Studiu: Lipsa exercițiilor fizice crește riscul de deces din cauza Covid-19

14/04/2021

Lipsa exerciţiilor fizice este asociată cu un risc crescut de a face o formă mai severă de Covid-19 şi de a muri, potrivit unui studiu britanic realizat pe circa 50.000 de pacienţi şi dat publicităţii miercuri, informează AFP.

Persoanele care au fost inactive fizic cel puţin doi ani înaintea pandemiei sunt mai susceptibile de a fi spitalizate, de a necesita terapie intensivă şi de a muri din cauza Covid-19 decât pacienţii care au urmat în mod constant recomandările de activitate fizică, potrivit acestei cercetări, publicate în British Journal of Sports Medicine.

Ca factor de risc pentru o formă gravă de boală, inactivitatea fizică este depăşită doar de vârsta înaintată şi de un istoric de transplant de organe, potrivit cercetătorilor, transmite Agerpres.

De fapt, prin comparaţie cu alţi factori de risc, cum ar fi fumatul, obezitatea, hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare sau cancerul, „inactivitatea fizică a fost cel mai important factor de risc în toate rezultatele”, au subliniat aceştia.

Factorii de risc cei mai asociaţi cu o formă severă de COVID-19 sunt vârsta înaintată, sexul masculin şi anumite patologii preexistente, cum ar fi diabetul, obezitatea şi bolile cardiovasculare.

Însă factorul inactivitate fizică nu fusese încă explorat. Pentru a studia impactul său potenţial asupra severităţii infecţiei, spitalizării, perioadei petrecute la terapie intensivă şi decesului, cercetătorii au comparat evoluţia a 48.440 de adulţi infectaţi cu COVID-19 în perioada ianuarie-octombrie 2020 în Statele Unite.

Vârsta medie a pacienţilor a fost de 47 de ani şi aproape două treimi dintre aceştia au fost femei (62%). În medie, indicele lor de masă corporală (IMC) a fost de 31, imediat peste pragul de obezitate.

Aproximativ jumătate nu aveau boli anterioare, cum ar fi diabetul, bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), o boală cardiovasculară sau renală şi cancerul. Circa 20% prezentau unul dintre aceşti factori de risc şi aproape o treime (32%), doi sau mai mulţi.

Toţi îşi declaraseră nivelul de activitate fizică regulată de cel puţin trei ori între martie 2018 şi martie 2020 în timpul vizitelor la clinicile ambulatorii.

Dintre aceştia, 15% s-au descris ca fiind inactivi (între 0 şi 10 minute de activitate fizică pe săptămână); 7% au dat asigurări că respectă sistematic directivele sanitare (cel puţin 150 de minute pe săptămână). Restul au raportat că au făcut mişcare într-o oarecare măsură (între 11 şi 149 minute pe săptămână).

Aproximativ 9% din total au fost spitalizaţi, iar 2% au murit.

După ce au luat în considerare diferenţele datorate vârstei, etniei şi comorbidităţilor, cercetătorii au ajuns la concluzia că pacienţii sedentari cu COVID-19 au fost de două ori mai predispuşi să fie spitalizaţi decât cei care s-au declarat cei mai activi.

De asemenea, aceştia au fost cu 73% mai predispuşi să aibă nevoie de terapie intensivă şi de 2,5 ori mai predispuşi să moară din cauza infecţiei.

Pacienţii care nu au avut niciun fel de activitate fizică au fost, de asemenea, mai predispuşi să fie spitalizaţi şi să moară din cauza infecţiei decât cei care obişnuiau să facă mişcare într-o oarecare măsură.

Cu toate acestea, studiul nu oferă dovezi ale unei legături directe între lipsa exerciţiilor fizice şi rezultatele obţinute.

sursa: www.protv.ro

O femeie, salvată dintr-o stare extrem de gravă de către medicii din țara noastră

O pacientă de 75 ani a fost salvată de medici din starea extrem de gravă, după ce a suferit un accident vascular cerebral ischemic acut pe dreapta.

O pacientă de 75 ani, salvată de medici dintr-o stare extrem de gravă Foto: IMSP Institutul de Medicină Urgentă

Potrivit IMSP Institutul de Medicină Urgentă, timp de 14 zile pacienta a beneficiat de tratament, îngrijiri medicale și reabilitare prin kinetoterapie în cadrul Secției Neurologie.

În ziua externării a plecat acasă fără deficit neurologic și a mulțumit personalului medical pentru munca depusă.

„Succesul acestui caz tratat constă și în adresarea imediată la medic, adică pacienta a ajuns în fereastra terapeutică de timp, moment în care se poate efectua revascularizarea vasului ocluzionat. Astfel, echipa multidisciplinară de medici specialiști a acționat imediat cu tratament prin tromboliza intravenoasă sistemică și procedura de revascularizare intervențională – trombul a fost aspirat din vasul care alimentează creierul”, a menționat IMSP Institutul de Medicină Urgentă.

Costurile financiare ale cazului rezolvat au constituit în jur de 300.000 lei și au fost acoperite integral de către CNAM.

OMS: Riscul infectării oamenilor cu gripa aviară e o preocupare enormă

Organizația Mondială a Sănătății și-a exprimat îngrijorarea cu privire la răspândirea gripei aviare H5N1, care are o rată de mortalitate „extraordinar de mare” la om.

OMS: Riscul infectării oamenilor cu gripa aviară e o preocupare enormă

O epidemie care a început în 2020 a dus la moartea sau uciderea a zeci de milioane de păsări de curte. Cel mai recent, răspândirea virusului printre mai multe specii de mamifere, inclusiv la bovinele domestice din SUA, a crescut riscul de răspândire la oameni, a precizat OMS, transmite digi24.ro.

„Acest lucru rămâne, cred, o preocupare enormă”, a declarat reporterilor de la Geneva Jeremy Farrar, cercetătorul-șef al agenției de sănătate a ONU.

Luna trecută, vacile și caprele s-au alăturat listei speciilor afectate – o evoluție surprinzătoare pentru experți, deoarece nu se credea că acestea sunt susceptibile la acest tip de gripă. Autoritățile americane au anunțat luna aceasta că o persoană din Texas se recuperează din cauza gripei aviare, după ce a fost expusă la vite de lapte, iar 16 turme din șase state au fost infectate aparent după expunerea la păsări sălbatice. Varianta A(H5N1) a devenit „o pandemie animală zoonotică globală”, a declarat Farrar.

„Marea îngrijorare, desigur, este că prin…infectarea rațelor și a găinilor și apoi din ce în ce mai mult a mamiferelor, acest virus evoluează acum și dezvoltă capacitatea de a infecta oamenii și apoi, în mod critic, capacitatea de a trece de la om la om”, a adăugat el. Până în prezent, nu există dovezi că H5N1 se răspândește între oameni.

Dar în sutele de cazuri în care oamenii au fost infectați prin contactul cu animalele în ultimii 20 de ani, „rata mortalității este extraordinar de mare”, a spus Farrar, deoarece oamenii nu au imunitate naturală la virus. Din 2003 până în 2024, 889 de cazuri și 463 de decese cauzate de H5N1 au fost raportate la nivel mondial din 23 de țări, potrivit OMS, ceea ce ridică rata de mortalitate la 52%.

Cazul recent din SUA de infectare a oamenilor după contactul cu un mamifer infectat evidențiază riscul crescut. Atunci când „intri în populația de mamifere, atunci te apropii de oameni”, a declarat Farrar, avertizând că „acest virus nu face decât să caute gazde noi.”

Farrar a solicitat o monitorizare sporită, afirmând că este „foarte important să se înțeleagă câte infecții umane au loc… pentru că acolo va avea loc adaptarea (virusului).”

„Este tragic să spunem acest lucru, dar dacă sunt infectat cu H5N1 și mor, ăsta e sfârșitul”, a spus el. „Dacă mă duc prin comunitate și îl răspândesc la altcineva, atunci începe ciclul.”

El a spus că se depun eforturi pentru dezvoltarea de vaccinuri și terapii pentru H5N1 și a subliniat necesitatea de a se asigura că autoritățile sanitare regionale și naționale din întreaga lume au capacitatea de a diagnostica virusul. Acest lucru se face astfel încât „dacă H5N1 se va transmite la oameni, cu transmitere de la om la om”, lumea ar fi „în măsură să răspundă imediat”, a spus Farrar, făcând apel la un acces echitabil la vaccinuri, terapii și diagnostice.

Cazurile de rujeolă, la un nivel alarmant în România

Explozia cazurilor de rujeolă în Europa își face simțită prezența puternic în România și Austria, acestea fiind printre cele mai afectate țări. Creșterea alarmantă a numărului de cazuri continuă să pună probleme, afectând nu doar copiii, ci și adulții, scrie presa română.

În primele patru luni ale anului, de la 1 ianuarie până la 14 aprilie, România a înregistrat un număr alarmant de peste 12.300 de cazuri de rujeolă, potrivit Institutului Național pentru Sănătate Publică. Doar în ultima săptămână, au fost confirmate 949 de cazuri noi.

Județele Brașov și Mureș, împreună cu Municipiul București, se confruntă cu cele mai mari numere de îmbolnăviri, cu Brașov înregistrând 1.854 de cazuri, Mureș 1.132 de cazuri și București cu 1.305 de cazuri.

Creșterea cazurilor de rujeolă, cauzată de lipsa vaccinării

În contextul acestor evoluții, dr Adrian Marinescu, director medical al Institutului Matei Balș, a subliniat că situația legată de rujeolă nu este aproape de a se încheia și se estimează că va continua.

„Am avut și persoane de peste 50 de ani. Acești pacienți, în momentul în care au și boli cronice sunt expuși riscului de a face o formă severă și de a avea complicații majore.

Categoric că lipsa de vaccinare, de protecție la nivelul populației, este cauza principală. Rujeola nu e o boală de sezon și nu va fi o boală de sezon și putem să avem mereu probleme în condițiile în care nu creștem această protecție. Lucrurile pot oricând să repete”, a declarat acesta.

Potrivit medicului, în spital ajungă aproape zilnic persoane cu rujeolă, și deși nu toți au nevoie de spitalizare, unii dintre ei trebuie monitorizați permanent, iar alții ajung chiar la terapie intensivă.