Studiu revoluționar: Covid-19 poate forma celule care „produc anticorpi pentru tot restul vieții”

Autorul principal al studiului, dr. Ali Ellebedy, a spus că prezența acestor celule de anticorpi sunt „dovezi puternice pentru imunitatea de lungă durată” împotriva Covid-19, dacă persoana a fost infectată.

Studiul a publicat pe 24 mai în revista Nature, şi a fost realizat de un grup de cercetători de la Washington University School of Medicine (WUSM). Echipa a urmărit dezvoltarea anticorpilor a 77 de indivizi infectați anterior, fiecare dintre aceștia donând probe de sânge la intervale de trei luni din prima lună după infecția lor cu virusul SARS-CoV-2.

Echipa a descoperit că, la cei cu infecții ușoare, nivelurile de anticorpi au fost inițial ridicate, dar au scăzut abrupt în câteva luni, rămânând constante după aceea, fără a dispărea complet. De fapt, conform studiului, un număr mic de anticorpi erau încă detectabili chiar şi după 11 luni.

Eli Ellebedy, profesor asociat de patologie și imunologie la WUSM, a explicat că un astfel de fenomen este exact ceea ce ar trebui așteptat cu un ciclu normal de infecție virală și nu indică doar o imunitate pe termen scurt.

Nivelurile de anticorpi din sânge sunt alcătuite în principal din plasmablaste în timpul unui răspuns imun indus de virus, formând o apărare inițială puternică, dar care durează doar un timp limitat. Nivelurile de anticorpi scad semnificativ după ce un virus a fost combătut cu succes, dar, în mod esențial, o serie de celule care creează anticorpi specifici, cunoscute sub numele de celule plasmatice de lungă durată, sunt stocate în măduva osoasă.

După infecția inițială, celulele de memorie cunoscute sub numele de celule B detectează virușii întâlniți anterior în fluxul sanguin. Majoritatea participanților la studiu au avut celule B specifice SARS-CoV-2 în fluxul sanguin la șapte luni de la momentul infecției, potrivit autorilor.

„Este normal ca nivelurile de anticorpi să scadă după infecția acută, dar acestea nu scad la zero. Aici, am găsit celule producătoare de anticorpi la oameni la 11 luni după primele simptome. Aceste celule vor trăi și vor produce anticorpi pentru restul vieții oamenilor. Aceasta este o dovadă puternică a imunității de lungă durată ”, a spus Ellebedy.

Profesorul  Ellebedy a condamnat mass-media și organizațiile științifice pentru răspândirea unei interpretări greşite a datelor cu anticorpi scăzuți în încercarea de a„sublinia că imunitatea nu a fost de lungă durată”. „Dar aceasta este o interpretare greșită a datelor”, a adăugat profesorul.

Ali Ellebedy a procurat probe de măduvă osoasă de la 18 din cei 77 de participanți la studiu la aproximativ opt luni după ce au contractat prima dată COVID-19. Patru luni mai târziu, cinci dintre cei 18 donatori au dat un al doilea eșantion de măduvă osoasă. Studiul a menționat că 11 persoane care nu contractaseră anterior SARS-CoV-2 au dat și măduva osoasă, acționând ca o măsură de control.

Cincisprezece dintre donatorii COVID-pozitivi s-au dovedit a avea celulele producătoare de anticorpi încă prezente în măduva osoasă. Iar cei 11 donatori negativi pentru COVID nu au afișat nicio celulă producătoare de anticorpi în măduva osoasă în aceeași perioadă.

„Oamenii care au cazuri ușoare de COVID-19 elimină virusul din corpul lor la două până la trei săptămâni după infecție, deci nu ar exista niciun virus care să conducă la un răspuns imun activ la șapte sau 11 luni după infecție”, au scris cercetătorii.

„Aceste celule nu se împart. Sunt în repaus, stând doar în măduva osoasă și secretând anticorpi. Au făcut asta de când s-a rezolvat infecția și vor continua să facă asta la nesfârșit ”, a explicat echipa.

Dr. Rafi Ahmed, imunolog la Universitatea Emory din Atlanta, Georgia, a cărui echipă a descoperit celulele plasmatice ale măduvei osoase în 1996, a declarat că descoperirea „este o observație foarte importantă”.

În mod similar, un studiu din 2020 , publicat și în revista Nature, a constatat că persoanele care au contractat virusul SARS (cunoscut și sub numele de SARS-CoV-1) între 2002 și 2004 au menținut un nivel detectabil de celule T.

Diferența dintre imunitatea naturală şi vaccin

„Pacienții (P) care s-au recuperat din SARS (boala asociată cu infecția cu SARS-CoV) posedă celule T de memorie de lungă durată care sunt reactive la proteina N a SARS-CoV la 17 ani de la izbucnirea SARS în 2003”. Având în vedere asemănarea genetică a SARS-CoV-1 și a virusului COVID-19, aceste celule T au prezentat o reactivitate încrucișată robustă la proteina N a SARS-CoV-2, au mai descoperit cercetătorii.

Prin contrast, propriul studiu Pfizer privind protecția pe termen lung oferit de vaccinul său experimental ARNm COVID a arătat că indivizii inoculați se pot aștepta la doar șase luni de imunitate la infecția cu COVID-19.

Un studiu de referință din Israel publicat în mai a confirmat că infecția anterioară cu COVID-19 oferă un nivel mai mare de imunitate împotriva virusului decât vaccinul Pfizer. Studiul de trei luni a arătat că eficacitatea generală a vaccinului ARNm Pfizer împotriva infecției a fost de 92,8 la sută, clasându-se mai jos decât imunitatea naturală de la infecția anterioară.

În plus, infecția anterioară cu virusul sa dovedit a oferi o protecție ușor mai mare împotriva bolilor severe la reinfectare decât vaccinarea la cei care nu au avut virusul, contingentul recuperat redând o eficacitate de 96,4% față de eficacitatea de 94,4% a vaccinării, scrie sciencedaily.

sursa

Alți 76 de moldoveni, depistați cu COVID-19

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) cu subdiviziunile teritoriale continuă supravegherea epidemiologică a infecțiilor respiratorii și monitorizarea circulației virusurilor gripale și SARS-CoV-2 la nivel teritorial și național.

În perioada 12–24 martie 2024 (săptămâna 12/2024), morbiditatea prin infecții acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS) s-a manifestat la un nivel de intensitate joasă, în scădere cu 3,4% față de săptămâna precedentă de monitorizare și în descreștere cu 12,8% comparativ cu perioada similară a sezonului precedent. În total, au fost înregistrate 6091 de cazuri de IACRS, majoritatea fiind la copii.

Pe parcursul săptămânii trecute, au fost înregistrate 27 de cazuri de gripă sezonieră, atestându-se o descreștere cu 40% comparativ cu săptămâna precedentă.

De la începutul perioadei de monitorizare (02.10.2023 – 24.03.2024, săptămânile 40/2023-12/2024) au fost înregistrate 1 673 de cazuri de gripă, 187 016 de cazuri de IACRS și 11 124 de cazuri de infecții respiratorii acute severe.

În laboratoarele ANSP, au fost investigate, în această perioadă, 43 de probe la prezența virusurilor gripale, non-gripale și SARS-CoV-2, șapte probe fiind pozitive la prezența virusurilor gripale (1- A nesubtipat, 2 – A(H3N2), 2 – A(H1N1)pdm09, 2- B-Victoria) și o probă – la prezența virusului SARS-CoV-2.

Totodată, au fost înregistrate 76 de cazuri de COVID-19 (inclusiv 15 în regiunea transnistreană), fiind o descreștere cu 24% comparativ cu săptămâna precedentă a acesteia. În rândul copiilor, au fost raportate nouă cazuri din numărul total.

Reiterăm că vaccinarea împotriva virusului SARS-CoV-2 rămâne a fi cea mai eficientă metodă de a evita cazurile grave de boală și deces. Adresați-vă la medicul de familie pentru a beneficia de vaccin!

Diagnosticul lui Kate Middleton a scos la iveală o ”epidemie” misterioasă de cancer

Diagnosticul lui Kate Middleton a scos la iveală o „epidemie” misterioasă de cancer. Cercetătorii sunt în căutarea cauzei unei „epidemii” de cancer misterioase care afectează tot mai mulți indivizi sub vârsta de 50 de ani. Apariția acestui diagnostic este tot mai frecventă, afectând chiar și personalități cunoscute, printre care se numără și recentul caz al Prințesei de Wales, care a atras atenția publicului, scrie doctoruzilei.ro.

Anunțul șocant al diagnosticului lui Kate Middleton, făcut public săptămâna trecută, a evidențiat o tendință surprinzătoare. Medici de renume susțin că această problemă se întâlnește la nivel global, conform informațiilor furnizate de Daily Mail.

Conștientizarea crescută a luat avânt odată cu apariția unor cazuri celebre, precum cel al Damei Deborah James, care a pierit din cauza cancerului intestinal la vârsta de 40 de ani, în 2022. Acum, în lumina evenimentelor legate de Prințesa de Wales, un chirurg a avansat ipoteza că ar putea exista un factor necunoscut care să fie responsabil pentru această situație.

Cauza nescunoscută a cazurilor de cancer

Profesorul Andrew Beggs, chirurg colorectal, consultant și cercetător clinic senior la Universitatea din Birmingham, a spus: „Ar putea exista un factor de mediu necunoscut pe care nu l-am descoperit, în ciuda cercetărilor ample”.

„Cancerul cu debut tânăr nu este deloc rar. Conduc o clinică pentru cancer cu debut precoce la adulți și vedem din ce în ce mai mulți oameni în vârstă de 40 de ani cu cancer”, a adăugat el.

După părerea sa, alți factori care ar putea contribui, de asemenea, la creștere, sunt metodele mai bune de detectare a cancerului, conștientizarea simptomelor și o mai bună screening a afecțiunilor genetice care cresc riscul de cancer, cum ar fi gena BRCA, așa cum are Angelina Jolie.

Maia Kennedy, în vârstă de 38 de ani, din Hackney, Londra, a povestit despre propria sa luptă împotriva cancerului, care împărtășește asemănări cu a Prințesei de Wales, în vârstă de 42 de ani.

Maia a început să sufere de greață în decembrie 2023, pe care medicul său de familie le-a atribuit inițial refluxului acid. În urma unui test de urgență, medicii i-au găsit o tumoare în intestin în timpul colonoscopiei. La acea vreme se credea că este precanceroasă.

Ulterior, femeia a fost diagnosticată cu cancer intestinal în stadiul 1 cu cancerului intestinal, după ce a suferit o intervenție chirurgicală de rutină pentru a-și îndepărta o parte din intestin, la începutul acestui an.

Prințesa de Wales însăși a suferit o operație abdominală planificată, în luna ianuarie. Inițial, medicii nu au crezut că este vorba despre canceroasă, dar testele au dezvăluit, ulterior, altceva. Ea a început un tratament de chimioterapie preventivă la sfârșitul lunii februarie și nu a menționat tipul de cancer pe care l-a avut.

O altă supraviețuitoare, Becki Buggs avea 43 de ani când a primit vestea că are cancer pancreatic.

Ea a declarat pentru MailOnline la începutul acestui an că a fost motivată să-și facă teste după ce soțul ei i-a remarcat o modificare a pielii, care s-a dovedit a fi icter. Bărbații sunt, de asemenea, expuși riscului.

Ricky Smith, din Isle of Sheppey, Kent, a aflat luna trecută că durerile sale de cap nu erau cauzate de stres, ci un tip de cancer la creier. Bărbatului, tată a trei copii, i s-a spus că mai are 15 luni de trăit. Tumora lui inoperabilă a fost depistată doar printr-un test oftalmologic.

Potențialii factori de risc

Profesorul Sikora, un oncolog de renume mondial cu o experiență de peste 40 de ani, a declarat însă că această tendință a fost observată de ani de zile și că există o serie de motive, bănuite de experți.

„Nu are nimic de-a face cu Covid sau vaccinuri – a început să se întâmple cu mult înainte. Cred că se datorează probabil modificărilor stilului de viață – obezitate, dietă grasă, comportament sedentar, așezat la birou toată ziua și, desigur, diagnostice mai bune”, afirmă el.

De asemenea, pare să existe o diviziune de gen în privința ratelor cancerului, în rândul tinerilor.

Datele CRUK arată că femeile în vârstă de 40 de ani, precum Kate, au șanse de două ori mai mari (de 2,1 ori) de a face cancer decât un bărbat de aceeași vârstă. O diferență similară de gen este prezentă și în rândul diagnosticaților de cancer la vârsta de 30 de ani și 40 de ani.

Decalajul se echilibrează ușor pe măsură ce britanicii îmbătrânesc, bărbații având șanse mai mari de a fi diagnosticați de la vârsta de 60 de ani încolo.

Un studiu publicat în British Medical Journal anul trecut a constatat că numărul cazurilor de debut precoce a cancerului au crescut la nivel global cu 79% între 1990 și 2019.

Experții au prezis, de asemenea, că acestea se vor înmulți, cu 31% până în 2030.

Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că Australia a avut cel mai mare număr de diagnostice de cancer cu debut precoce din lume, cu o rată de 135 la 100.000 de oameni, în 2022.

Noua Zeelandă a ocupat locul al doilea, cu 119 cazuri la 100.000 de persoane în rândul tinerilor.

În comparație, Marea Britanie și SUA sunt pe locurile 28 și, respectiv, pe locul 6.

Dietele bogate în carne roșie și sărace în fructe, precum și consumul ridicat de alcool și consumul de tutun au fost considerați principalii factori de risc.

Experții au legat anterior creșterea unor astfel de diete procesate în lumea occidentală, începând cu anii 50, cu o creștere a cancerelor legate de alimentație, cum ar fi cancerul intestinal, în rândul tinerilor.

Bea zilnic apă cu lămâie dacă ai una din aceste 8 boli. Nu vei mai avea nevoie de medicamente

Unii specialiști spun că apa cu lămâie este cel mai bun aliment cu care să ne începem ziua, înlocuind cu succes cafeaua sau ceaiul.

Apa cu lămâie oferă organismului nostru o mulțime de antioxidanți, proteine, vitamine și alte substanțe care ajută la ameliorarea simptomelor unor boli și la întărirea sistemului imunitar.

Dacă ai una dintre aceste opt probleme, consumă apă cu lămâie în fiecare zi:

– Pietre la rinichi
– Răceală sau gripă
– Reflux gastroesofagian
– Dureri în zona încheieturilor
– Dureri de mușchi
– Unghii îngălbenite sau care se rup ușor
– Acnee
– Kilograme în plus/obezitate

Beneficiile apei cu lămâie 

Apa cu lămâie este benefică pentru sănătatea organismului, în general. Dacă alegi să consumi un pahar de apă cu lămâie dimineața, în loc de cafea sau ceai, vei avea că aceasta: 

– Intensifică metabolismul, arderile de grăsimi, deci, ajută să slăbești!
– Previne răceala, grație vitaminei C.
– Eficientizează digestia. 
– Curăță gura.

sursa

Ai recunoscut-o? Cine este vedeta din imagini
Articolul anterior
De astăzi, în Israel nu mai există nici un fel de restricții. Viața a revenit la normal
Articolul următor