Un bărbat în vârstă de 70 de ani, din Hâncești, a decedat după 24 de ore de la vaccinare. Bărbatul nu a acuzat nicio reacție adversă post-vaccinală. Precizarea Ministerului Sănătății

Un bărbat în vârstă de 70 de ani din satul Horjești, raionul Hâncești, a decedat după 24 de ore de la vaccinare. Bărbatul era angajat ca șofer de autobuz școlar în sistemul de educație. Potrivit Ministerului Sănătății nu există o corelație între vaccinare și cauza decesului. Cazul însă se află în curs de analiză.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale: ,,În contextul informațiilor apărute pe rețelele de socializare, privind decesul cetățeanului din satul Horjești, raionul Hâncești, cu anul de naștere 1951. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale vine cu următoarele precizări:

În urma vaccinării lucrătorilor medicali, reieșind din dozele de vaccin rămase și evaluând riscul pierderii dozelor, persoana a fost invitată pentru vaccinare

.Astfel, persoana a fost vaccinată la data de 16.03.2021, în incinta CS Hâncești, cu vaccinul Astra-Zeneca (Lot CTMAV 503). Timp de 15 minute după vaccinare, nu a fost înregistrată nicio reacție adversă. În următoarele 24 de ore, la fel, persoana nu a prezentat reacții adverse postvaccinale.

Comitetul de Evaluare a Evenimentelor Adverse Post-imunizare nu a recepționat nicio informație despre oricare reacții adverse post-imunizare, înregistrate în cazul persoanei menționate.

Menționăm că, într-o fiolă de vaccin AstraZeneca sunt 10 doze de vaccin. Celelalte 9 persoane care au fost vaccinate din același flacon, nu au prezentat careva evenimente adverse post-imunizare.

Conform documentației medicale de la asistența medicală primară, pacientul se afla la evidența medicului de familie cu diagnoza: Hipertensiune arterială și regulat administra preparate hipertensive.

La data de 17.03.2021, în jurul orei 22:00 a fost solicitată AMU Hâncești de către rudele persoanei. AMU a constatat, pacientul acuza dureri precordiale cu caracter de constricție, apărute în jurul orelor 16:00, care s-au accentuat spre seară, dispnee pronunțată, transpirații reci și paloare a tegumentelor. Din anamneza colectată de la soția pacientului, acesta se afla la evidența dispanserică cu Hipertensiune arterială, pentru care administra tratament regulat. După examinarea minuțioasă clinică și paraclinică a pacientului, tensiunea arterială cu valorile -160/100 mmHg, a fost stabilit diagnosticul – „sindrom coronarian acut, fără supra denivelare de segment ST.”, fapt pentru care a fost administrat tratament conform protocolului clinic național.

Pe parcursul transportării către instituția medicală spitalicească, starea generală s-a agravat brusc, cu compromiterea parametrilor indicilor vitali, fapt ce a impus administrarea tratamentului inotrop, care a fost fără rezultat. În final, s-a instalat stopul cardiorespirator și s-au inițiat măsurile de resuscitare cardiorespiratorie și cerebrală, care au fost fără succes.

Centrul de medicină legală Hâncești a constat în urma autopsiei cauza directă a decesului – insuficiență cardiovasculară. Cauza antecedentă, infarct miocardic acut cu maladia principală, boală ischemică a cordului. Cardioscleroză postinfarctică.

În urma autopsiei, s-a constat că persoana a decedat de infarct miocardic acut, având cicatricii mai vechi, care denotă faptul că, în trecut persoana a mai suferit un infarct miocardic. După o analiză preliminară, s-a constatat că nu există nicio legătură cauzală dintre administrarea vaccinului și decesul înregistrat.

Exprimăm sincere condoleanțe familiei și rudelor apropiate. Comitetul de Evaluare a Evenimentelor Adverse Post-imunizare va continua analiza minuțioasă a acestui caz și va reveni cu rezultatele finale”.

Cazurile de rujeolă, la un nivel alarmant în România

Explozia cazurilor de rujeolă în Europa își face simțită prezența puternic în România și Austria, acestea fiind printre cele mai afectate țări. Creșterea alarmantă a numărului de cazuri continuă să pună probleme, afectând nu doar copiii, ci și adulții, scrie presa română.

În primele patru luni ale anului, de la 1 ianuarie până la 14 aprilie, România a înregistrat un număr alarmant de peste 12.300 de cazuri de rujeolă, potrivit Institutului Național pentru Sănătate Publică. Doar în ultima săptămână, au fost confirmate 949 de cazuri noi.

Județele Brașov și Mureș, împreună cu Municipiul București, se confruntă cu cele mai mari numere de îmbolnăviri, cu Brașov înregistrând 1.854 de cazuri, Mureș 1.132 de cazuri și București cu 1.305 de cazuri.

Creșterea cazurilor de rujeolă, cauzată de lipsa vaccinării

În contextul acestor evoluții, dr Adrian Marinescu, director medical al Institutului Matei Balș, a subliniat că situația legată de rujeolă nu este aproape de a se încheia și se estimează că va continua.

„Am avut și persoane de peste 50 de ani. Acești pacienți, în momentul în care au și boli cronice sunt expuși riscului de a face o formă severă și de a avea complicații majore.

Categoric că lipsa de vaccinare, de protecție la nivelul populației, este cauza principală. Rujeola nu e o boală de sezon și nu va fi o boală de sezon și putem să avem mereu probleme în condițiile în care nu creștem această protecție. Lucrurile pot oricând să repete”, a declarat acesta.

Potrivit medicului, în spital ajungă aproape zilnic persoane cu rujeolă, și deși nu toți au nevoie de spitalizare, unii dintre ei trebuie monitorizați permanent, iar alții ajung chiar la terapie intensivă.

Primul caz de accident vascular cerebral tratat cu succes în Centrul primar de AVC al Spitalului raional Hâncești

Primul caz de accident vascular cerebral tratat cu succes în Centrul primar de AVC al Spitalului raional Hâncești, la doar două zile de când și-a început activitatea.

Pacientul, un bărbat în vârstă de 49 de ani din raionul Leova, a fost diagnosticat cu accident vascular cerebral ischemic, prin intermediul tomografiei computerizate.

Echipa multidisciplinară formată din medicul neurolog Vladlena Vasiliu, medicul reanimatolog Dumitru Batîr, medicul din cadrul UPU Angela Erhan, tehnicianul radiolog Vadim Gorilo și felcerul laborant Vasilisa Coțofană, a intervenit  prompt și eficient, aplicând tratamentul de tromboliză intravenoasă în mai puțin de o oră de la internare.

Starea clinică a pacientului a fost restabilită rapid, inclusiv datorită colaborării cu Centrul comprehensiv de AVC din cadrul Institutului de Medicină Urgentă, care prin utilizarea telemedicinii a monitorizat continuu procedura de revascularizare.

Datorită dotărilor cu echipamente performante, a reparațiilor la standarde europene, în sumă de circa 44 de milioane lei doar în ultimii doi ani, și a profesionalismului înalt al personalului medical, a fost salvată o viață și încă multe altele vor fi salvate.

Centrul primar de AVC de la Spitalul raional Hîncești este al șaselea care și-a inițiat activitatea, dintr-un total de treisprezece la nivel național, care acoperă și cazurile de AVC din raioanele Leova, Basarabeasca și Cimișlia.

Investim continuu în modernizarea sistemului de sănătate și formarea profesională a lucrătorilor medicali, pentru a aduce serviciile medicale moderne cât mai aproape de oameni. Pentru că nimic nu-i mai de preț decât sănătatea.

Felicitări echipei de medici! Felicitări Spitalului raional Hîncești!

Femeile dorm mai puțin și mai prost decât bărbații! E dovedit științific

Potrivit unui nou studiu publicat în Sleep Medicine Reviews, ceasul biologic al femeilor bate mai repede decât cel al bărbaților cu aproximativ 6 minute.

Această diferență mică poate crea dezechilibre în ritmurile interne ale corpului, afectând modul în care creierul reglează momentul adormirii și al trezirii.

Cercetătorii au examinat mai multe studii care au investigat diferențele de somn între sexe și au constatat că femeile au aproape 60% mai multe șanse de a suferi de insomnie decât bărbații, scrie La Repubblica. De asemenea, evaluările calității somnului arată că somnul femeilor este mai puțin odihnitor decât cel al bărbaților.

Ceasul biologic îi spune corpului nostru să se pregătească pentru somn, de exemplu prin scăderea temperaturii corpului sau prin producerea de melatonină, un hormon care favorizează adormirea.

Studiul arată că secreția de melatonină la femei se produce la ora 22.49, iar la bărbați la ora 23.38, cu 40 de minute mai târziu. Acest lucru înseamnă că la femei există o predispoziție de a merge la culcare mai devreme.

Celălalt aspect se referă la durata zilei determinată de ceasul endogen, care este independent de stimuli externi. La om durează mai mult de 24 de ore: la bărbați, exact 24 de ore și 19 minute, iar la femei 24 de ore și 9 minute. Acest lucru, combinat cu producția mai timpurie de melatonină, face ca femeile să se simtă mai pregătite să adoarmă mai devreme decât bărbații, potrivit sursei citate de Mediafax.

Pe baza unei serii de calcule, cercetătorii au ajuns la concluzia că viteza generală a ceasului biologic este cu 6 minute mai rapidă decât la bărbați.

„Deși această diferență poate fi mică, ea este semnificativă”, spune autorul studiului, Renske Lok, expert în psihiatrie la Stanford.

„Nepotrivirea dintre ceasul central al corpului și ciclul somn/veghe este de aproximativ cinci ori mai mare la femei decât la bărbați.

Imaginați-vă dacă ceasul cuiva ar merge în mod constant cu șase minute mai repede sau mai încet. De-a lungul zilelor, săptămânilor și lunilor, această diferență poate duce la o nepotrivire semnificativă între ceasul intern și semnalele externe, cum ar fi lumina și întunericul”, explică specialistul.

Aceste diferențe în biologia somnului ar putea avea consecințe semnificative pentru sănătatea generală și bunăstare. Dezechilibrele în ritmurile circadiene au fost asociate cu o serie de probleme de sănătate, inclusiv tulburări de somn, tulburări de dispoziție și probleme cognitive.

Anxietatea și tulburările depresive, mai frecvente la femei

„O calitate inferioară a somnului este asociată cu anxietatea și tulburările depresive, care sunt de două ori mai frecvente la femei decât la bărbați. De asemenea, femeile sunt mai predispuse decât bărbații să fie diagnosticate cu insomnie, deși motivele nu sunt pe deplin clare”, spune Sarah Chellappa, cercetător în neuroștiințe și un alt autor al studiului.

De asemenea, femeile sunt de patru ori mai predispuse să dezvolte o tulburare de alimentație legată de somn, în care au tendința de a mânca în mod repetat în timpul nopții. Un alt studiu a constatat că femeile sunt, de asemenea, cu 25 până la 50% mai predispuse să sufere de sindromul picioarelor neliniștite, care, la rândul său, împiedică somnul.

sursa

Încă 36 de moldoveni și-au pierdut viața din cauza infecției Covid-19
Articolul anterior
Instagram va include o nouă funcție: va interzice trimiterea de mesaje către copii de la adulți necunoscuți
Articolul următor