Tânărul de 29 de ani care a acceptat să fie vaccinat împotriva Covid-19

Tânărul de 29 de ani care a acceptat să fie vaccinat împotriva Covid-19 nu are voie să conceapă copii în timpul studiului clinic.

separator
Ian Haydon, specialist în comunicare la Universitatea din Washington, este unul dintre cei 45 de voluntari pe care se testează un vaccin experimental împotriva coronavirusului.

Vaccinul împotriva coronavirusului a fost produs de compania Moderna Therapeutics, fondată de renumitul om de afaceri Noubar Afeyan, iar testele se desfăşoară în Seattle.

Pe 4 martie, Agenţia americană pentru produse alimentare şi medicamente (Food and Drug Administration – FDA) a aprobat prima fază a studiilor clinice pe oameni a vaccinului mRNA-1273, care conţine molecule din ARN-ul virusului SARS-CoV-2. FDA a acceptat ca potenţialul vaccin împotriva coronavirusului, dezvoltat de Moderna Therapeutics, să nu mai intre în studii preclinice.

Testul va dura 14 luni, iar scopul său este de a demonstra siguranţa vaccinului. Nu este planificată infectarea în mod deliberat a voluntarilor care sunt vaccinaţi în acest studiu.

Ian Haydon, în vârstă de 29 de ani, a primit prima doză de vaccin în 8 aprilie, urmând să mai primească una în aproximativ o lună.

Potrivit procedurii, toţi participanţii la studiu semnează un formular de consimţământ de 20 de pagini prin care declară că înţeleg că există anumite riscuri şi că este probabil ca vaccinul să nu îi ajute. De asemenea, voluntarii sunt de acord să facă un test de sânge de mai multe ori în lunile următoare şi, de asemenea, să nu conceapă copii în timpul studiului.

„Am auzit despre studiu de la un coleg de laborator. Am trimis informaţii despre starea mea de sănătate; doreau să-mi ştie istoricul medical şi vârsta. Nu mă aşteptam să mă contacteze, au avut mii de răspunsuri”, a afirmat Ian, potrivit News Medicine. Acesta a mers apoi pentru a i se face analize de sânge şi a fi evaluat din punct de vedere medical. După confirmarea faptului că este apt pentru a participa la studiu, şi-a dat acordul pentru a fi unul dintre cei pe care se testează potenţialul vaccin împotriva coronavirusului.

O parte din codul genetic al coronavirusului se află în vaccin.

Haydon a afirmat că, în ciuda faptului că mama sa s-a declarat puţin îngrijorată, ambii săi părinţi sunt mândri de el.

„Este un vaccin ARN-m. O parte din codul genetic al virusului se află în vaccin, într-o nanoparticulă lipidică, care este în esenţă o bilă de grăsime. Când este injectat la un pacient ca mine, se presupune că va produce o proteină, în acest caz proteina spike a coronavirusului. Aceasta este ceea ce ar trebui să-mi determine sistemul imunitar să reacţioneze şi să producă anticorpi. Vaccinul livrează materialul genetic, şi nu proteina direct”, a afirmat acesta.

În privinţa riscurilor la care se expune, americanul a afirmat că a luat în calul trei. Primul este un şoc anafilactic, care poate fi „o problemă pentru un număr mic de oameni şi nu este un risc unic pentru acest studiu”. Al doilea este că nu se ştie dacă vaccinul este relevant pentru COVID-19 şi că nu va agrava de fapt boala. Iar ultimul risc este cel „neanticipat”. „Acesta există pentru orice vaccin, în special la unul bazat pe tehnologie nouă”, a mai spus Ian Haydon.

Vaccinul dezvoltat de Moderna este unul dintre cele trei aflate în prezent în faza de testare clinică, potrivit anunţului făcut de OMS, care a precizat că până acum se lucrează la peste 70 de vaccinuri împotriva coronavirusului.

Sursa

De ce răcim atât de des: Virusurile le dau bătăi de cap cercetătorilor

De ce răcim mai des și sunt virusurile mai rezistente. Un studiu recent sugerează o posibilă legătură între diversificarea virusurilor pe Pământ și radiațiile cosmice provenite de la supernove antice, scrie evz.ro.

De ce răcim mai des și sunt virusurile mai rezistente

Conform cercetărilor efectuate de Caitlyn Nojiri de la Universitatea din California Santa Cruz, acum aproximativ 2,5 milioane de ani, în perioada în care o supernovă ar fi emis raze cosmice care au ajuns pe planeta noastră, diversitatea virusurilor în Lacul Tanganyika a cunoscut o creștere semnificativă.

Radiațiile cosmice generate de exploziile de supernove ar putea influența procesele de pe planetă, chiar dacă viața continuă să evolueze independent de acestea. Sistemul solar nostru se află într-o regiune cunoscută sub numele de Bula locală, caracterizată printr-o densitate stelară scăzută.

Zona în care se află sistemul solar a fost generată de mai multe explozii de supernove, evenimente care au intensificat semnificativ radiațiile care au ajuns pe Pământ. Echipa condusă de Nojiri a extras carote din sedimentele marine pentru a căuta urme de fier-60, un izotop produs în urma exploziilor de supernove, care ajunge pe Pământ atunci când traversează norii de resturi stelare.

Ce au descoperit cercetătorii

Analizând datele, cercetătorii au identificat două perioade distincte în care s-au depus fier-60: una cu aproximativ 6,5-8,7 milioane de ani în urmă și alta cu 1,5-3,2 milioane de ani în urmă. Studiul a corelat vârful de fier-60 din perioada mai recentă cu o explozie de supernovă provenind probabil dintr-un grup stelar specific, Scorpius-Centaurus sau Tucana-Horologium.

Oamenii de știință au făcut simulări pentru a analiza impactul exploziei de supernovă asupra Pământului, concluzionând că planeta noastră a fost expusă radiațiilor cosmice intense timp de aproximativ 100.000 de ani.

Interacțiunea dintre evenimentele cosmice și Terra

Experimentele ulterioare sugerează că aceste radiații ar putea influența ADN-ul, având un potențial efect asupra evoluției.

Chiar dacă nu există dovezi directe care să lege diversificarea virusurilor de radiațiile provenite de la supernova, cercetările au documentat o creștere a diversității acestor microrganisme în perioada respectivă. Acest studiu subliniază interacțiunea complexă dintre evenimentele cosmice și dezvoltarea vieții pe Terra.

Babesioză, o boală parazitară periculoasă, confirmată pentru prima dată în R. Moldova

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) informează despre înregistrarea unui caz de import de babesioză (boală parazitară transmisă prin intermediul căpușelor), în Republica Moldova, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Cazul a fost confirmat în Laboratorul Național de Referință în Infecții Asociate Asistenței Medicale și Rezistența la Antimicrobiene, Infecții Bacteriene și Parazitoze al ANSP, la o femeie originară din Irlanda, cu reședința temporară în Republica Moldova.

Persoana, în vârstă de 38 de ani, prezenta simptome precum febră, frisoane, slăbiciune generală, cefalee și dureri musculare. În rezultatul anchetei epidemiologice, s-a stabilit că, în luna ianuarie, aceasta s-a aflat timp de două săptămâni într-o țară africană. Babesioza poate evolua asimptomatic, iar în cazurile în care este prezentă o simptomatologie, aceasta nu este specifică și este necesară excluderea altor posibile cauze. Deoarece bolnava a acuzat simptome caracteristice malariei și, luând în considerare că s-a aflat într-o țară endemică la această boală, inițial, femeia a fost diagnosticată cu malarie. În legătură cu aceasta, probele de sânge au fost expediate în laboratorul ANSP pentru confirmarea diagnosticului primar. În rezultatul investigației, s-a stabilit că este un caz de babesioză.

În prezent, femeia beneficiază de tratament, starea ei fiind satisfăcătoare.

Menționăm că acesta este primul caz de babesioză înregistrat pe teritoriul țării.

Boala este o zoonoză caracteristică pentru animale, dar care poate afecta și oamenii. Este cauzată de paraziți din familia Babesia, ce atacă celulele roșii ale sângelui și transmisă prin intermediul căpușelor. Majoritatea cazurilor umane de babesioză au fost raportate în Statele Unite ale Americii, Europa, Asia și Australia.

Pentru a stabili diagnoza, se examinează frotiurile de sânge în scopul detectării prezenței parazitului Babesia în interiorul globulelor roșii. Deoarece aspectul parazitului este foarte asemănător cu Plasmodiul falciparum, adesea acesta este confundat cu ultimul, boala fiind greșit considerată drept malarie tropicală. La fel, pentru diagnostic, pot fi utilizate testele serologice și moleculare.

Boala începe să se manifeste la câteva săptămâni, sau chiar luni de la momentul molipsirii, prin febră, oboseală, frisoane, transpirație, dureri de cap, dureri musculare, dureri articulare, pierderea poftei de mâncare.

Tratamentul pentru babesioză implică o combinație de antiprotozoice, antibiotice și medicamente antimalarice.

Măsurile de prevenție includ:

  • evitarea expunerii la căpușe – aceste insecte se găsesc cel mai frecvent în zone cu vegetație abundentă, precum pădurile, zonele cu iarbă înaltă și tufișurile; dacă locuiți sau petreceți timp în astfel de zone, încercați să vă deplasați pe potecile bine amenajate și să evitați contactul cu vegetația deasă;
  • purtarea de haine care acoperă pielea și utilizarea unui repelent pentru căpușe – dacă totuși nu puteți evita zone precum cele descrise mai sus, asigurați-vă că purtați îmbrăcăminte adecvată (pantaloni lungi, bluze cu mâneci lungi) și că aplicați pe piele un repelent pentru insecte;
  • verificarea cu atenție a corpului după fiecare ieșire în aer liber – căpușele pot fi extrem de dificil de observat și este important să inspectați cu atenție scalpul, gâtul, axilele, zonele inghinale și în spatele genunchilor; nu ezitați să cereți ajutorul unei alte persoane pentru verificarea zonelor greu accesibile;
  • îndepărtarea corectă și rapidă a căpușelor – în cazul în care găsiți o căpușă pe corp, trebuie să o eliminați cât mai curând posibil; folosiți o pensetă cu vârf ascuțit pentru a apuca căpușa cât mai aproape de piele și trageți drept în sus; după eliminarea căpușei, dezinfectați zona mușcăturii cu alcool.

ANSP recomandă, în cazul când reveniți dintr-o călătorie din zone tropicale și prezentați semne de boală, evitați autotratamentele și adresați-vă la medic!

Adevărul despre plicurile de ceai: Ce au descoperit în ele oamenii de știință

Plicurile de ceai conțin sute de urme genetice de la gândaci, păianjeni sau muște, spune un studiu realizat în Germania. De exemplu, într-un singur plic de ceai verde cercetătorii au descoperit rămășițe de la 400 de specii, scrie digi-world.tv.ro.

La fel cum oamenii lasă urme de salivă sau de piele peste tot pe unde merg, așa fac și aceste specii. Oamenii de știință germani au analizat 40 de probe de ierburi uscate găsite la vânzare în magazine: mușețel, ceai verde, mentă și chiar pătrunjel. Și au descoperit rămășițe de la 1.200 de specii diferite. Adunate, peste 3.200 de nevertebrate.

Printre ele se numără muște, purici, păianjeni, gândaci sau fluturi. Toate acestea s-au așezat ori au consumat din frunze înainte să fie culese, se arată în studiu.

Plantele au fost uscate fără să fie spălate și apoi mărunțite, iar probele de ADN s-au împrăștiat peste toată cantitatea de ceai. Experții spun că din urmele găsite pot să afle informații esențiale despre locul în care au fost crescute plantele și dacă au fost tratate cu pesticide, precum și despre relația dintre plante și insecte.

Vești bune din Germania! Ministrul Sănătății: „Putem spune că am reușit”
Articolul anterior
O biserică a refuzat donația de 3 mii de lei a lui Igor Dodon: Preoții vor trebui să facă politică
Articolul următor