Un focar de rujeolă a fost înregistrat la Cimișlia. Opt copii, infectați

17/03/2025

Agenția Națională pentru Sănătate Publică anunță despre un focar de rujeolă la Cimișlia. Astfel, opt copii din diferite localități din raion s-au infectat cu această boală contagioasă, în perioada 7 februarie – 14 martie 2025, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Fiecare caz suspect la rujeolă este raportat și supus investigațiilor de laborator pentru confirmarea sau infirmarea bolii. Astfel, în perioada 1 ianuarie – 14 martie 2025, au fost înregistrate 20 de cazuri de rujeolă, dintre care 5 de import (România și Ucraina). Prin investigații de laborator, au fost confirmate 14 cazuri (6 – Chișinău și 8 – Cimișlia). Vârsta persoanelor afectate este cuprinsă între 8 luni și 17 ani. Astfel, sunt afectați copii de diferite vârste, inclusiv un copil de până la un an, care nu au încă vârsta potrivită pentru imunizare împotriva rujeolei și organismul micuților nu a reușit să producă anticorpi pentru a fi protejați. Menționăm că în anul 2024, au fost înregistrate 216 cazuri confirmate de rujeolă, în 2023 – 3 cazuri de rujeolă, iar pe parcursul anilor 2021 și 2022 nu au fost înregistrate cazuri.

Totodată, informăm despre un focar de rujeolă înregistrat în raionul Cimișlia. În perioada 7 februarie – 14 martie 2025, în raion au fost înregistrate 8 cazuri confirmate de rujeolă la copii din satele Porumbreni – 3 cazuri, Zloți – 3 cazuri, Codreni și Sagaidacul-Nou – câte un caz, alte 6 cazuri suspecte sunt în proces de investigare epidemiologică. Cazurile confirmate au fost înregistrate la copii cu vârste cuprinse între 2-17 ani.

În contextul înregistrării focarului, de către specialiștii ANSP au fost întreprinse mai multe acțiuni:

Măsuri de prevenire a răspândirii rujeolei în focar, prin stabilirea contacților, verificarea statutului vaccinal și supravegherea medicală.
Supravegherea epidemiologică la nivel teritorial, prin colectarea și analiza datelor cu privire la cazurile de rujeolă, cu actualizarea lor zilnică.
Verificarea statutului și vaccinarea copiilor care nu au vaccinarea ROR.
Asigurarea diagnosticului de laborator al rujeolei, în laboratorul ANSP.
Menținerea măsurilor de supraveghere în teritoriul afectat și cele aferente.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică atenționează că rujeola este o infecție virală extrem de contagioasă care poate duce la complicații grave și îndeamnă părinții să vaccineze copiii, ținând cont de situația epidemiologică la nivel național și regional. Rujeola este de 6 ori mai infecțioasă decât gripa și poate dezvolta boli grave, sau complicații, cum ar fi: infecția urechii, pneumonie, surditate permanentă, encefalită, sau deces. Aceasta se răspândește foarte rapid, dacă nu este menținută imunitatea de grup ce poate fi obținută prin vaccinare. În condițiile de acoperirea joasă la vaccinare, înregistrată la nivel național (mult sub 90% pentru vaccinarea ROR la vârsta de 1 an), rezistența anti vaccinală, care persistă mai mult între membrii confesiunilor religioase și persoanele de etnie romă, există riscul de emergență a maladiilor prevenibile prin vaccinări, în prezent a rujeolei, având rată foarte înaltă de contagiozitate, cu urmări grave de sănătate. Menționăm că tratament specific contra rujeolei nu există, dar boala poate fi prevenită prin VACCINARE. Vaccinurile împotriva rujeolei sunt sigure și efective.

În Republica Moldova, vaccinarea se efectuează gratuit, cu 3 doze de vaccin ROR, la vârstele de 12 luni, 6-7 ani și 15-16 ani. În cazul în care copiii nu au beneficiat de vaccin la vârstele corespunzătoare, îndemnăm părinții să meargă la instituția medicală, unde medicul de familie va propune o schemă individuală de vaccinare.

Potrivit OMS, Regiunea Europeană raportează cele mai multe cazuri de rujeolă din ultimii 25 de ani. Astfel, 127.350 de cazuri de rujeolă au fost raportate în Regiunea Europeană a OMS pentru 2024, un număr dublu față de cazurile raportate în 2023 și cel mai mare număr din 1997, potrivit unei analize a OMS și UNICEF. Mai mult de 40% din cazurile raportate sunt copii cu vârsta sub cinci ani, iar mai mult de jumătate din cazurile raportate au necesitat spitalizare. Potrivit datelor preliminare din 6 martie 2025, au fost raportate 38 de decese.

in raion s-au infectat cu această boală contagioasă, în perioada 7 februarie – 14 martie 2025.

Creștere bruscă de cazuri de infecții virale în regiunea din stânga Nistrului: La Tiraspol au fost închise cinci grădinițe și 12 clase

Creștere bruscă de cazuri de infecții virale în regiunea din stânga Nistrului, anunță presa locală citată de newtv.md.

Din cauza numărului mare de îmbolnăviri, în Tiraspol au fost închise 5 grădinițe și 12 clase. Totodată, presa scrie că în orașul Rîbnița 619 elevi nu frecventează școala din cauza virozelor.

Ficatul gras, boala secolului. Cauza banală care îl provoacă

Ce este ficatul gras și la cine apare de obicei. Care sunt cauzele și care e legătua ficatului gras cu oboseala. „Ficatul gras este o boală a secolului nostru”, scrie dcmedical.ro.

În multe cazuri, ficatul gras poate fi asimptomatic și este adesea descoperit în timpul unor teste de sânge sau teste imagistice efectuate pentru alte probleme de sănătate.

„Se plâng oamenii că le-a obosit ficatul și că se simt obosiți. E din cauza ficatului sau oboseala e în creier și ficatul suferă în tăcere? Pentru că vin furnizorii de suplimente alimentare și oferă tot felul de produse pentru întărire, pentru purificarea ficatului”, a întrebat jurnalistul Val Vâlcu.

„De multe ori oboseala vine cumva la pachet cu stresul, stres care modifică inclusiv somnul. Un somn neodihnitor va duce la formarea unui switch în metabolismul ficatului și ficatul începe să producă mai multe grăsimi, de exemplu, și este unul dintre mecanismele cunoscute de apariția ficatului gras, a steatozei non-alcoolice.

De aceea este foarte important stilul de viață și bineînțeles reducerea dacă este putință a stresului și odihna mai multă”, a declarat dr. Dragoș Romanescu, medic primar chirurg la Spitalul Clinic SANADOR, pentru DC Medical.

Ce este ficatul gras?

Ficatul gras, sau boala hepatică grasă non-alcoolică, este o afecțiune în care se acumulează exces de grăsime în celulele hepatice. Simptomele pot varia, iar unele persoane pot să nu prezinte simptome evidente. Cu toate acestea, în unele cazuri, ficatul gras poate provoca:

– Oboseală

– Durere în partea superioară a abdomenului

– Pierderea în greutate neintenționată

– Balonare

– Lipsa de energie

– Colesterol crescut.

„Ficatul gras este o boală a secolului nostru, o boală actuală, mai ales în țările dezvoltate. Este în strânsă legătură cu alte boli cu incidență crescută precum obezitate, diabetul zaharat tip 2 și hipertensiune arterială.

Acestea depind foarte mult de stilul de viață și de obiceiurile alimentare.

În general, alimentația modernă, super procesată care vine cu tot felul de aditivi este destul de agresivă pentru ficat. De aceea trebuie să reducem consumul de anumite alimente, de dulciuri, de produse de patiserie, grăsimile în exces, carnea în exces”, potrivit medicului Dragoș Romanescu.

La cine apare ficatul gras?

„De cele mai multe ori se întâmplă la persoanele supraponderale. Dar sigur că există și boli cu predispoziție genetică care duc la ficat gras.

Dar vorbind și de stilul de viață și de stres și de lipsa de odihnă, sigur că da, lucrul ăsta poate să apară și la persoane non-ponderale”, a conchis medicul Dragoș Romanescu.

Dieta în gastrită: alimente permise și interzise

Gastrita este procesul inflamator localizat la nivelul mucoasei stomacului. Este una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale tractului digestiv, provocată frecvent de un stil alimentar deficitar și dezorganizat, înmulțirea bacteriei Helicobacter Pylori în stomac, surmenajul moral, stresul cronic, fumatul, abuzul de alcool, predispoziția genetică.

Gastrita, netratată la timp, poate duce la ulcer și la alte afecțiuni grave ale stomacului. Una dintre cele mai importante măsuri în algoritmul de tratament al gastritei este respectarea dietei. Dacă ai fost diagnosticat cu această afecțiune este absolut necesar să adopți un regim alimentar sănătos.

Pe lângă faptul că vei respecta un orar fix al meselor, există o serie de alimente pe care le poți introduce în meniu ori care îți sunt nerecomandate.

Cum se manifestă gastrita?

Gastrita cronică, însoțită de aciditate gastrică crescută, se manifestă prin dureri de stomac îndată după luarea meselor, senzație de arsuri gastrice, greutate la stomac după ingerarea unor porții mici de hrană, grețuri, vomă postprandială, scăderea poftei de mâncare, constipație (în gastrita cu hiperaciditate), crampe abdominale, balonare, producerea în exces a gazelor intestinale, intoleranță alimentară la alimente grase, picante sau acide, prăjeală și dulciuri.

Dacă mai mulți ani în urmă exista o dietă strictă recomandată de specialiști în caz de gastrită, care presupunea interzicerea totală a alimentelor necruțătoare din punct de vedere mecanic, mese mici și fracționate, acum, specialiștii și-au revizuit recomandările, o astfel de dietă nu este necesară pentru a trata gastrita sau ulcerul. Fiecare persoană cu gastrită trebuie să își ajusteze meniul în functie de reacțiile pe care le are la anumite alimente și de nivelul de toleranță a acestora.

Care sunt alimentele permise în gastrită?

– carne slabă, pește, tofu, fasole;
– uleiuri sanatoase, cum ar fi uleiul de măsline;
– alimentele bogate în flavonoide cu acțiune antiinflamatoare, cum ar fi cireșele, afinele, ardeiul gras, pot inhiba creșterea H. pylori;
– alimente bogate în vitamina B și calciu, cum ar fi migdale, fasole, cereale integrale (în cazul în care nu-ți provoacă dureri de stomac), legume cu frunze verzi, spanacul, varza înăbișită, broccoli;
– lactate cu mai puține grăsimi;
– legume fierte sau coapte;
– piureuri de legume;
– verdețuri;
– supe și ciorbe;
– oua fierte;
– pește.

Ce alimente să scoți din meniu?

– eliminarea grăsimilor hidrogenate (se găsesc în biscuiți, prăjituri, gogoși, alimente procesate și margarină din comerț);
– evitarea băuturile care pot irita mucoasa stomacului și crește producția de acid (cafeaua, alcoolul, băuturile carbogazoase, ceaiul negru foarte concentrat, ciocolata neagră);
– evitarea alimentelor rafinate, cum ar fi pâinea albă, pastele și zahărul.
– nuci, seminte și alune (în cazul în care nu sunt tolerate);
– alimentele picante;
– alimentele prăjite;
– sosurile grase;
– mezelurile;
– cartofi prăjiți;
– sosurile cu făină;
– produse de patiserie;
– prăjituri cu mult zahăr și grăsimi;
– conserve;
– sucuri;
– compoturi;
– unt.

Ce alimente să consumi cu moderație?

– fructe și legume acide, cum ar fi roșii și suc de roșii, căpșuni, vișine, citrice etc;
– ciocolata neagră, ceaiul.