Într-un spital din Republica Moldova, pacienții au fost supuși constant pericolului din cauza unui aparat vechi de radioterapie, fabricat în urmă cu aproape treizeci de ani. Pentru că era uzat din punct de vedere tehnic, aparatul le-a cauzat mai multor bolnavi, mulți din ei suferind de cancer, arsuri grave la nivelul tegumentelor.
ÎMSP Spitalul Clinic Municipal Bălţi era dotat cu o asemenea instalație periculoasă de radioterapie cu raze „X”- Roentgen TA-02. Aparatul nu deținea certificat de securitate.
În rezultatul utilizării aparatului au fost iradiaţi mai mulţi pacienţi, care au trecut curs de radioterapie şi cărora le-au fost cauzate arsuri de raze roentgen, informează protv.md.
R. Moldova va putea face schimb de organe și țesuturi umane cu alte state
Cabinetul de miniștri al Republicii Moldova a aprobat, astăzi,un proiect de lege care reglementează schimbul de organe umane destinate transplantului între R. Moldova și alte state, precum și importul și exportul de țesuturi și celule umane.
Schimbul transfrontalier de organe va fi realizat cu respectarea unor proceduri stricte, care includ evaluarea atentă a organelor și a donatorilor, asigurarea trasabilității acestora, dar și raportarea incidentelor sau reacțiilor adverse grave.
În ceea ce privește importul și exportul de țesuturi și celule, acestea vor putea fi efectuate doar de centre de țesuturi acreditate și autorizate, care vor respecta reglementările legale ale autorităților competente din fiecare stat implicat.
Responsabilitatea implementării acestor reglementări va reveni prestatorilor de servicii medicale autorizați, sub supravegherea Agenției de Transplant.
Prin acest proiect, Guvernul își propune să îmbunătățească accesul pacienților moldoveni la transplanturi, accelerând astfel procedurile și oferindu-le o șansă reală de a beneficia de tratamente care le pot salva viața.Astfel, pacienții care se află pe listele de așteptare vor avea acces mai rapid la organe și țesuturi necesare, ceea ce poate însemna o a doua șansă la viață.
Tot mai mulți nefumători suferă de cancer pulmonar, arată un studiu. „Factorul important” care duce la acest diagnostic
Proporția persoanelor diagnosticate cu cancer pulmonar care nu au fumat niciodată este în creștere, poluarea aerului fiind „un factor important”, potrivit agenției privind cancerul a Organizației Mondiale a Sănătății, citată de The Guardian. Cancerul pulmonar la persoanele care nu au fumat niciodată țigări sau tutun este acum estimat a fi a cincea cea mai mare cauză de deces prin cancer la nivel mondial, potrivit Agenției Internaționale pentru Cercetare a Cancerului (IARC), scrie digi24.ro.
Cancerul pulmonar la persoanele care nu fumează niciodată apare aproape exclusiv ca adenocarcinom, care a devenit cel mai dominant dintre cele patru subtipuri principale ale bolii atât la bărbați, cât și la femei la nivel global, potrivit IARC. Aproximativ 200.000 de cazuri de adenocarcinom au fost asociate cu expunerea la poluarea aerului în 2022, potrivit studiului IARC publicat în jurnalul Lancet Respiratory Medicine . Studiul a constatat că cea mai mare proporție de adenocarcinom atribuită poluării aerului a fost găsită în Asia de Est, în special în China. Într-un interviu cu The Guardian, autorul principal al studiului și șeful ramurii de supraveghere a cancerului a IARC, Dr. Freddie Bray, a spus că descoperirile subliniază necesitatea unei monitorizări urgente a riscului în schimbare de cancer pulmonar. Au fost necesare și studii suplimentare pentru a identifica posibili factori cauzali, cum ar fi poluarea aerului, în populațiile în care fumatul nu a fost considerat cauza principală a cancerului pulmonar, a adăugat el.
„Odată cu scăderea prevalenței fumatului – așa cum s-a observat în Marea Britanie și SUA – proporția de cancere pulmonare diagnosticate în rândul celor care nu au fumat niciodată tinde să crească”, a spus Bray. „Dacă proporția globală de adenocarcinoame atribuite poluării aerului înconjurător va crește, depinde de succesul relativ al strategiilor viitoare de reducere a consumului de tutun și a poluării aerului la nivel mondial.” Cancerul pulmonar rămâne principala cauză a incidenței cancerului și a mortalității la nivel mondial. În 2022, aproximativ 2,5 milioane de oameni au fost diagnosticați cu această boală. Dar modelele de incidență după subtip s-au schimbat dramatic în ultimele decenii. Dintre cele patru subtipuri principale de cancer pulmonar (adenocarcinom, carcinom cu celule scuamoase, carcinom cu celule mici și carcinom cu celule mari), adenocarcinomul a devenit subtipul dominant atât în rândul bărbaților, cât și al femeilor, a constatat IARC .
Adenocarcinomul a reprezentat 45,6% din cazurile globale de cancer pulmonar la bărbați și 59,7% din cazurile globale de cancer pulmonar la femei în 2022. Cifrele respective au fost de 39,0% și 57,1% în 2020. Adenocarcinomul reprezintă până la 70% din cazurile de cancer pulmonar în rândul persoanelor care nu fumează niciodată, a spus IARC. În timp ce ratele de incidență a cancerului pulmonar la bărbați au scăzut în general în majoritatea țărilor în ultimii 40 de ani, ratele în rândul femeilor au avut tendința de a continua să crească. Tendințele actuale sugerează că, în timp ce bărbații reprezintă încă cele mai multe cazuri de cancer pulmonar (aproximativ 1,6 milioane în 2022), diferența dintre incidența cancerului pulmonar la bărbați și la femei se reduce, cu aproximativ 900.000 de femei diagnosticate cu cancer pulmonar în 2022. Schimbările în producția de țigări și tiparele de fumat din ultimele decenii au influențat tendințele incidenței cancerului pulmonar în funcție de subtip și există dovezi acumulate ale unei legături cauzale între poluarea aerului și un risc crescut de adenocarcinom, potrivit IARC.
Nu se știe ce proporție din cazurile globale de cancer pulmonar sunt la cei care nu fumează niciodată, doar că dovezile sugerează că este în creștere. Oamenii de știință se întrec pentru a afla mai multe despre ce altceva cauzează cancerul pulmonar, dincolo de fumat. „Poluarea aerului poate fi considerată un factor important care explică parțial predominanța emergentă a adenocarcinomului, care reprezintă 53% până la 70% din cazurile de cancer pulmonar în rândul persoanelor care nu au fumat niciodată în întreaga lume”, a raportat studiul.
Bray a spus că studiul a oferit informații importante cu privire la modul în care atât cancerul pulmonar, cât și factorii de risc au evoluat, „oferind indicii cu privire la modul în care putem preveni în mod optim cancerul pulmonar la nivel mondial”. El a adăugat: „Schimbările în tiparele de fumat și expunerea la poluarea aerului sunt printre principalii factori determinanți ai schimbării profilului de risc al incidenței cancerului pulmonar în funcție de subtip pe care îl vedem astăzi.
Inteligența artificială poate identifica femeile cu risc crescut de cancer la sân cu ani înainte de diagnostic
Inteligenţa artificială (IA) poate identifica femeile cu risc crescut de cancer de sân cu câţiva ani înainte de a fi diagnosticate, a anunţat marţi Institutul Norvegian de Sănătate Publică (FHI), relatează AFP citat de stirileprotv.ro.
Cinci cercetători de la FHI şi de la universităţi din Washington şi California au folosit un algoritm IA disponibil comercial pentru a analiza retrospectiv mamografiile de la 116.495 de femei care au participat la un program de screening în Norvegia între 2004 şi 2018. Dintre acestea, 1.607 au dezvoltat cancer de sân.
Prin intermediul unui sistem de evaluare a riscurilor creat începând de la mamografii, algoritmul a putut prezice un risc crescut de cancer de sân şi chiar a determinat care sân era expus riscului, cu patru până la şase ani înainte de diagnostic.
„Am descoperit ca sânul care a dezvoltat un cancer a avut un scor IA de aproximativ de două ori mai mare decât celălalt sân”, a explicat Solveig Hofvind, lider de proiect şi directoare a programului de screening, potrivit unui comunicat.
670.000 de femei au murit în 2022 de cancer la sân
„Studiul arată că algoritmii IA deja disponibili pe piaţă pot fi utilizaţi pentru a dezvolta programe de screening mai personalizate”, a adăugat ea.
Beneficiile utilizării inteligenţei artificiale ar fi îmbunătăţirea detectării precoce, reducerea costurilor şi vizarea populaţiilor expuse riscului, estimează FHI.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), 670.000 de femei au murit în 2022 din cauza cancerului de sân, cea mai frecventă formă de cancer în rândul femeilor în marea majoritate a ţărilor.
Studiul a fost publicat în octombrie de reţeaua JAMA (Journal of the American Medical Association), care publică un set de prestigioase reviste medicale şi ştiinţifice americane.
Programul norvegian de screening a lansat, de asemenea, un alt studiu anul trecut, cu participarea a 140.000 de femei pentru a determina dacă IA poate fi la fel de eficientă sau mai bună decât radiologii în diagnosticarea cancerului.
