80% dintre moldoveni sunt de acord să poarte obligatoriu măşti de protecție

Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică au prezentat astăzi rezultatele primului studiu despre viziunile comportamentale privind COVID-19 în Republica Moldova.

separator

Studiul arată că populaţia Republicii Moldova posedă cunoştinţe cu privire la prevenirea infecţiei COVID-19, însă mai puţin aplică aceste cunoştinţe, îndeosebi măsurile ce ţin de distanţa socială, iar 80% sunt de acord că purtatul măştilor în locurile publice trebuie să fie obligatoriu, transmite tvrmoldova.md.

Majoritatea cetăţenilor cred că restricţiile nu au fost ridicate prea devreme, iar aproape două treimi dintre respondenţi spun că vor continua să respecte măsurile, chiar dacă acestea nu vor mai fi recomandate.

Scopul Studiului „Viziuni comportamentale privind COVID-19 în Republica Moldova” este de a înţelege percepţiile populaţiei în materie de riscuri, cunoştinţe, surse de informare şi atitudinea faţă de iniţiativele de răspuns la pandemie ale autorităţilor şi alte variabile, pentru a consolida şi îmbunătăţi măsurile de răspuns la COVID-19, inclusiv politicile, intervenţiile şi comunicarea în situaţii de criză.

Primul val de sondaj a fost efectuat în perioada 10-17 iulie 2020, pe un eşantion probabilist de 1.005 persoane din 411 localităţi, reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova (cu excepţia regiunii transnistrene), eroarea maximă de eşantionare fiind de ± 3%.

Chestionarul studiului a fost elaborat de Biroul Regional OMS pentru Europa pentru toate ţările din regiune, acesta fiind ajustat la contextul naţional şi situaţia epidemiologică din Republica Moldova. Datele au fost colectate de Centrul de Analiză şi Investigaţii Sociologice, Politologice şi Psihologice „CIVIS” prin intermediul interviurilor telefonice asistate de computer, iar analiza a fost efectuată de Biroul Regional OMS pentru Europa în parteneriat cu Universitatea din Erfurt (Germania), aplicându-se pachetul statistic R Notebook. Studiul a fost realizat cu suportul financiar al Uniunii Europene şi Biroului Regional OMS pentru Europa.

Principalele rezultate:

-33% din respondenţi consideră că este posibil să se infecteze şi că s-ar putea infecta cu COVID-19 şi aceasta ar fi grav, în timp ce doar 23% cred că nu ar fi grav.

-90% dintre respondenţi cunosc care sunt măsurile de protecţie, majoritatea identificând corect comportamentele. Deşi se simt foarte încrezători în ceea ce priveşte cunoştinţele pe care le au despre cum să se protejeze, respondenţii se simt mai puţin capabili să evite o infecţie.

-Cele mai scăzute niveluri de cunoştinţe sunt legate de vizitele celor dragi şi evitarea evenimentelor sociale. Acestea sunt forme de distanţare fizică, ce pot fi importante pentru a opri răspândirea infecţiei. De asemenea, nivelul de cunoaştere este mai redus privind măsurile de autoizolare, purtarea măştii şi dezinfectarea telefonului mobil.

-În situaţia în care majoritatea respondenţilor consideră că boala COVID-19 nu este foarte periculoasă şi nu ar fi grav dacă s-ar infecta, 66% dintre respondenţi raportează că se informează despre virus des sau foarte des.

-Majoritatea respondenţilor nu par deosebit de îngrijoraţi de COVID-19. 61% spun că COVID-19 nu este periculos. Cei care sunt mai afectaţi emoţional sunt preponderent mai în vârstă, femei, cu nivel înalt de studii şi au încredere în sectorul medical.

– 60% din respondenţi consideră că mass-media exagerează relatările despre noul coronavirus – majoritatea din aceste persoane sunt tinere, nu fac parte din grupurile de risc şi au puţină încrede în personalul medical.

-Primele trei lucruri care îngrijorează cel mai mult populaţia în contextul pandemiei sunt următoarele: starea de sănătate a persoanelor dragi (91%), pierderea cuiva drag (89%) şi criza economică (82%).

-În perioada de carantină, 86% din populaţie a cumpărat materiale de protecţie sanitară (măşti, mănuşi), iar 12% nici nu au de gând să facă acest lucru. 72% au evitat persoanele de la care ar putea să se infecteze, iar 60% au evitat să meargă la medic pentru probleme ce pot fi amânate. Totodată, 17% au mâncat mai multă mâncare nesănătoasă şi 8% au băut mai mult alcool, decât de obicei.

-La general, datele arată o conformitate ridicată faţă de măsurile recomandate. Se observă o acceptare mai joasă a comportamentelor asociate distanţării fizice şi rămânerii acasă atunci când persoanele au simptome asemănătoare infecţiei COVID-19.

-Respondenţii au, în general, încredere mare în mass-media, urmată de conversaţii cu familia, prietenii şi reţelele de socializare. Medicul de familie, urmat de medici în general şi angajatorul sunt cei mai de încredere. Cea mai puţină încredere respondenţii o au în lideri politici.

-Există o acceptare foarte mare a faptului că Guvernul este capabil să aplice izolarea persoanelor infectate sau care au fost în contact cu cineva infectat cu COVID-19. 80% dintre respondenţi sunt de acord cu purtarea măştilor în spaţiul public. 61% sunt de acord că grupurile în parcuri ar trebui să fie limitate la 3 persoane. Puţin peste jumătate dintre respondenţi sunt de acord că doar cei peste 63 de ani ar trebui să stea acasă.

-46% din respondenţi nu sunt de acord cu redeschiderea şcolilor pentru copiii mai mici, dar nu şi pentru cei din clasele mai mari, care pot avea grijă de ei înşişi.

-Acceptarea unui vaccin dacă ar fi disponibil este în proporţie de 31%.

-70% din persoane sunt de acord cu deschiderea frontierelor, reluarea zborurilor şi deschiderea pieţelor, iar la polul opus circa 41% nu sunt de acord cu deschiderea sălilor de sport şi fitness.

-52% dintre respondenţi susţin că restricţiile nu au fost ridicate prea devreme. 64% dintre respondenţi sunt de acord că vor continua să respecte restricţiile, chiar dacă nu vor mai fi obligatorii sau recomandate.

În total, sunt planificate 4 runde ale studiului. Următorul val de colectare a datelor este planificat pentru mijlocul lunii august 2020.

A fost înregistrat primul caz de gripă sezonieră

Agenția Națională pentru Sănătate Publică continuă supravegherea infecțiilor respiratorii și monitorizarea circulației virusurilor gripale și SARS-CoV-2 la nivel național. Astfel, în perioada 18.11.2024-24.11.2024, au fost înregistrate 4889 de cazuri de infecții respiratorii, majoritatea fiind la copii (60%). Datele indică o creștere cu 1% față de săptămâna precedentă și o descreștere cu 24,1% în comparație cu perioada similară a sezonului precedent, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

În perioada menționată, a fost înregistrat un caz de gripă sezonieră, de tip B, la o femeie în vârstă de 33 de ani, din raionul Criuleni. Persoana nu a fost vaccinată împotriva gripei.

Pe parcursul săptămânii trecute, au fost înregistrate 30 de cazuri de COVID-19 (inclusiv 6 în regiunea transnistreană), fiind o creștere cu 3,5% comparativ cu săptămâna precedentă a acesteia. În rândul copiilor de până la 14 ani, au fost raportate 6 cazuri.

Semnele care indică agravarea unei infecții respiratorii

Odată cu instalarea sezonului rece crește numărul infecțiilor respiratorii, în cele mai multe cazuri fiind vorba despre răceală și gripă. Deși în majoritatea situațiilor astfel de afecțiuni pot fi tratate la domiciliu, conform recomandărilor oferite de medicul de familie sau de medicul infecționist, în unele cazuri manifestările clinice se pot agrava și atunci este necesară prezentarea într-un compartiment de primiri urgențe, scrie digi24.ro.

Persoanele care au un risc crescut de a dezvolta o infecție respiratorie și complicații ulterioare sunt cele cu un sistem imunitar slăbit, copiii, femeile însărcinate, pacienții cu boli cronice și vârstnicii. În unele situații, pe lângă manifestările clinice obișnuite în infecțiile respiratorii, precum tuse, strănut, congestie nazală, rinoree, o stare generală de rău și dureri musculare, pot să apară semne și simptome care indică agravarea acestei afecțiuni. Printre semnalele de alarmă se numără dispnee, adică dificultăți de respirație, wheezing sau respirație șuierătoare și febră persistentă. Indiferent de tipul infecției respiratorii, boala nu trebuie neglijată sau tratată necorespunzător, deoarece pot apărea complicații severe, precum pneumonia, sinuzita acută, bronșiectazia sau sindromul de detresă respiratorie la adult. Consultul medical este foarte important, pentru stabilirea diagnosticului corect și a tratamentului corespunzător, evitând astfel declanșarea acestor complicații. În cazul în care acestea totuși apar, este esențial ca pacientul să se prezinte de urgență la spital.

Crește numărul cazurilor de pneumonii și viroze la copii în Capitală

În municipiul Chișinău crește numărul cazurilor de bronhopneumonii, pneumonii acute, precum și viroze la copii. Despre aceasta a anunțat șefa-adjunctă la Direcția generală asistență medicală și socială, Marina Buga, în cadrul ședinței Primăriei, transmite Moldova1.

Potrivit Marinei Buga, cazuri de gripă nu au fost înregistrate.

Situația epidemiologică s-a caracterizat prin prezența maladiilor infecțioase specifice perioadei sezonului rece. Este îmbucurător că nu sunt înregistrate cazuri de gripă. Motivele adresărilor sunt diverse, însă se atestă o creștere a adresărilor legate de bronhopneumonii, pneumonii acute, precum si virozele în mod special în rândul copiilor”, a declarat Marina Buga.

Conform datelor prezentate, în cadrul unităților de primiri urgente a spitalelor clinice municipale pe parcursul săptămânii trecute au fost înregistrate 3240 de adresări.

Belarus. A patra noapte de proteste anti-Lukaşenko: peste 6.000 de reținuți și 2 morți
Articolul anterior
Oficial: Rusia lucrează de 6 ani la vaccinul împotriva coronavirusului
Articolul următor