Un medicament împotriva Alzheimer ar urma să primească aprobare. Cum acționează tratamentul revoluționar

Un grup de consilieri experţi ai Administraţiei pentru Medicamente şi Alimente (FDA) din SUA a convenit vineri, în unanimitate, că un studiu în fază avansată a medicamentului Leqembi pentru Alzheimer al companiilor Eisai şi Biogen a confirmat beneficiile tratamentului pentru cei aflaţi într-un stadiu incipient al bolii, deschizând calea pentru aprobarea definitivă în SUA, transmite Reuters.

Toţi cei şase consilieri din comisie au votat în favoarea Leqembi pentru tratamentul bolii care afectează creierul.

Aprobarea regulată de către FDA, o decizie aşteptată până la 6 iulie, este probabil să extindă plata pentru tratament prin intermediul Medicare.

Această aprobare ar face, de asemenea, ca Leqembi să fie primul medicament care modifică boala care să fie aprobat de autorităţile de reglementare.

Tratamentele actuale tratează doar simptomele, dar nu schimbă cursul bolii, care afectează 6 milioane de americani, potrivit Asociaţiei Alzheimer.

Leqembi a câştigat aprobarea accelerată de către FDA în ianuarie, pe baza capacităţii sale de a elimina plăcile de amiloid lipicioase din creier.

Comisia de vineri a analizat amplul studiu de confirmare al Eisai, menit să arate că medicamentul a adus beneficii pacienţilor.

Acest studiu, publicat în noiembrie, a arătat că medicamentul a încetinit declinul cognitiv cu 27% la pacienţii cu Alzheimer timpuriu, dar a fost asociat şi cu unele efecte secundare grave pentru unii pacienţi, inclusiv umflarea creierului şi sângerarea sau microhemoragiile.

”Cred că beneficiul versus risc este benefic, acceptabil şi în concordanţă cu această clasă de terapii, mai ales având în vedere povara bolii şi natura progresivă a bolii”, a spus un membru al grupului, dr. Tanya Simuni, profesor de neurologie la Universitatea Northwestern, Facultatea de Medicină Feinberg.

”Pe ansamblu, a demonstrat în mod clar că acesta este un tratament eficient în populaţie, aşa cum a fost definit”, a spus dr. Robert Alexander, preşedinte al comisiei şi expert în Alzheimer la Institutul Banner Alzheimer.

El a adăugat că a considerat că studiul ”demonstrează în mod clar un beneficiu clinic”, numind rezultatele ”solide”.

Efecte secundare

De asemenea, FDA a cerut grupului să analizeze efectele secundare ale Leqembi la anumite populaţii de pacienţi.

Aceştia au inclus pacienţi care au luat medicamente care previn formarea cheagurilor de sânge, cei care au o variantă a genei numită APOE4 care creşte riscul de Alzheimer şi cei cu o afecţiune rară numită angiopatie amiloidă cerebrală (CAA), în care se acumulează proteina amiloidă pe care o ţinteşte medicamentul în pereţii arterelor din creier şi care poate provoca sângerări.

Membrii grupului au spus că în general riscurile pentru cei cu două copii ale genei APOE4 au fost echilibrate de beneficiile medicamentului, deşi au îndemnat FDA să consolideze limbajul din eticheta de prescripţie a medicamentelor care recomandă testarea genetică pentru gena de risc.

Unii membri ai grupului au exprimat îngrijorări cu privire la administrarea Leqembi pacienţilor care iau anticoagulante.

Alţii au spus că pacienţilor ar trebui să li se ofere opţiunea, atâta timp cât sunt conştienţi de riscuri. Comisia a mai spus că nu va recomanda excluderea pacienţilor cu CAA, care poate fi greu de diagnosticat, de la administrarea medicamentului.

Aceasta a sugerat limitarea utilizării Leqembi la pacienţii cu cele mai severe cazuri de afecţiune, numită inflamaţie legată de angiopatia amiloidă cerebrală, din cauza riscului crescut de sângerare cerebrală.

Sub aprobarea accelerată, Medicare a restricţionat plata medicamentului celor aflaţi într-un studiu clinic, dar nu sunt în curs de desfăşurare astfel de studii pentru Leqembi, rezultând vânzări neglijabile.

Majoritatea pacienţilor cu Alzheimer din SUA sunt eligibili pentru Medicare. Agenţia federală care conduce Medicare a spus că va plăti pentru tratament dacă medicii participă la o bază de date a agenţiei de sănătate, cunoscută sub numele de registru, dar încă nu a publicat detaliile planului său.

Analiştii de pe Wall Street se aşteaptă pe scară largă ca FDA să acorde aprobarea definitivă pentru acest medicament.

Analiştii estimează că vânzările Leqembi vor depăşi 1 miliard de dolari în 2026 şi vor ajunge la 5,7 miliarde de dolari până în 2030.

CEO-ul Asociaţiei Alzheimer, Joanne Pike, a cerut aprobarea şi extinderea accesului pacienţilor ”fără bariere”.

”Suntem deplin de acord cu Comitetul consultativ al FDA că Leqembi oferă beneficii clinice şi că acest beneficiu depăşeşte riscurile”, a spus ea.

sursa: www.ziare.com

Premiul Nobel în medicină, câștigat de Katalin Kariko și Drew Weissman pentru vaccinurile ARN mesager eficiente împotriva Covid-19

Katalin Kariko şi Drew Weissman au fost desemnaţi, luni, laureaţii premiului Nobel pentru medicină pe anul 2023, potrivit site-ului nobelprize.org.

Cei doi au câștigat Nobelul „pentru descoperirile lor privind modificările bazelor de nucleotide care au permis dezvoltarea unor vaccinuri ARN mesager eficiente împotriva COVID-19”, a anunţat Thomas Perlmann, secretar general al Comitetului Nobel la sediul Institutului Karolinska din Stockholm, Suedia.

Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină deschide seria acestor distincţii, atribuite în fiecare an la începutul lunii octombrie.

În 2022, premiul Nobel pentru medicină a fost atribuit paleogeneticianul suedez Svante Pääbo pentru descoperirile sale privind genomul hominizilor dispăruţi şi evoluţia umană.

Cu excepţia distincţiei acordate în domeniul economiei, aceste premii au fost create de magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

În 2023, fiecare premiu Nobel va fi însoţit de un cec în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (986.000 de dolari).

După atribuirea premiului pentru medicină, sezonul Nobel continuă cu premiul Nobel pentru fizică, pe 3 octombrie, urmat de premiul pentru chimie, pe 4 octombrie, înainte de mult aşteptatul premiu pentru literatură, pe 5 octombrie, şi de premiul pentru pace, pe 6 octombrie, singurul decernat la Oslo. Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice în memoria lui Alfred Nobel va fi anunţat în data de 9 octombrie.

Octombrie este luna internațională a conștientizării cancerului de sân

Incidența de cancer mamar în R. Moldova a fost de 51,5 cazuri la 100.000 de locuitori în anul 2022. Mai concret, este vorba despre 1.307 depistate primar.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, la evidența medicală în anul 2022 se aflau 11.488 de persoane cu cancer de sân, prevalența constituind 452,5 cazuri la 100.000 de oameni.

Totodată, 471 de persoane au decedat de cancer de sân în anul trecut, nivelul de mortalitate fiind de 18,6 decese la 100.000 de persoane și se plasează pe locul 3 din totalitatea deceselor cauzate de cancer.

Luna de conștientizare a cancerului mamar este o campanie anuală de sensibilizare și conștientizare de către populație a importanței măsurilor de prevenire, depistare precoce și îngrijire de calitate a cancerului mamar. Recunoscută ca luna de culoare roz, în această perioadă, femeile sunt îndemnate să acorde mai multă atenție propriei sănătăți, amintind că depistarea la timp în stadiile 1-2 ale bolii, crește rata de succes a vindecării.

Potrivit OMS, cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer în rândul femeilor din întreaga lume, luând viețile a sute de mii de femei în fiecare an și afectând, în mod disproporționat, persoanele din țările cu venituri mici și medii.

Astfel, rata de supraviețuire a cancerului de sân la cinci ani în țările cu venituri mari depășește 90%, comparativ cu 66% în India și 40% în Africa de Sud.

Astăzi marcăm Ziua mondială a inimii

În fiecare an, la data de 29 septembrie marcăm Ziua mondială a inimii. Campania din acest an, cu genericul „Folosește-ți inima, cunoaște-ți inima!”, se axează pe principiul esențial de a ne cunoaște, întâi de toate, inima.

La nivel mondial, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces, anual peste 20 de milioane de oameni mor din cauza afecțiunilor inimii.

Bolile cardiovasculare reprezintă un ansamblu de tulburări ale inimii și ale vaselor sangvine, manifestate prin dureri în piept, respirație îngreunată, transpirații reci, palpitații, senzație de lipsă a aerului (dispnee), oboseală, amorțeală sau edeme.

Afecțiunile inimii pot fi destul de grave, însă adoptarea unui stil de viață sănătos, alimentație echilibrată, activitate fizică și renunțare la fumat pot reduce riscurile apariției complicațiilor. Verificarea periodică a nivelului de colesterol și a tensiunii arteriale sunt indicii de bază care pot confirma sau infirma probleme ale inimii.

În Republica Moldova persoanele cu probleme cardiovasculare beneficiază gratuit de asistență medicală în cadrul instituțiilor medico-sanitare publice, dar și de mai multe medicamente compensate, prescrise de medici. Pentru depistarea precoce a afecțiunilor inimii, sunt efectuate gratuit o serie de investigații, care identifică și confirmă maladia.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în anul 2022, mai mult de 756 mii de cetățeni sufereau de afecțiuni ale cordului. Motivele principale rămân a fi diabetul, consumul de tutun și alcool, hipertensiunea arterială, obezitatea.

Respectarea recomandărilor medicilor privind sănătatea inimii pot preveni apariția bolilor cardiovasculare.


Fii responsabil, ai grijă de inima ta!

Părinții, îndemnați să-și supravegheze copiii când merg în parcuri sau la plajele din Capitală
Articolul anterior
Vladimir Putin îl plânge pe Berlusconi. ”Primul dintre cei cinci prieteni adevăraţi”
Articolul următor