Un medicament creat de savanții elvețieni reduce semnificativ riscul de recidivă al cancerului de sân

Un medicament al Novartis, numit Kisqali, reduce cu 25% riscul de recidivă pentru femeile diagnosticate cu forme incipiente de cancer de sân, scrie Reuters, conform digi 24.ro.

O femeie se uita la microscop într-un laborator.

Compania a comunicat că reducerea riscului relativ de recidivă a cancerului a fost de 25,2% şi a calificat rezultatele ca fiind importante. Rezultatele au fost prezentate la reuniunea anuală a Societăţii Americane de Oncologie Clinică din Chicago.

Acţiunile producătorului de medicamente elveţian au crescut în contextul în care tratamentul are efecte secundare mai puține față de cele ale unui medicament al companiei concurente Eli Lilly. Așa că balanţa ar putea fi schimbată în favoarea Kisqali.

În cadrul studiului, medicamentul a fost folosit împreună cu terapia endocrină standard. Tratamentul Novartis a fost aprobat pentru a trata cancerul de sân.

Un diagnostic rapid, din fază incipientă, când tumorile pot fi îndepărtate chirurgical, a ajuns să fie dat pentru aproximativ 90% dintre pacienţi. Cu toate acestea, sunt necesare medicamente mai bune după operaţie, deoarece cancerul recidivează pentru între o treime până la jumătate din cazuri.

Compania Eli Lilly are un avans în aprobarea medicamentului concurent Verzenio. Novartis se va confrunta cu o concurenţă dură, deoarece producătorul de medicamente din SUA a spus că Verzenio reduce riscul de recidivă cu 35%.

Cu toate acestea, Kisqali pare să fie un pionier pe o piaţă mai largă, deoarece a fost testat cu succes atât la pacienţi cu risc ridicat, cât şi la pacienţi cu risc mediu, o populaţie care este de două ori mai mare, scrie News.ro.

Novartis a subliniat că medicamentul său are rate foarte scăzute la efectele secundare simptomatice, importante pentru pacienţii care se confruntă cu un tratament de ani de zile: diareea severă afectând doar 0,6% dintre participanţii în studiul pentru Kisqali. Cifra este mult redusă comparativ cu acest simptom detectat la 8%-20% dintre femeile care participă la studiile cu Verzenio ale Eli Lilly.

”Acest lucru poate fi foarte relevant din punct de vedere comercial”, spun analiștii.

Acţiunile Novartis au crescut cu 1,5% după publicarea informaţiilor. Acţiunile Lilly au câştigat 0,9%.

Premiul Nobel în medicină, câștigat de Katalin Kariko și Drew Weissman pentru vaccinurile ARN mesager eficiente împotriva Covid-19

Katalin Kariko şi Drew Weissman au fost desemnaţi, luni, laureaţii premiului Nobel pentru medicină pe anul 2023, potrivit site-ului nobelprize.org.

Cei doi au câștigat Nobelul „pentru descoperirile lor privind modificările bazelor de nucleotide care au permis dezvoltarea unor vaccinuri ARN mesager eficiente împotriva COVID-19”, a anunţat Thomas Perlmann, secretar general al Comitetului Nobel la sediul Institutului Karolinska din Stockholm, Suedia.

Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină deschide seria acestor distincţii, atribuite în fiecare an la începutul lunii octombrie.

În 2022, premiul Nobel pentru medicină a fost atribuit paleogeneticianul suedez Svante Pääbo pentru descoperirile sale privind genomul hominizilor dispăruţi şi evoluţia umană.

Cu excepţia distincţiei acordate în domeniul economiei, aceste premii au fost create de magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

În 2023, fiecare premiu Nobel va fi însoţit de un cec în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (986.000 de dolari).

După atribuirea premiului pentru medicină, sezonul Nobel continuă cu premiul Nobel pentru fizică, pe 3 octombrie, urmat de premiul pentru chimie, pe 4 octombrie, înainte de mult aşteptatul premiu pentru literatură, pe 5 octombrie, şi de premiul pentru pace, pe 6 octombrie, singurul decernat la Oslo. Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice în memoria lui Alfred Nobel va fi anunţat în data de 9 octombrie.

Octombrie este luna internațională a conștientizării cancerului de sân

Incidența de cancer mamar în R. Moldova a fost de 51,5 cazuri la 100.000 de locuitori în anul 2022. Mai concret, este vorba despre 1.307 depistate primar.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, la evidența medicală în anul 2022 se aflau 11.488 de persoane cu cancer de sân, prevalența constituind 452,5 cazuri la 100.000 de oameni.

Totodată, 471 de persoane au decedat de cancer de sân în anul trecut, nivelul de mortalitate fiind de 18,6 decese la 100.000 de persoane și se plasează pe locul 3 din totalitatea deceselor cauzate de cancer.

Luna de conștientizare a cancerului mamar este o campanie anuală de sensibilizare și conștientizare de către populație a importanței măsurilor de prevenire, depistare precoce și îngrijire de calitate a cancerului mamar. Recunoscută ca luna de culoare roz, în această perioadă, femeile sunt îndemnate să acorde mai multă atenție propriei sănătăți, amintind că depistarea la timp în stadiile 1-2 ale bolii, crește rata de succes a vindecării.

Potrivit OMS, cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer în rândul femeilor din întreaga lume, luând viețile a sute de mii de femei în fiecare an și afectând, în mod disproporționat, persoanele din țările cu venituri mici și medii.

Astfel, rata de supraviețuire a cancerului de sân la cinci ani în țările cu venituri mari depășește 90%, comparativ cu 66% în India și 40% în Africa de Sud.

Astăzi marcăm Ziua mondială a inimii

În fiecare an, la data de 29 septembrie marcăm Ziua mondială a inimii. Campania din acest an, cu genericul „Folosește-ți inima, cunoaște-ți inima!”, se axează pe principiul esențial de a ne cunoaște, întâi de toate, inima.

La nivel mondial, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces, anual peste 20 de milioane de oameni mor din cauza afecțiunilor inimii.

Bolile cardiovasculare reprezintă un ansamblu de tulburări ale inimii și ale vaselor sangvine, manifestate prin dureri în piept, respirație îngreunată, transpirații reci, palpitații, senzație de lipsă a aerului (dispnee), oboseală, amorțeală sau edeme.

Afecțiunile inimii pot fi destul de grave, însă adoptarea unui stil de viață sănătos, alimentație echilibrată, activitate fizică și renunțare la fumat pot reduce riscurile apariției complicațiilor. Verificarea periodică a nivelului de colesterol și a tensiunii arteriale sunt indicii de bază care pot confirma sau infirma probleme ale inimii.

În Republica Moldova persoanele cu probleme cardiovasculare beneficiază gratuit de asistență medicală în cadrul instituțiilor medico-sanitare publice, dar și de mai multe medicamente compensate, prescrise de medici. Pentru depistarea precoce a afecțiunilor inimii, sunt efectuate gratuit o serie de investigații, care identifică și confirmă maladia.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în anul 2022, mai mult de 756 mii de cetățeni sufereau de afecțiuni ale cordului. Motivele principale rămân a fi diabetul, consumul de tutun și alcool, hipertensiunea arterială, obezitatea.

Respectarea recomandărilor medicilor privind sănătatea inimii pot preveni apariția bolilor cardiovasculare.


Fii responsabil, ai grijă de inima ta!

Cocaină de peste trei milioane de euro ascunsă în lăzi de banane. Drogurile au fost confiscate de poliția din Grecia
Articolul anterior
În urmă cu 25 de ani, în Germania avea loc cel mai grav accident feroviar din lume în care a fost implicat un tren de mare viteză
Articolul următor