Oboseala cronică

Următoarea pandemie ar putea fi cauzată de virusul gripal, avertizează oamenii de ştiinţă, scrie „The Guardian“. Un sondaj internaţional, care va fi publicat weekendul viitor, va dezvălui că 57% dintre experţii de top în boli cred acum că o tulpină de virus gripal va fi cauza următorului focar global de boli infecţioase mortale, scrie adevarul.ro. 

Convingerea că gripa este cea mai mare ameninţare pandemică din lume se bazează pe cercetări îndelungate care arată că evoluează şi suferă mutaţii constant, a declarat Jon Salmanton-García de la Universitatea din Köln, care a efectuat studiul.

„În fiecare iarnă apare gripa”, a spus el. „Aţi putea descrie aceste focare drept mici pandemii. Sunt mai mult sau mai puţin controlate, deoarece diferitele tulpini care le provoacă nu sunt suficient de virulente – dar situaţia nu va fi întotdeauna la fel”, a precizat el. Detaliile sondajului – care a implicat contribuţia a 187 de oameni de ştiinţă – vor fi dezvăluite la congresul Societăţii Europene de Microbiologie Clinică şi Boli Infecţioase (ESCMID) de la Barcelona, weekendul viitor.

Următoarea cauză cea mai probabilă a unei pandemii, după gripă, este probabil un virus – denumit Boala X – care este încă necunoscut ştiinţei, potrivit a 21% dintre experţii care au luat parte la studiu. Ei cred că următoarea pandemie va fi cauzată de un microorganism care nu a fost încă identificat, care va apărea din senin, la fel cum s-a întâmplat şi cu virusul SARS-CoV-2, cauza COVID-19, atunci când a început să infecteze oamenii în 2019.

Aviara îngrozește oamenii de știință

Săptămâna trecută, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a exprimat temeri cu privire la răspândirea alarmantă a tulpinii de gripă H5N1, care provoacă milioane de cazuri de gripă aviară pe tot globul. Acest focar a început în 2020 şi a dus la moartea sau uciderea a zeci de milioane de păsări de curte şi, de asemenea, a ucis milioane de păsări sălbatice.

Cel mai recent, virusul s-a răspândit la specii de mamifere, inclusiv la bovine domestice, care sunt acum infectate în 12 state din SUA, sporind şi mai mult temerile cu privire la riscurile pentru oameni. Cu cât virusul infectează mai multe specii de mamifere, cu atât are mai multe oportunităţi de a evolua într-o tulpină periculoasă pentru oameni, a declarat săptămâna trecută Daniel Goldhill, de la Royal Veterinary College din Hatfield, pentru publicaţia Nature .

Apariţia virusului H5N1 la bovine a fost o surpriză, a adăugat virologul Ed Hutchinson, de la Universitatea Glasgow. „Porcii se pot îmbolnăvi de gripă aviară, dar până de curând bovinele nu au făcut-o. Au fost infectaţi cu propriile lor tulpini ale bolii. Deci apariţia H5N1 la vaci a fost un şoc.

Înseamnă că riscurile ca virusul să pătrundă în tot mai multe animale de fermă şi apoi de la animalele de fermă la oameni devin din ce în ce mai mari. Cu cât virusul se răspândeşte mai mult, atunci şansele ca acesta să sufere mutaţii, astfel încât să se poată răspândi la oameni, cresc şi cresc”, a avertizat el.

Iar unele lecţii despre prevenirea răspândirii bolilor au fost uitate de la sfârşitul pandemiei de COVID, a remarcat Salmanton-García.

„Oamenii au reînceput să tuşească în palmă şi apoi să dea mâna cu alte persoane. Purtarea măştii a dispărut. Ne întoarcem la vechile noastre obiceiuri proaste. S-ar putea să ajungem să regretăm asta”, a avertizat el.

În legătură riscul infectării cu rujeolă în Chișinău, dar și în toată țara, Centrul de Sănătate Publică recomandă de a nu admite copiii nevaccinați în procesul educațional. Despre aceasta a anunțat șeful adjunct al Direcției generale asistență medicală și socială din municipiul Chișinău, Vladimir Bolocan, în cadrul unei ședințe la Primărie. Curtea Constituțională și Curtea Europeană pentru Drepturile Omului au explicat că, în cazul în care vaccinarea este obligatorie, persoanele care nu doresc să se vaccineze trebuie să opteze pentru metode alternative de învățământ, a subliniat Vladimir Bolocan, transmite IPN.

Potrivit lui Vladimir Bolocan, contraindicațiile absolute la vaccinare sunt doar reacțiile alergice periculoase, ceea ce se întâmplă foarte rar.

În cadrul Centrului Mamei și Copilului, există un centru special creat pentru a analiza cazuri de contraindicații temporare pentru vaccinare. În momentul în care contraindicații temporare nu mai există, atunci copilul poate fi vaccinat.

Șeful adjunct al Direcției generale asistență medicală și socială a declarat că vaccinurile sunt sigure, sunt utilizate de mai mulți ani. „Îndemn pe toți să se vaccineze și pe toți liderii de opinie să se alăture mesajului nostru de a promova vaccinarea, mai ales că se aproprie și Săptămâna Conștientizării Vaccinării, o săptămână în care noi intensiv și explicit pentru fiecare vom aduce mesaje corecte și clare despre vaccinare, despre vaccin și despre totul ce se învârte în jurul vaccinului”, a menționat Vladimir Bolocan.

De la începutul anului curent, în Republica Moldova, au fost raportate 37 de cazuri de rujeolă. Din numărul total, cele mai multe cazuri de îmbolnăviri au fost confirmate în municipiul Chișinău.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică atenționează că tratament specific contra rujeolei nu există, dar boala poate fi prevenită prin vaccinare. Vaccinarea se efectuează gratuit, la vârstele de 12 luni, 6-7 ani și 15-16 ani. În cazul în care copiii nu s-au vaccinat la vârstele corespunzătoare, medicul de familie va propune o schemă individuală de vaccinare.

Lumea medicală internaţională este alarmată de faptul că numărul cazurilor de cancer în rândul tinerilor a crescut brusc, tendinţele fiind îngrijorătoare la nivel mondial.

Specialişti spun că există măsuri de prevenţie care pot fi luate pentru a diminua riscurile de cancer şi alte boli care pun viaţa în pericol, având un risc major de deces.

Cancerele cu debut precoce, definite ca fiind cazurile diagnosticate la persoane sub 50 de ani, au crescut la nivel global cu un procent uluitor de 79%.

În Statele Unite, Societatea Americană de Cancer a raportat că datele demografice ale pacienţilor cu cancer se deplasează din ce în ce mai mult de la persoanele în vârstă la  persoanele de vârstă mijlocie.

În timp ce adulţii cu vârsta peste 50 de ani au înregistrat o scădere a incidenţei globale a cancerului din 1995 până în 2020, s-a înregistrat o creştere notabilă în cazul persoanelor mai tinere de 50 de ani.

De ce tinerii se îmbolnăvesc mai des de cancer?

Expertul CNN în domeniul sănătăţii, dr. Leana Wen – este medic de urgenţă şi profesor asociat adjunct la Universitatea George Washington – susţine că tipurile de cancer cu debut precoce care provoacă cel mai mare număr de decese şi cea mai mare povară la nivel global sunt cancerul de sân; cancerul de trahee, bronhii şi plămâni; şi cancerul de stomac şi colorectal, potrivit unui studiu 2023 publicat în revista BMJ Oncology, citată de news.ro. Acestea sunt statistici similare pentru populaţiile mai în vârstă.

Dr Wen citează unii cercetători, potrivit cărora rata tot mai mare a obezităţii din ultimele decenii este asociată cu riscul de apariţie timpurie a cancerului.

„Schimbarea obiceiurilor alimentare, mai exact creşterea consumului de alimente ultraprocesate, şi sedentarismul sunt, de asemenea, asociate cu rate mai mari de cancer. Alţii speculează că ar putea fi în joc factori de mediu, cum ar fi substanţele cancerigene eliberate în aer, apă şi alimente”, explică medicul.

Programele de screening, esenţiale

Dr. Wen spune că toată lumea ar trebui să vorbească cu medicul în fiecare an despre depistarea cancerului şi ar trebui să se asigure că îşi fac analizele care le sunt recomandate.

„Oamenii pot sări peste aceste teste din mai multe motive, fie că sunt ocupaţi cu munca şi cu responsabilităţile de îngrijire a familiei, sau s-ar putea să nu aibă un furnizor de îngrijire primară sau să se confrunte cu alte bariere în calea accesului la îngrijire.

Şi s-ar putea să creadă că nu au nevoie de aceste teste pentru că sunt tineri, sănătoşi şi se simt foarte bine. Dar statisticile surprinzătoare privind creşterea numărului de cazuri de cancer la persoanele tinere ar trebui să fie un apel la acţiune”, opinează specialistul.

Măsurile pe care tinerii le pot lua pentru a-şi reduce riscul de cancer

Multe cancere sunt asimptomatice în stadii incipiente. De aceea este nevoie de screening: pentru a detecta aceste cancere înainte ca ele să se răspândească. Tratamentul poate fi curativ dacă cancerele sunt depistate la timp, spune dr. Wen care are şi câteva recomandări pentru persoanele tinere. „Este esenţial ca oamenii să îşi cunoască riscurile”, spune dr. Wen.

„Mai exact, trebuie să ştie care este istoricul lor familial şi dacă au alte afecţiuni medicale sau factori legaţi de stilul de viaţă care le cresc riscul de cancer cu debut precoce. Toată lumea ar trebui să încerce să îşi afle istoricul familial de cancer. Există rude de gradul întâi care au avut cancere? Să-şi cunoască propriul istoric medical şi să-şi întrebe medicul dacă o anumită afecţiune le poate creşte riscul de cancer.

De asemenea, nu uitaţi să menţionaţi toţi factorii legaţi de stilul de viaţă, inclusiv fumatul, consumul de alcool, obiceiurile alimentare şi activitatea fizică, avertizează medicul. Fumatul şi consumul mare de alcool sunt factori de risc majori”, conchide medicul.