Studiu revoluționar: Covid-19 poate forma celule care „produc anticorpi pentru tot restul vieții”

Autorul principal al studiului, dr. Ali Ellebedy, a spus că prezența acestor celule de anticorpi sunt „dovezi puternice pentru imunitatea de lungă durată” împotriva Covid-19, dacă persoana a fost infectată.

Studiul a publicat pe 24 mai în revista Nature, şi a fost realizat de un grup de cercetători de la Washington University School of Medicine (WUSM). Echipa a urmărit dezvoltarea anticorpilor a 77 de indivizi infectați anterior, fiecare dintre aceștia donând probe de sânge la intervale de trei luni din prima lună după infecția lor cu virusul SARS-CoV-2.

Echipa a descoperit că, la cei cu infecții ușoare, nivelurile de anticorpi au fost inițial ridicate, dar au scăzut abrupt în câteva luni, rămânând constante după aceea, fără a dispărea complet. De fapt, conform studiului, un număr mic de anticorpi erau încă detectabili chiar şi după 11 luni.

Eli Ellebedy, profesor asociat de patologie și imunologie la WUSM, a explicat că un astfel de fenomen este exact ceea ce ar trebui așteptat cu un ciclu normal de infecție virală și nu indică doar o imunitate pe termen scurt.

Nivelurile de anticorpi din sânge sunt alcătuite în principal din plasmablaste în timpul unui răspuns imun indus de virus, formând o apărare inițială puternică, dar care durează doar un timp limitat. Nivelurile de anticorpi scad semnificativ după ce un virus a fost combătut cu succes, dar, în mod esențial, o serie de celule care creează anticorpi specifici, cunoscute sub numele de celule plasmatice de lungă durată, sunt stocate în măduva osoasă.

După infecția inițială, celulele de memorie cunoscute sub numele de celule B detectează virușii întâlniți anterior în fluxul sanguin. Majoritatea participanților la studiu au avut celule B specifice SARS-CoV-2 în fluxul sanguin la șapte luni de la momentul infecției, potrivit autorilor.

„Este normal ca nivelurile de anticorpi să scadă după infecția acută, dar acestea nu scad la zero. Aici, am găsit celule producătoare de anticorpi la oameni la 11 luni după primele simptome. Aceste celule vor trăi și vor produce anticorpi pentru restul vieții oamenilor. Aceasta este o dovadă puternică a imunității de lungă durată ”, a spus Ellebedy.

Profesorul  Ellebedy a condamnat mass-media și organizațiile științifice pentru răspândirea unei interpretări greşite a datelor cu anticorpi scăzuți în încercarea de a„sublinia că imunitatea nu a fost de lungă durată”. „Dar aceasta este o interpretare greșită a datelor”, a adăugat profesorul.

Ali Ellebedy a procurat probe de măduvă osoasă de la 18 din cei 77 de participanți la studiu la aproximativ opt luni după ce au contractat prima dată COVID-19. Patru luni mai târziu, cinci dintre cei 18 donatori au dat un al doilea eșantion de măduvă osoasă. Studiul a menționat că 11 persoane care nu contractaseră anterior SARS-CoV-2 au dat și măduva osoasă, acționând ca o măsură de control.

Cincisprezece dintre donatorii COVID-pozitivi s-au dovedit a avea celulele producătoare de anticorpi încă prezente în măduva osoasă. Iar cei 11 donatori negativi pentru COVID nu au afișat nicio celulă producătoare de anticorpi în măduva osoasă în aceeași perioadă.

„Oamenii care au cazuri ușoare de COVID-19 elimină virusul din corpul lor la două până la trei săptămâni după infecție, deci nu ar exista niciun virus care să conducă la un răspuns imun activ la șapte sau 11 luni după infecție”, au scris cercetătorii.

„Aceste celule nu se împart. Sunt în repaus, stând doar în măduva osoasă și secretând anticorpi. Au făcut asta de când s-a rezolvat infecția și vor continua să facă asta la nesfârșit ”, a explicat echipa.

Dr. Rafi Ahmed, imunolog la Universitatea Emory din Atlanta, Georgia, a cărui echipă a descoperit celulele plasmatice ale măduvei osoase în 1996, a declarat că descoperirea „este o observație foarte importantă”.

În mod similar, un studiu din 2020 , publicat și în revista Nature, a constatat că persoanele care au contractat virusul SARS (cunoscut și sub numele de SARS-CoV-1) între 2002 și 2004 au menținut un nivel detectabil de celule T.

Diferența dintre imunitatea naturală şi vaccin

„Pacienții (P) care s-au recuperat din SARS (boala asociată cu infecția cu SARS-CoV) posedă celule T de memorie de lungă durată care sunt reactive la proteina N a SARS-CoV la 17 ani de la izbucnirea SARS în 2003”. Având în vedere asemănarea genetică a SARS-CoV-1 și a virusului COVID-19, aceste celule T au prezentat o reactivitate încrucișată robustă la proteina N a SARS-CoV-2, au mai descoperit cercetătorii.

Prin contrast, propriul studiu Pfizer privind protecția pe termen lung oferit de vaccinul său experimental ARNm COVID a arătat că indivizii inoculați se pot aștepta la doar șase luni de imunitate la infecția cu COVID-19.

Un studiu de referință din Israel publicat în mai a confirmat că infecția anterioară cu COVID-19 oferă un nivel mai mare de imunitate împotriva virusului decât vaccinul Pfizer. Studiul de trei luni a arătat că eficacitatea generală a vaccinului ARNm Pfizer împotriva infecției a fost de 92,8 la sută, clasându-se mai jos decât imunitatea naturală de la infecția anterioară.

În plus, infecția anterioară cu virusul sa dovedit a oferi o protecție ușor mai mare împotriva bolilor severe la reinfectare decât vaccinarea la cei care nu au avut virusul, contingentul recuperat redând o eficacitate de 96,4% față de eficacitatea de 94,4% a vaccinării, scrie sciencedaily.

sursa

Cei mai mulți moldoveni mor din cauza bolilor de inimă

Cele mai multe decese în Republica Moldova survin din cauza bolilor de inimă. Potrivit medicilor, o dată în jumătate de oră, un om face infarct miocardic, iar pentru unul din zece, acesta este fatal. Potrivit medicilor, cel puţin 80% din decesele premature datorate bolilor de inimă şi accidentelor vasculare cerebrale pot fi evitate dacă ar fi eliminați principalii factori de risc.

Boli cardiovasculare: tipuri de afectiuni cardiace, cauze si simptome |  Dr.Max

Investigațiile medicale au devenit o normă doar pentru cei, care au suferit de o boală de inimă. Oamenii recunosc că ezită să meargă la medic din lipsa de bani, dar și din frica de a nu fi descurajați.

Pacienții cu boli de inimă sunt tot mai tineri. Medicii au și o explicație a acestui fenomen.

„Să știți că maladiile cardiovasculare depășesc cu mult decesele provocate de maladiile oncologice, SIDA, HIV și malarie. Dacă verificăm factorii de risc cu 80 la sută scădem incidența maladiilor cardiovasculare. Factorii de risc sunt cei arhicunoscuți. O alimentație nesănătoasă, hipodinamismul, stresul, fumatul, nivelul colesterolului ridicat, hipertensiunea arterială și diabetul zaharat”, precizează Alexandru Carauș, medic cardiolog, director medical al Institutului Cardiologic, conform www.jurnal.md.

Potrivit medicilor, primele semnale care ar trebui să ne aducă imediat în cabinetul medicului sunt durerile în piept, respirație îngreunată, amețeli sau greață. Peste 17 milioane de oameni mor, în fiecare an, din cauza bolilor cardiovasculare. Până în anul 2030, dacă nu vor fi adoptate măsuri imediate, numărul cazurilor de deces va crește până la 23 de milioane, atenționează OMS.

Reguli de bază pe care trebuie să le respecți pentru a-ți menține inima sănătoasă cât mai mult timp:

1. Elimină stresul din viața ta

2. Evită băuturile dulci și carbogazoase, dar și excesul de sare

3. Controlează-ți în mod regulat glicemia (nivelul zahărului în sânge), nivelul de colesterol și nivelul tensiunii arteriale

4. Menține-ți greutatea corporală în limitele normale

5. Obligatoriu, introdu în rația zilnică cel puțin 5-9 porții de legume și fructe proaspete

6. Include în dietă produse mediteraneene (pește, măsline, ulei de măsline, alune)

7. Cât mai multă mișcare!

8. Un NU hotărât fumatului!

40 de ani de la primul transplant renal din țara noastră

La 25 septembrie 1982 în incinta Spitalului Clinic Republican a fost efectuat primul transplant renal din Republica Moldova. Potrivit unui comunicat al SCR „Timofei Moșneaga”, Serviciul de Dializă şi Transplant Renal şi-a început activitatea în anul 1977, odată cu inaugurarea edificiului nou al SCR.

Printre primii medici încadraţi în secţia nefrologie chirurgicală (prima denumire a secţiei) au fost Adrian Tănase (şef secţie din 1977), Victor Sagatovici, Maria Vizitiu, Nadejda Arsenii, Larisa Evdochimov, Nelly Cotulevici.

La iniţiativa medicului-şef al Spitalului Clinic Republican, Timofei Moşneaga și a șefului Catedrei de urologie și nefrologie chirurgicală Mihail Bârsan, au fost formate și delegate la Moscova, Federația Rusă, echipe complexe de specialişti pentru stagii în domeniul dializei şi transplantului renal (medici-urologi, nefrologi, anesteziologi, laboranţi, asistente medicale, ingineri). Primele stagii necesare pentru efectuarea trasnplantului renal au fost efectuate la Institutul de Cercetări Științifice în Transplantologie și Organe Artificiale din or. Moscova (director – academicianul Valerii I. Șumakov). Pregătirea specialiștilor din Moldova a fost divizată în următoarele compartimente:

  1. Studierea și elaborarea actelor legislative și normative pentru demararea intervențiilor chirurgicale legate de prelevarea și transplantarea rinichilor în Republica Moldova;
  2. Studierea metodelor de laborator, inclusiv imunologice, necesare pentru efectuarea operației transplant renal; aceste metode au fost studiate în diverse clinici din or. Moscova (Federația Rusă), Kiev (Ucraina), Riga (Letonia), Vilnius (Lituania), Minsk (Belarus) de către medicii-laboranți Grigore S. Vaserman, Eugenia I. Taube și Liliana Kalinina.
  3. Studierea tehnicilor chirurgicale de prelevare și transplantare renală;
  4. Tratamentul imunosupresor postoperator;
  5. Diagnosticul și tratamentul complicațiilor în perioada postoperatorie.

La 17 septembrie 1982, ca o etapă în pregătirea către intervențiile chirurgicale legate de transplantul renal, a fost efectuată prima analiză imunologică „cross-match” între donator şi recipient de către medicul laborant Liana Kalinin.

În data de 25 septembrie 1982 a fost efectuat primul transplant renal în Republica Moldova cu rinichi de cadavru în „moarte biologică”. La operaţie au participat chirurgii Pavel I. Filipţev (Moscova), conf. Mihail Bîrsan, Adrian Tănase şi Victor Sagatovici.

A fost inaugurat Centrul de Transplant Renal al Spitalului Clinic Republican. În dată de 27 septembrie 1982, a fost efectuată prima prelevare de rinichi de la un cadavru în „moarte biologică” în Republica Moldova, de către medicii Ian G. Moisiuk (Moscova) şi Victor Sagatovici (Chișinău).

Activitatea Centrului de Dializă şi Transplant Renal al SCR a cunoscut o serie de realizări şi implementări de performanţă, marea majoritate din ele fiind aplicate în premieră pe ţară. Astfel, sunt efectuate pentru prima dată aşa metode ca hemosorbţia (hemocarboperfuzia) (1981), plazmafereza şi limfosorbţia (1983), iradierea sângelui cu raze ultraviolete (1983), tipizarea donatorilor şi recipienţilor în conformitate cu sistemul HLA (1982-1983), dializa peritoneală semiautomată (1986), hemofiltrarea şi hemodiafiltrarea (1998-99), biopsia aspirativă şi prin puncţie a rinichilor transplantaţi (1992, 1994).

Pe parcursul activităţii, în Secția de Dializă şi Transplant Renal a Spitalului Clinic Republican (1981-2021) au fost trataţi prin dializă peste 2000 pacienţi primari cu insuficienţă renală cronică şi peste 1000 cu insuficienţă renală acută; sau efectuat 355 operaţii de transplant renal. În anul 2007 este implementată dializa peritoneală ambulatorie (CAPD).

În cadrul Centrului, în diverse perioade, au activat mai mulți specialiști, care și astăzi muncesc cu succes atât în țară, cât și în diverse centre din străinătate, aşa ca Victor Sagatovici, doctor în medicină (Ukraina), Arcadie Sapojnicov, doctor în medicină (Federeația Rusă), Veniamin Hardac, doctor în medicină (Israel), Nelly Cotulevici, doctor în medicină (Ukraina), Ruslan Ţurcanu, doctor în medicină (SUA), Svetlana Ghiţu (Franța), Gheorghe Boţan (România), Ghenadie Chiriac (România), Igor Codreanu, doctor în medicină, Victor Reaboi, Dumitru Mastak, Eduard Eşanu, Grigore Romanciuc, Dorian Visterniceanu, ş.a.

După aprobarea Legii R. Moldova “Privind transplantul de organe şi ţesuturi umane” (1999), în anul 2000 au fost implementate primele prelevări de rinichi de la cadavru în baza “morţii cerebrale”, iar în luna decembrie 2001 a fost efectuată prelevarea rinichiului donator de la mamă cu transplantare ulterioară la fecior.

Pregătirea specialiştilor către aceste operaţii au fost efectuate în diferite clinici specializate din SUA, Israel, Belgia, Spania. Personalul medical al Centrului Transplant Renal, de comun acord cu specialişti experţi de peste hotarele ţării, au luat parte activă la crearea noului proiect al Legii „Privind transplantul de organe, ţesuturi şi celule umane”, care a fost adoptat de Parlamentul R. Moldova în anul 2008.

Ca urmare, în anul 2011 a fost creată Agenţia de Transplant, instituţie aflată în subordonarea Ministerului Sănătăţii din R. Moldova şi, care are menirea de a dirija toate activităţile în conformitate cu actele legislative şi normative în domeniul Transplantului de organe, celule şi ţesuturi de origine umană. Începând cu anul 2012, ca urmare a reformei sistemului de transplant din R. Moldova, a fost reluată activitatea secţiei Transplant Renal, graţie suportului acordat din partea mai multor instituţii specializate din Europa şi a unor specialişti din domeniul vizat (Belgia, Franţa, Spania, România).

În prezent, după reorganizarea serviciului de dializă din cadrul SCR şi deschiderea unei secţii noi pentru pacienţii ambulatori – Centrul privat BB Dializa, secţia de Hemodializă şi Transplant Renal în componenţa Clinicii de Urologie, Dializă şi Transplant Renal activează în conformitate cu un nou regulament şi statut. De rând cu personalul medical, care au stat la baza creării serviciului – d.h.ş.m., profesorul universitar Adrian Tănase, asistenta-şefă Galina Tulatos, asistentele Galina Malaia, Liudmila Guţu, în secţie activează următoarele generaţii de medici specialişti – Sergiu Gaibu, şef secţie din anul 2016, Andrei Vasiliev, doctor în medicină, Sergiu Iacob, Mariana Martînov.

După o perioadă destul de grea, legată de pandemia Covid-19, temporar intervențiile chirurgicale legate de transplantul renal au fost sistate. În prezent toți factorii decisivi din cadrul SCR „Timofei Moșneaga”, de comun acord cu secțiile de hemodializă din țară și Agenția de Transplant depun toate eforturile pentru reînoirea listei de așteptare și reluarea operațiilor de transplant renal.

Fructul minune, la mare căutare în această perioadă. Este un supliment natural ce ajută organismul să se mențină sănătos și puternic

Cătina este fructul la mare căutare, în această perioadă, datorită beneficiilor sale pentru organism. Boabele de cătină conțin foarte multe vitamine și minerale: vitaminele A, B1, B2, E, K, potasiu, calciu, fier, magneziu, și multe altele. Vitamina C este de asemenea găsită în fructele de cătină în cantitate mai mare decât in citrice sau măceșe, dând gustul acrișor și îmbunătățind imunitatea.

Cătina poate fi consumată atât crudă, cât și uscată, sub mai multe forme, cum ar fi suc, sirop, infuzie, chiar și pulbere sau poate fi îndulcită cu miere. Cătina este un fruct acru, bogat în vitamina C, iar beneficiile vor fi oarecum dublate și de proprietățile pe care le are mierea de albine.

În această perioadă are loc recoltarea. Se taie crenguțele, apoi se vor congela rapid pentru a-și păstra proprietățile, dar și pentru a fi culese mai ușor bobițele.

Recunoscută pentru proprietățile sale, cătina este la mare căutare în această perioadă. Este un supliment natural ce ajută organismul să se mențină sănătos și întărește organismul în această perioadă, când temperaturile scad. 

Specialiștii recomandă să ne începem ziua cu suc de cătină sau cu un mic dejun care să conțină aceste fructe, astfel putem beneficia și de o porție de energie. 

Ai recunoscut-o? Cine este vedeta din imagini
Articolul anterior
De astăzi, în Israel nu mai există nici un fel de restricții. Viața a revenit la normal
Articolul următor