80% dintre moldoveni sunt de acord să poarte obligatoriu măşti de protecție

Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică au prezentat astăzi rezultatele primului studiu despre viziunile comportamentale privind COVID-19 în Republica Moldova.

separator

Studiul arată că populaţia Republicii Moldova posedă cunoştinţe cu privire la prevenirea infecţiei COVID-19, însă mai puţin aplică aceste cunoştinţe, îndeosebi măsurile ce ţin de distanţa socială, iar 80% sunt de acord că purtatul măştilor în locurile publice trebuie să fie obligatoriu, transmite tvrmoldova.md.

Majoritatea cetăţenilor cred că restricţiile nu au fost ridicate prea devreme, iar aproape două treimi dintre respondenţi spun că vor continua să respecte măsurile, chiar dacă acestea nu vor mai fi recomandate.

Scopul Studiului „Viziuni comportamentale privind COVID-19 în Republica Moldova” este de a înţelege percepţiile populaţiei în materie de riscuri, cunoştinţe, surse de informare şi atitudinea faţă de iniţiativele de răspuns la pandemie ale autorităţilor şi alte variabile, pentru a consolida şi îmbunătăţi măsurile de răspuns la COVID-19, inclusiv politicile, intervenţiile şi comunicarea în situaţii de criză.

Primul val de sondaj a fost efectuat în perioada 10-17 iulie 2020, pe un eşantion probabilist de 1.005 persoane din 411 localităţi, reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova (cu excepţia regiunii transnistrene), eroarea maximă de eşantionare fiind de ± 3%.

Chestionarul studiului a fost elaborat de Biroul Regional OMS pentru Europa pentru toate ţările din regiune, acesta fiind ajustat la contextul naţional şi situaţia epidemiologică din Republica Moldova. Datele au fost colectate de Centrul de Analiză şi Investigaţii Sociologice, Politologice şi Psihologice „CIVIS” prin intermediul interviurilor telefonice asistate de computer, iar analiza a fost efectuată de Biroul Regional OMS pentru Europa în parteneriat cu Universitatea din Erfurt (Germania), aplicându-se pachetul statistic R Notebook. Studiul a fost realizat cu suportul financiar al Uniunii Europene şi Biroului Regional OMS pentru Europa.

Principalele rezultate:

-33% din respondenţi consideră că este posibil să se infecteze şi că s-ar putea infecta cu COVID-19 şi aceasta ar fi grav, în timp ce doar 23% cred că nu ar fi grav.

-90% dintre respondenţi cunosc care sunt măsurile de protecţie, majoritatea identificând corect comportamentele. Deşi se simt foarte încrezători în ceea ce priveşte cunoştinţele pe care le au despre cum să se protejeze, respondenţii se simt mai puţin capabili să evite o infecţie.

-Cele mai scăzute niveluri de cunoştinţe sunt legate de vizitele celor dragi şi evitarea evenimentelor sociale. Acestea sunt forme de distanţare fizică, ce pot fi importante pentru a opri răspândirea infecţiei. De asemenea, nivelul de cunoaştere este mai redus privind măsurile de autoizolare, purtarea măştii şi dezinfectarea telefonului mobil.

-În situaţia în care majoritatea respondenţilor consideră că boala COVID-19 nu este foarte periculoasă şi nu ar fi grav dacă s-ar infecta, 66% dintre respondenţi raportează că se informează despre virus des sau foarte des.

-Majoritatea respondenţilor nu par deosebit de îngrijoraţi de COVID-19. 61% spun că COVID-19 nu este periculos. Cei care sunt mai afectaţi emoţional sunt preponderent mai în vârstă, femei, cu nivel înalt de studii şi au încredere în sectorul medical.

– 60% din respondenţi consideră că mass-media exagerează relatările despre noul coronavirus – majoritatea din aceste persoane sunt tinere, nu fac parte din grupurile de risc şi au puţină încrede în personalul medical.

-Primele trei lucruri care îngrijorează cel mai mult populaţia în contextul pandemiei sunt următoarele: starea de sănătate a persoanelor dragi (91%), pierderea cuiva drag (89%) şi criza economică (82%).

-În perioada de carantină, 86% din populaţie a cumpărat materiale de protecţie sanitară (măşti, mănuşi), iar 12% nici nu au de gând să facă acest lucru. 72% au evitat persoanele de la care ar putea să se infecteze, iar 60% au evitat să meargă la medic pentru probleme ce pot fi amânate. Totodată, 17% au mâncat mai multă mâncare nesănătoasă şi 8% au băut mai mult alcool, decât de obicei.

-La general, datele arată o conformitate ridicată faţă de măsurile recomandate. Se observă o acceptare mai joasă a comportamentelor asociate distanţării fizice şi rămânerii acasă atunci când persoanele au simptome asemănătoare infecţiei COVID-19.

-Respondenţii au, în general, încredere mare în mass-media, urmată de conversaţii cu familia, prietenii şi reţelele de socializare. Medicul de familie, urmat de medici în general şi angajatorul sunt cei mai de încredere. Cea mai puţină încredere respondenţii o au în lideri politici.

-Există o acceptare foarte mare a faptului că Guvernul este capabil să aplice izolarea persoanelor infectate sau care au fost în contact cu cineva infectat cu COVID-19. 80% dintre respondenţi sunt de acord cu purtarea măştilor în spaţiul public. 61% sunt de acord că grupurile în parcuri ar trebui să fie limitate la 3 persoane. Puţin peste jumătate dintre respondenţi sunt de acord că doar cei peste 63 de ani ar trebui să stea acasă.

-46% din respondenţi nu sunt de acord cu redeschiderea şcolilor pentru copiii mai mici, dar nu şi pentru cei din clasele mai mari, care pot avea grijă de ei înşişi.

-Acceptarea unui vaccin dacă ar fi disponibil este în proporţie de 31%.

-70% din persoane sunt de acord cu deschiderea frontierelor, reluarea zborurilor şi deschiderea pieţelor, iar la polul opus circa 41% nu sunt de acord cu deschiderea sălilor de sport şi fitness.

-52% dintre respondenţi susţin că restricţiile nu au fost ridicate prea devreme. 64% dintre respondenţi sunt de acord că vor continua să respecte restricţiile, chiar dacă nu vor mai fi obligatorii sau recomandate.

În total, sunt planificate 4 runde ale studiului. Următorul val de colectare a datelor este planificat pentru mijlocul lunii august 2020.

Alți 76 de moldoveni, depistați cu COVID-19

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) cu subdiviziunile teritoriale continuă supravegherea epidemiologică a infecțiilor respiratorii și monitorizarea circulației virusurilor gripale și SARS-CoV-2 la nivel teritorial și național.

În perioada 12–24 martie 2024 (săptămâna 12/2024), morbiditatea prin infecții acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS) s-a manifestat la un nivel de intensitate joasă, în scădere cu 3,4% față de săptămâna precedentă de monitorizare și în descreștere cu 12,8% comparativ cu perioada similară a sezonului precedent. În total, au fost înregistrate 6091 de cazuri de IACRS, majoritatea fiind la copii.

Pe parcursul săptămânii trecute, au fost înregistrate 27 de cazuri de gripă sezonieră, atestându-se o descreștere cu 40% comparativ cu săptămâna precedentă.

De la începutul perioadei de monitorizare (02.10.2023 – 24.03.2024, săptămânile 40/2023-12/2024) au fost înregistrate 1 673 de cazuri de gripă, 187 016 de cazuri de IACRS și 11 124 de cazuri de infecții respiratorii acute severe.

În laboratoarele ANSP, au fost investigate, în această perioadă, 43 de probe la prezența virusurilor gripale, non-gripale și SARS-CoV-2, șapte probe fiind pozitive la prezența virusurilor gripale (1- A nesubtipat, 2 – A(H3N2), 2 – A(H1N1)pdm09, 2- B-Victoria) și o probă – la prezența virusului SARS-CoV-2.

Totodată, au fost înregistrate 76 de cazuri de COVID-19 (inclusiv 15 în regiunea transnistreană), fiind o descreștere cu 24% comparativ cu săptămâna precedentă a acesteia. În rândul copiilor, au fost raportate nouă cazuri din numărul total.

Reiterăm că vaccinarea împotriva virusului SARS-CoV-2 rămâne a fi cea mai eficientă metodă de a evita cazurile grave de boală și deces. Adresați-vă la medicul de familie pentru a beneficia de vaccin!

Diagnosticul lui Kate Middleton a scos la iveală o ”epidemie” misterioasă de cancer

Diagnosticul lui Kate Middleton a scos la iveală o „epidemie” misterioasă de cancer. Cercetătorii sunt în căutarea cauzei unei „epidemii” de cancer misterioase care afectează tot mai mulți indivizi sub vârsta de 50 de ani. Apariția acestui diagnostic este tot mai frecventă, afectând chiar și personalități cunoscute, printre care se numără și recentul caz al Prințesei de Wales, care a atras atenția publicului, scrie doctoruzilei.ro.

Anunțul șocant al diagnosticului lui Kate Middleton, făcut public săptămâna trecută, a evidențiat o tendință surprinzătoare. Medici de renume susțin că această problemă se întâlnește la nivel global, conform informațiilor furnizate de Daily Mail.

Conștientizarea crescută a luat avânt odată cu apariția unor cazuri celebre, precum cel al Damei Deborah James, care a pierit din cauza cancerului intestinal la vârsta de 40 de ani, în 2022. Acum, în lumina evenimentelor legate de Prințesa de Wales, un chirurg a avansat ipoteza că ar putea exista un factor necunoscut care să fie responsabil pentru această situație.

Cauza nescunoscută a cazurilor de cancer

Profesorul Andrew Beggs, chirurg colorectal, consultant și cercetător clinic senior la Universitatea din Birmingham, a spus: „Ar putea exista un factor de mediu necunoscut pe care nu l-am descoperit, în ciuda cercetărilor ample”.

„Cancerul cu debut tânăr nu este deloc rar. Conduc o clinică pentru cancer cu debut precoce la adulți și vedem din ce în ce mai mulți oameni în vârstă de 40 de ani cu cancer”, a adăugat el.

După părerea sa, alți factori care ar putea contribui, de asemenea, la creștere, sunt metodele mai bune de detectare a cancerului, conștientizarea simptomelor și o mai bună screening a afecțiunilor genetice care cresc riscul de cancer, cum ar fi gena BRCA, așa cum are Angelina Jolie.

Maia Kennedy, în vârstă de 38 de ani, din Hackney, Londra, a povestit despre propria sa luptă împotriva cancerului, care împărtășește asemănări cu a Prințesei de Wales, în vârstă de 42 de ani.

Maia a început să sufere de greață în decembrie 2023, pe care medicul său de familie le-a atribuit inițial refluxului acid. În urma unui test de urgență, medicii i-au găsit o tumoare în intestin în timpul colonoscopiei. La acea vreme se credea că este precanceroasă.

Ulterior, femeia a fost diagnosticată cu cancer intestinal în stadiul 1 cu cancerului intestinal, după ce a suferit o intervenție chirurgicală de rutină pentru a-și îndepărta o parte din intestin, la începutul acestui an.

Prințesa de Wales însăși a suferit o operație abdominală planificată, în luna ianuarie. Inițial, medicii nu au crezut că este vorba despre canceroasă, dar testele au dezvăluit, ulterior, altceva. Ea a început un tratament de chimioterapie preventivă la sfârșitul lunii februarie și nu a menționat tipul de cancer pe care l-a avut.

O altă supraviețuitoare, Becki Buggs avea 43 de ani când a primit vestea că are cancer pancreatic.

Ea a declarat pentru MailOnline la începutul acestui an că a fost motivată să-și facă teste după ce soțul ei i-a remarcat o modificare a pielii, care s-a dovedit a fi icter. Bărbații sunt, de asemenea, expuși riscului.

Ricky Smith, din Isle of Sheppey, Kent, a aflat luna trecută că durerile sale de cap nu erau cauzate de stres, ci un tip de cancer la creier. Bărbatului, tată a trei copii, i s-a spus că mai are 15 luni de trăit. Tumora lui inoperabilă a fost depistată doar printr-un test oftalmologic.

Potențialii factori de risc

Profesorul Sikora, un oncolog de renume mondial cu o experiență de peste 40 de ani, a declarat însă că această tendință a fost observată de ani de zile și că există o serie de motive, bănuite de experți.

„Nu are nimic de-a face cu Covid sau vaccinuri – a început să se întâmple cu mult înainte. Cred că se datorează probabil modificărilor stilului de viață – obezitate, dietă grasă, comportament sedentar, așezat la birou toată ziua și, desigur, diagnostice mai bune”, afirmă el.

De asemenea, pare să existe o diviziune de gen în privința ratelor cancerului, în rândul tinerilor.

Datele CRUK arată că femeile în vârstă de 40 de ani, precum Kate, au șanse de două ori mai mari (de 2,1 ori) de a face cancer decât un bărbat de aceeași vârstă. O diferență similară de gen este prezentă și în rândul diagnosticaților de cancer la vârsta de 30 de ani și 40 de ani.

Decalajul se echilibrează ușor pe măsură ce britanicii îmbătrânesc, bărbații având șanse mai mari de a fi diagnosticați de la vârsta de 60 de ani încolo.

Un studiu publicat în British Medical Journal anul trecut a constatat că numărul cazurilor de debut precoce a cancerului au crescut la nivel global cu 79% între 1990 și 2019.

Experții au prezis, de asemenea, că acestea se vor înmulți, cu 31% până în 2030.

Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că Australia a avut cel mai mare număr de diagnostice de cancer cu debut precoce din lume, cu o rată de 135 la 100.000 de oameni, în 2022.

Noua Zeelandă a ocupat locul al doilea, cu 119 cazuri la 100.000 de persoane în rândul tinerilor.

În comparație, Marea Britanie și SUA sunt pe locurile 28 și, respectiv, pe locul 6.

Dietele bogate în carne roșie și sărace în fructe, precum și consumul ridicat de alcool și consumul de tutun au fost considerați principalii factori de risc.

Experții au legat anterior creșterea unor astfel de diete procesate în lumea occidentală, începând cu anii 50, cu o creștere a cancerelor legate de alimentație, cum ar fi cancerul intestinal, în rândul tinerilor.

Bea zilnic apă cu lămâie dacă ai una din aceste 8 boli. Nu vei mai avea nevoie de medicamente

Unii specialiști spun că apa cu lămâie este cel mai bun aliment cu care să ne începem ziua, înlocuind cu succes cafeaua sau ceaiul.

Apa cu lămâie oferă organismului nostru o mulțime de antioxidanți, proteine, vitamine și alte substanțe care ajută la ameliorarea simptomelor unor boli și la întărirea sistemului imunitar.

Dacă ai una dintre aceste opt probleme, consumă apă cu lămâie în fiecare zi:

– Pietre la rinichi
– Răceală sau gripă
– Reflux gastroesofagian
– Dureri în zona încheieturilor
– Dureri de mușchi
– Unghii îngălbenite sau care se rup ușor
– Acnee
– Kilograme în plus/obezitate

Beneficiile apei cu lămâie 

Apa cu lămâie este benefică pentru sănătatea organismului, în general. Dacă alegi să consumi un pahar de apă cu lămâie dimineața, în loc de cafea sau ceai, vei avea că aceasta: 

– Intensifică metabolismul, arderile de grăsimi, deci, ajută să slăbești!
– Previne răceala, grație vitaminei C.
– Eficientizează digestia. 
– Curăță gura.

sursa

Belarus. A patra noapte de proteste anti-Lukaşenko: peste 6.000 de reținuți și 2 morți
Articolul anterior
Oficial: Rusia lucrează de 6 ani la vaccinul împotriva coronavirusului
Articolul următor