activează în conformitate cu un nou regulament şi statut. De rând cu personalul medical, care au stat la baza creării serviciului – d.h.ş.m., profesorul universitar Adrian Tănase, asistenta-şefă Galina Tulatos, asistentele Galina Malaia, Liudmila Guţu, în secţie activează următoarele generaţii de medici specialişti – Sergiu Gaibu, şef secţie din anul 2016, Andrei Vasiliev, doctor în medicină, Sergiu Iacob, Mariana Martînov.
După o perioadă destul de grea, legată de pandemia Covid-19, temporar intervențiile chirurgicale legate de transplantul renal au fost sistate. În prezent toți factorii decisivi din cadrul SCR „Timofei Moșneaga”, de comun acord cu secțiile de hemodializă din țară și Agenția de Transplant depun toate eforturile pentru reînoirea listei de așteptare și reluarea operațiilor de transplant renal.
Fructul minune, la mare căutare în această perioadă. Este un supliment natural ce ajută organismul să se mențină sănătos și puternic
Cătina este fructul la mare căutare, în această perioadă, datorită beneficiilor sale pentru organism. Boabele de cătină conțin foarte multe vitamine și minerale: vitaminele A, B1, B2, E, K, potasiu, calciu, fier, magneziu, și multe altele. Vitamina C este de asemenea găsită în fructele de cătină în cantitate mai mare decât in citrice sau măceșe, dând gustul acrișor și îmbunătățind imunitatea.
Cătina poate fi consumată atât crudă, cât și uscată, sub mai multe forme, cum ar fi suc, sirop, infuzie, chiar și pulbere sau poate fi îndulcită cu miere. Cătina este un fruct acru, bogat în vitamina C, iar beneficiile vor fi oarecum dublate și de proprietățile pe care le are mierea de albine.
În această perioadă are loc recoltarea. Se taie crenguțele, apoi se vor congela rapid pentru a-și păstra proprietățile, dar și pentru a fi culese mai ușor bobițele.
Recunoscută pentru proprietățile sale, cătina este la mare căutare în această perioadă. Este un supliment natural ce ajută organismul să se mențină sănătos și întărește organismul în această perioadă, când temperaturile scad.
Specialiștii recomandă să ne începem ziua cu suc de cătină sau cu un mic dejun care să conțină aceste fructe, astfel putem beneficia și de o porție de energie.
Intervenție complexă și rară efectuată în țara noastră! O tumoare de 5 kg, înlăturată cu succes de medicii moldoveni din toracele unei femei
O tumoră de aproape 5 kg (4,680 kg) localizată în cavitatea pleurală a fost înlăturată cu succes de către chirurgii toracici de la Spitalul Clinic Republican ”Timofei Moșneaga”.
Din cauza volumului mare al formațiunii tumorale, accesul spre ea a fost practic imposibil. În pofida acestui fapt, datorită experienței și profesionalismului echipei SCR, intervenția chirurgicală a decurs reușit. Pacienta a fost o femeie de 61 de ani.
”De mai mult timp oboseam foarte des și repede. Dar m-am obișnuit cu această stare și nu m-am adresat la medici, crezând că va trece de la sine. Iarna trecută am avut o fractură la picior. Pentru a fi operată, am trecut mai multe investigații în urma cărora s-a depistat ceva neclar la plămâni. Atunci când oboseala a devenit și mai frecventă, iar la nivelul pieptului mă ”apăsa” m-am adresat la doctor. Ulterior am fost îndreptată la Spitalul Clinic Republican”, a povestit pacienta Maria.
”Am recurs la intervenție chirurgicală clasică prin toracotomie antero-laterală din dreapta. La deschiderea cavității pleurale depistăm o formațiune tumorală dură, destul de mare, care făcea practic imposibil de a avea acces în cavitatea pleurală la originea acestei tumori. Cu dificultate am introdus instrumentele și s-a început mobilizarea tumorii. După ce a fost mobilizată această formațiune de volum, practic mai mult orb, pe baza simțului și a instrumentelor am determinat că este o formațiune care crește din mediastinul anterior cu coborârea în cavitatea pleurală și comprimarea totalmente a plămânului. Plămânul drept al pacientei practic nu funcționa, el era comprimat totalmente. După ce am mobilizat această tumoare a apărut o altă problemă, nu puteam să o extragem” a explicat chirurgul, șeful Secției Chirurgie Toracică, Alexandru Toma.
După ce au mai lărgit incizia, medicii au izbutit să extragă tumora. Operația a durat aproximativ 3 ore.
”Am efectuat și timectomie, deoarece tumora avea originea în glanda timus, care este localizată pe pericard. Operația a decurs destul de bine, fără pierderi de sânge, fără complicații intraoperatorii. Pacienta deja a doua zi a fost transferată din terapia intensivă în secția de profil. În practica noastră întâlnim des tumori mediastinale, dar atât de mari, aproape 35-40 cm, cu 25 cm în diametru – mai puține”, a adăugat medicul Alexandru Toma.
La câteva zile după intervenția chirugicală, pacienta a declarat că se simte bine și nu mai are dureri în piept. La moment medicii așteaptă rezultatul analizei histologice pentru a stabili tratamentul potrivit în continuare.
Echipa medicală care a realizat intervenția chirurgicală: Toma Alexandru – chirurg, șef Secție Chirurgia Toracică, Sîli Vladimir – chirurg, Balanici Mihai– chirurg, Cebanu Andrei – medic rezident, Negură Adrian – anesteziolog, Guzun Adriana – asistenta de operație.
