Testarea Covid-19 în țara noastră: un drum lung, dar cu rezultat precis, gata în cel puțin opt ore

06/05/2020

Zilnic, la laboratorul virusologic al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, se analizează sute de probe la infecția Covid-19, acestea fiind colectate din toată țara. Testele pentru detectarea virusului SARS-CoV-2 se efectuează prin tehnici de biologie moleculară (RT-PCR) – un drum lung, dar cu rezultat precis, gata în cel puțin opt ore, informează în cadrul unui reportaj Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale din Republica Moldova.

Prelevarea probei la Covid19 înseamnă tijă cu tampon steril aplicată în cavitatea nazală a unui pacient suspect de COVID-19 și alt bețișor – în faringe. Raclajul prelevat este depozitat într-o eprubetă cu mediu de transport viral steril. Ulterior, containerul cu probe biologice ajunge la laboratorul virusologic al ANSP, de unde este preluat de specialiști.

Ala Balacci este unul dintre ei. Activează în calitate de felcer laborant de peste cinci ani. Femeia, împreună cu alte două colege, verifică dacă probele corespund criteriilor, dacă sunt numerotate și dacă sunt sigilate.

Ulterior, mostrele sunt transferate din eprubeta cu mediu de transport viral în tubul Eppendorf, după care sunt codificate. Ala Balacci spune că „procedura durează până la 20 de minute. Este cea mai periculoasă etapă, întrucât deschiderea eprubetelor cu probe biologice reprezintă un risc de contaminare.”

Ulterior, proba ajunge în boxa cu numărul 2, acolo unde se produce extracția AND-ului și ARN-lui. „Este o etapă de purificare a analizei”, ne spune medicul laborant, Irina Malanco. Specialista mai adaugă că această procedură poate dura până la două ore. „Sunt zile în care procesez și o sută de mostre. Activez în cadrul laboratorului din 1991. Sunt responsabilă de alte proceduri. Dar, în perioada pandemiei, din cauza volumului mare de muncă, am fost transferată aici. Așa s-a întâmplat cu mai mulți specialiști din alte laboratoare ANSP”, spune Irina Malanco.

Între timp, într-o altă boxă, specialiștii pregătesc mixul de reagenți, ce ulterior este adăugat la proba biologică procesată. De cele mai multe ori, această procedură este realizată de medicul microbiolog Svetlana Colac. „Trebuie să fim foarte atenți, să nu greșim, pentru că de corectitudinea fiecărei etape depinde rezultatul final”.

Ulterior, probele sunt plasate într-un dispozitiv special, menit să proceseze 96 de mostre simultan. „De la introducerea probelor și până la obținerea rezultatelor trec 120 de minute”, ne spune șefa laboratorului, Mariana Apostol.

„Ulterior, rezultatele sunt vizualizate pe ecranul unui calculator, după care sunt evaluate și trecute în registru și buletinul de analiză”, precizează specialista.

În total, 20 de lucrători medicali procesează zilnic probele prelevate de la oamenii suspectați de boală.

Ala Halacu, șefa Direcției diagnostic de laborator în sănătate publică a declarat că „în fiecare zi sunt analizate toate mostrele care ajung aici. În laborator activează nouă medici, cinci asistenți cu studii medii, doi tineri specialiști și un rezident. Niciodată nu am avut frică de vreo infecție – toate bolile sunt periculoase. Noi respectăm regulile de protecție, utilizând echipamentul necesar. Zilnic lucrăm în astfel de condiții”, precizează Ala Halacu.

De la declanșarea pandemiei, volumul de muncă a crescut de 10 ori, spune șefa laboratorului, Mariana Apostol. „Noi lucrăm non-stop, fără zile libere. Dispunem de echipament suficient. Probele care nu corespund cerințelor sunt rebutate și sunt incluse în registru. În astfel de situații, solicităm să fie recoltate alte mostre. Sunt cazuri rare, cele mai multe incidente s-au produs la începutul epidemiei”, afirmă Mariana Apostol.

Gândul Irinei Malanco este zilnic la pacienții care așteaptă cu sufletul la gură rezultatele testelor. „Chiar și atunci când avem probe post-tratament, mă rog, într-un fel, să fie rezultatul negativ, pentru ca pacientul să meargă acasă, la familie, la cei dragi”, spune medicul laborant.

Și angajații laboratorului sunt așteptați acasă de copii, părinții sau soții. Pe Svetlana Colac este nerăbdător să o vadă băiețelul ei de doi ani, cu care petrece puțin timp, în ultima perioadă. Pentru tânăra specialistă frica de infectare a dispărut la interacțiunea cu prima mostră. „Este periculos, dar noi suntem medici, asta ne este meseria. Eu respect toate regulile de protecție”, afirmă specialista.

Pentru administratorii laboratorului, siguranța angajaților este o prioritate. Ala Halacu afirmă că „lucrătorii medicali își schimbă mănușile, măștile și halatele după fiecare procedură. Iar în timpul analizelor, mănușile sunt prelucrate cu dezinfectant. Spray-urile dezinfectante sunt amplasate în fiecare boxă, la fiecare colț. Echipamentul individual de protecție utilizat este distrus prin autoclavare”, mai afirmă Halacu.Lucrătorii medicali sunt atât de concentrați la sutele de mostre care ajung zilnic la laboraor că nu mai reușesc să vadă frumoasa primăvară de după geam. Ei sunt însă convinși că vor mai fi primăveri, iar pentru ca în celelalte anotimpuri oamenii să fie, din nou alături de cei dragi, este important să respecte recomandările specialiștilor.

Avertisment! Numărul bolnavilor de cancer s-ar putea dubla curând

Tot mai multe cazuri de cancer. Potrivit chirurgului clujean Patriciu Achimaș Cadariu, este esențial să ne pregătim încă de acum pentru o creștere rapidă a numărului de îmbolnăviri, pe fondul îmbătrânirii populației și a unui stil de viață nesănătos, accentuat de o monitorizare deficitară a pacienților din grupurile de risc. Declarațiile au fost prezentate de Actual de Cluj, scrie doctorulzilei.ro.

Patriciu Andrei Achimaș-Cadariu este specializat în obstetrică-ginecologie și a deținut funcția de ministru al sănătății în guvernul Dacian Cioloș. Este conferențiar universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” și doctor în științe medicale.

„Evit să fac previziuni alarmiste, dar este posibil ca volumul de pacienți, în special în domeniul cancerului, să crească cel puțin dublu în viitor. Referitor la afecțiunile cardiovasculare, nu fiind expert în acest domeniu, cred că ar fi indicat să consultăm opinia colegilor, dar cu siguranță ne putem aștepta la o creștere semnificativă a numărului de pacienți”, a subliniat deputatul clujean, potrivit G4media.ro.

El consideră că, pe lângă implementarea unor strategii coerente, este necesară construirea de noi spitale, îmbunătățirea pregătirii personalului medical și, mai ales, promovarea educației sanitare.

Medicul a precizat că un aspect fundamental este educația. Pentru a preveni problemele majore de sănătate, este esențial să învățăm că este necesar să ne prezentăm regulat la medic. În unele țări, cei care nu se prezintă riscă să nu beneficieze de decontarea unor tratamente. De asemenea, ar fi benefic să învățăm despre efectele nocive ale fumatului, despre faptul căm nu este recomandat decât în cantități moderate – totuși, etanolul în sine este un agent toxic, și despre importanța activității fizice, precum și despre menținerea unui indice de masă corporală sănătos.

În loc să adoptăm o alimentație echilibrată, bazată pe consumul de fructe și legume, este tentant să îi oferim copilului un pumn de ciocolată să o ia cu el la școală și să scăpăm de grija mesei sale. În loc să ne dedicăm timpul copilului pentru activități în aer liber sau pentru practicarea unui sport, nu este mai simplu să ne lăsăm copilul în fața televizorului sau să petrecem timp inactiv pe canapea?

Acestea sunt aspecte care țin, în cele din urmă, de bun simț. Da, viața modernă s-a schimbat radical într-un timp foarte scurt, iar din perspectivă antropologică, suntem aproape de momentul în care pentru a ne hrăni, oamenii alergau kilometri întregi în fiecare zi și consumau cantități reduse de alimente. Această schimbare s-a produs cu rapiditate.

Guvernul a aprobat acțiunile necesare pentru reducerea mortalității prin cancer și susținerea pacienților diagnosticați cu această boală cruntă

Executivul a aprobat, la inițiativa Ministerului Sănătății, Planul de acțiuni pentru perioada 2024-2025 privind implementarea Programului național de control al cancerului pentru anii 2016-2025.

Planul stabilește acțiuni concrete în vederea depistării precoce și controlul cancerului, precum și accesul la servicii calitative de diagnostic, tratament și îngrijire continuă a pacienților cu maladii oncologice.

În ultimele decenii se constată o creștere a indicilor morbidității şi mortalității prin cancer în lume, inclusiv în Republica Moldova. Anual sunt înregistrate circa 10.000 cazuri de tumori maligne la nivel național, acestea ocupând locul doi printre principalele cauze de deces dintre bolile netransmisibile.

Maladiile oncologice au rate de vindecare ridicate atunci când sunt depistate precoce și tratate conform celor mai bune practici internaționale.

Astfel, documentul de politici urmărește reducerea mortalității prin cancer cu 7% la nivel național până în anul 2025, prin modernizarea și fortificarea serviciilor de diagnosticare a pacienților cu maladii oncologice, actualizarea și extinderea listei naționale de medicamente oncologice esențiale, dezvoltarea serviciilor paliative şi a celor de reabilitare pentru pacienții oncologici.

Următoarea pandemie ar putea fi cauzată de virusul gripal

Următoarea pandemie ar putea fi cauzată de virusul gripal, avertizează oamenii de ştiinţă, scrie „The Guardian“. Un sondaj internaţional, care va fi publicat weekendul viitor, va dezvălui că 57% dintre experţii de top în boli cred acum că o tulpină de virus gripal va fi cauza următorului focar global de boli infecţioase mortale, scrie adevarul.ro.

Convingerea că gripa este cea mai mare ameninţare pandemică din lume se bazează pe cercetări îndelungate care arată că evoluează şi suferă mutaţii constant, a declarat Jon Salmanton-García de la Universitatea din Köln, care a efectuat studiul.

„În fiecare iarnă apare gripa”, a spus el. „Aţi putea descrie aceste focare drept mici pandemii. Sunt mai mult sau mai puţin controlate, deoarece diferitele tulpini care le provoacă nu sunt suficient de virulente – dar situaţia nu va fi întotdeauna la fel”, a precizat el. Detaliile sondajului – care a implicat contribuţia a 187 de oameni de ştiinţă – vor fi dezvăluite la congresul Societăţii Europene de Microbiologie Clinică şi Boli Infecţioase (ESCMID) de la Barcelona, weekendul viitor.

Următoarea cauză cea mai probabilă a unei pandemii, după gripă, este probabil un virus – denumit Boala X – care este încă necunoscut ştiinţei, potrivit a 21% dintre experţii care au luat parte la studiu. Ei cred că următoarea pandemie va fi cauzată de un microorganism care nu a fost încă identificat, care va apărea din senin, la fel cum s-a întâmplat şi cu virusul SARS-CoV-2, cauza COVID-19, atunci când a început să infecteze oamenii în 2019.

Aviara îngrozește oamenii de știință

Săptămâna trecută, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a exprimat temeri cu privire la răspândirea alarmantă a tulpinii de gripă H5N1, care provoacă milioane de cazuri de gripă aviară pe tot globul. Acest focar a început în 2020 şi a dus la moartea sau uciderea a zeci de milioane de păsări de curte şi, de asemenea, a ucis milioane de păsări sălbatice.

Cel mai recent, virusul s-a răspândit la specii de mamifere, inclusiv la bovine domestice, care sunt acum infectate în 12 state din SUA, sporind şi mai mult temerile cu privire la riscurile pentru oameni. Cu cât virusul infectează mai multe specii de mamifere, cu atât are mai multe oportunităţi de a evolua într-o tulpină periculoasă pentru oameni, a declarat săptămâna trecută Daniel Goldhill, de la Royal Veterinary College din Hatfield, pentru publicaţia Nature .

Apariţia virusului H5N1 la bovine a fost o surpriză, a adăugat virologul Ed Hutchinson, de la Universitatea Glasgow. „Porcii se pot îmbolnăvi de gripă aviară, dar până de curând bovinele nu au făcut-o. Au fost infectaţi cu propriile lor tulpini ale bolii. Deci apariţia H5N1 la vaci a fost un şoc.

Înseamnă că riscurile ca virusul să pătrundă în tot mai multe animale de fermă şi apoi de la animalele de fermă la oameni devin din ce în ce mai mari. Cu cât virusul se răspândeşte mai mult, atunci şansele ca acesta să sufere mutaţii, astfel încât să se poată răspândi la oameni, cresc şi cresc”, a avertizat el.

Iar unele lecţii despre prevenirea răspândirii bolilor au fost uitate de la sfârşitul pandemiei de COVID, a remarcat Salmanton-García.

„Oamenii au reînceput să tuşească în palmă şi apoi să dea mâna cu alte persoane. Purtarea măştii a dispărut. Ne întoarcem la vechile noastre obiceiuri proaste. S-ar putea să ajungem să regretăm asta”, a avertizat el.