Totul despre hormoni și cum îi putem menține în echilibru

16/02/2018

Potrivit specialiștilor, relațiile, munca și viața de zi cu zi nu pot funcționa normal dacă hormonii nu sunt într-o stare de echilibru. Aceștia sunt mesageri chimici lichizi care reglează multe activități ale corpului. Hormonii transmit mesaje care influențează procese biologice de la metabolism, creștere și maturizare până la sexualitate și reproducere.

Sistemul endocrin secretă hormonii direct în sânge. Principalele glande ale acestui sistem sunt:

Hipotalamus
Glanda pineală
Glanda pituitară
Glanda tiroidă
Glandele paratiroide
Glandele suprarenale
Pancreasul
Ovarele
Testiculele

Mai sunt și alte organe care secretă hormoni endocrini în afară de acestea; sistemul digestiv, rinichii, ficatul și oasele secretă și ele hormoni endocrini. În plus, hormonii sunt secretați și de sistemul exocrin. Celulele din corp folosesc hormoni pentru a comunica. Principalele probleme medicale pe care le asociem cu hormonii sunt de natură sexuală sau asociate cu reproducerea (ovarele, testiculele, suprarenalele), un metabolism încetinit sau hiperactiv (glanda tiroidă), reglarea glicemiei (pancreasul), problemele legate de stres (suprarenalele), precum și tulburările de somn (glanda pineală).

Ce este un dezechilibru hormonal?
De regulă ne referim la sindromul premenstrual, însă tot printre problemele de sănătate hormonale se numară și diabetul, cancerul, tulburarea bipolară și alte 6000 de tulburari endocrine care apar în urma funcționării neadecvate a hormonilor, cauzată fie de o producție în exces, un deficit sau o perturbare în livrarea sau utilizarea acestora.Substanțele perturbatoare de hormoni sunt prezente în multe din produsele pe care le folosim zilnic, produse cosmetice, de îngrijire a corpului (săpunuri, șampoane, parfumuri, deodorante, creme de protecție solară etc.), detergenți și produse casnice de curățenie, sticle și recipiente din plastic, pesticide și ierbicide, conserve din metal, mercur (în mâncare si în plombele de amalgam), ftalații (folosiți pentru a înveli medicamentele), agenții ignifugi, PCB (bifenili policlorurați) (prezenți în vopsele, adezivi, agenți de etanșare și lacuri de pardoseală), DEHP (în ambalajele alimentare) – dar și multe altele. Industria de lactate, de exemplu, înca folosește un hormon de creștere (rBGH).

Societatea modernă este îmbibată de perturbatori endocrini: în aerul pe care îl respirăm (în special în interior), în apa pe care o bem, mâncarea pe care o consumăm, produsele pe care le aplicăm pe corp (și care sunt absorbite de piele) precum și produsele de folosință zilnică.

Ce putem face pentru a reduce expunerea la perturbatorii endocrini?
Revizuim stilul de viață, alegem produselor naturale de îngrijire a corpului, precum și cele de uz casnic, sau alte lucruri care ne pot afecta mediul.

Alimentația
Alegem produsele organice. Alimentele organice diminuează ingestia de pesticide și ierbicide și, elimină riscul de OMG, toate având un efect negativ asupra hormonilor. Nu consumăm soia nefermentată. Soia nefermentată conține inhibitori de enzime care perturbă grav estrogenul.

Produsele de curățenie
Există multe produse de curățenie organice și fără chimicale, dar, în definitiv, ce trebuie să cumpărăm pentru casă? Putem curăța aproape orice tip de suprafață cu oțet sau bicarbonat de sodiu. De ce să achităm bani în plus pentru alternative scumpe? Putem folosi și detergent de rufe și, de vase fără chimicale.

Poluanții din locuință
Renunțăm la aparatele de împrospătat aerul. Sunt asociate cu depresia! Oțetul, pus într-un castron, poate absorbi toate mirosurile. Sau fierbe câteva coji de portocală. Investește timp pentru o vopsea care sa nu fie toxică, precum și pentru alte produse de uz casnic ce pot otrăvi aerul. Selectăm cu atenție covoarele, mobila și – nu în ultimul rând – salteaua! Aerisiți cât mai des posibil!

Dantura, stimulanții, contraceptivele și Candida
Plombele cu mercur, obturațiile de canal și cariile pot deregla hormonii. O infestare cu Candida în intestine poate perturba producția de hormoni. Contraceptivele dau peste cap întregul sistem hormonal.

Cum detoxificăm corpul de perturbatorii endocrini și refacem echilibrul hormonalDin nou, alimentația este fundamentul sănătății și, cu siguranță, stă la baza eliminării substanțelor nedorite din corp. Alegem produse de calitate, bogate nutritiv și cât mai variate posibil. 80% din alimentație ar trebui să fie alcătuită din produse crude, organice, proaspete – mai mult legume decât fructe. Trebuie eliminate aromele artificiale, coloranții, conservanții, monoglutamatul de sodiu, grăsimile trans sau OMG (organisme modificate genetic). De asemenea, trebuie evitate produsele procesate și, pe cât posibil, alimentele ambalate în plastic. Investim în recipiente din sticlă (și borcanele sunt foarte utile în acest sens) și nu cumparăm mâncare la conservă.

Apa de la robinet conține, de regulă, clor, medicamente și tot felul de alte substanțe, pe care nu dorim să le avem în corp. Ne asigurăm că apa pe care o consumăm este dintr-o sursă curată și sigură, eventual filtrată cu un filtru bun.

Alimentația echilibrată și aportul necesar de nutrienți vor ajuta corpul să elimine elementele străine, fie că sunt viruși, bacterii, ciuperci, metale grele sau substanțe chimice.

Ai grijă de sănătatea ta!!!

Sursa

Premiul Nobel în medicină, câștigat de Katalin Kariko și Drew Weissman pentru vaccinurile ARN mesager eficiente împotriva Covid-19

Katalin Kariko şi Drew Weissman au fost desemnaţi, luni, laureaţii premiului Nobel pentru medicină pe anul 2023, potrivit site-ului nobelprize.org.

Cei doi au câștigat Nobelul „pentru descoperirile lor privind modificările bazelor de nucleotide care au permis dezvoltarea unor vaccinuri ARN mesager eficiente împotriva COVID-19”, a anunţat Thomas Perlmann, secretar general al Comitetului Nobel la sediul Institutului Karolinska din Stockholm, Suedia.

Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină deschide seria acestor distincţii, atribuite în fiecare an la începutul lunii octombrie.

În 2022, premiul Nobel pentru medicină a fost atribuit paleogeneticianul suedez Svante Pääbo pentru descoperirile sale privind genomul hominizilor dispăruţi şi evoluţia umană.

Cu excepţia distincţiei acordate în domeniul economiei, aceste premii au fost create de magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

În 2023, fiecare premiu Nobel va fi însoţit de un cec în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (986.000 de dolari).

După atribuirea premiului pentru medicină, sezonul Nobel continuă cu premiul Nobel pentru fizică, pe 3 octombrie, urmat de premiul pentru chimie, pe 4 octombrie, înainte de mult aşteptatul premiu pentru literatură, pe 5 octombrie, şi de premiul pentru pace, pe 6 octombrie, singurul decernat la Oslo. Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice în memoria lui Alfred Nobel va fi anunţat în data de 9 octombrie.

Octombrie este luna internațională a conștientizării cancerului de sân

Incidența de cancer mamar în R. Moldova a fost de 51,5 cazuri la 100.000 de locuitori în anul 2022. Mai concret, este vorba despre 1.307 depistate primar.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, la evidența medicală în anul 2022 se aflau 11.488 de persoane cu cancer de sân, prevalența constituind 452,5 cazuri la 100.000 de oameni.

Totodată, 471 de persoane au decedat de cancer de sân în anul trecut, nivelul de mortalitate fiind de 18,6 decese la 100.000 de persoane și se plasează pe locul 3 din totalitatea deceselor cauzate de cancer.

Luna de conștientizare a cancerului mamar este o campanie anuală de sensibilizare și conștientizare de către populație a importanței măsurilor de prevenire, depistare precoce și îngrijire de calitate a cancerului mamar. Recunoscută ca luna de culoare roz, în această perioadă, femeile sunt îndemnate să acorde mai multă atenție propriei sănătăți, amintind că depistarea la timp în stadiile 1-2 ale bolii, crește rata de succes a vindecării.

Potrivit OMS, cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer în rândul femeilor din întreaga lume, luând viețile a sute de mii de femei în fiecare an și afectând, în mod disproporționat, persoanele din țările cu venituri mici și medii.

Astfel, rata de supraviețuire a cancerului de sân la cinci ani în țările cu venituri mari depășește 90%, comparativ cu 66% în India și 40% în Africa de Sud.

Astăzi marcăm Ziua mondială a inimii

În fiecare an, la data de 29 septembrie marcăm Ziua mondială a inimii. Campania din acest an, cu genericul „Folosește-ți inima, cunoaște-ți inima!”, se axează pe principiul esențial de a ne cunoaște, întâi de toate, inima.

La nivel mondial, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces, anual peste 20 de milioane de oameni mor din cauza afecțiunilor inimii.

Bolile cardiovasculare reprezintă un ansamblu de tulburări ale inimii și ale vaselor sangvine, manifestate prin dureri în piept, respirație îngreunată, transpirații reci, palpitații, senzație de lipsă a aerului (dispnee), oboseală, amorțeală sau edeme.

Afecțiunile inimii pot fi destul de grave, însă adoptarea unui stil de viață sănătos, alimentație echilibrată, activitate fizică și renunțare la fumat pot reduce riscurile apariției complicațiilor. Verificarea periodică a nivelului de colesterol și a tensiunii arteriale sunt indicii de bază care pot confirma sau infirma probleme ale inimii.

În Republica Moldova persoanele cu probleme cardiovasculare beneficiază gratuit de asistență medicală în cadrul instituțiilor medico-sanitare publice, dar și de mai multe medicamente compensate, prescrise de medici. Pentru depistarea precoce a afecțiunilor inimii, sunt efectuate gratuit o serie de investigații, care identifică și confirmă maladia.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în anul 2022, mai mult de 756 mii de cetățeni sufereau de afecțiuni ale cordului. Motivele principale rămân a fi diabetul, consumul de tutun și alcool, hipertensiunea arterială, obezitatea.

Respectarea recomandărilor medicilor privind sănătatea inimii pot preveni apariția bolilor cardiovasculare.

Fii responsabil, ai grijă de inima ta!