Un nou studiu demonstrează legătura dintre aerul poluat din copilărie și bronşita la adulţi

Un studiu vine cu noi informaţii cu privire la legătura dintre expunerea timpurie la poluarea atmosferică şi sănătatea pulmonară mai târziu în viaţă.

O echipă de cercetare condusă de facultatea de medicină Keck, a Universităţii americane California de Sud, a demonstrat că expunerea la poluarea aerului în timpul copilăriei este direct asociată cu simptomele bronşitei la vârsta adultă, transmite stirileprotv.ro.

Până în prezent, multe cercetări în acest domeniu au stabilit legături intuitive, mai puţin directe decât aceasta, asupra faptului că expunerea timpurie la poluarea aerului este asociată în mod constant cu probleme pulmonare în timpul copilăriei – iar problemele pulmonare din copilărie sunt asociate în mod constant cu probleme pulmonare la vârsta adultă.

Studiul actual, publicat pe 28 iunie în American Journal of Respiratory and Clinical Care Medicine, este unul dintre puţinele care arată o legătură directă între expunerea la poluarea aerului în copilărie şi sănătatea plămânilor la vârsta adultă, deşi legătura nu se explică pe deplin prin impactul poluării aerului asupra sănătăţii plămânilor în timpul copilăriei.

Aceasta deschide însă posibilitatea ca factori încă neînţeleşi să explice calea de la expunerea timpurie la poluarea aerului la afecţiunile respiratorii mulţi ani mai târziu.

Echipa s-a bazat pe Studiul USC privind sănătatea copiilor, realizat la scară largă, care a durat zeci de ani şi a urmărit cohorte de locuitori din sudul Californiei începând de la vârsta şcolară şi, pentru mulţi participanţi, continuând până la vârsta adultă.

Legătura dintre expunerea la poluarea aerului în copilărie şi simptomele bronşitei la adulţi a persistat chiar şi atunci când cercetătorii au ajustat simptomele astmului sau bronşitei la începutul vieţii – o constatare care a fost o surpriză.

„Ne-am aştepta ca aceste efecte observabile asupra sănătăţii respiratorii în copilărie să explice relaţia dintre expunerea la poluarea aerului în copilărie şi sănătatea respiratorie la adulţi”, a declarat într-un comunicat autorul corespondent al studiului, Erika Garcia, profesor asistent la departamentul populaţie şi ştiinţe ale sănătăţii publice din cadrul facultăţii de medicină Keck.

„Rezultatele noastre sugerează că expunerea la poluarea aerului în copilărie are efecte mai subtile asupra sistemului nostru respirator, care încă ne afectează la vârsta adultă”, a precizat cercetătoarea.

Salvarea sănătăţii plămânilor în prezent, pentru mai puţine afecţiuni pulmonare în viitor

Accentul pus pe expunerea la poluare în timpul tinereţii este motivat în parte de faptul că, în special, copiii sunt deosebit de vulnerabili la efectele poluării aerului. Sistemele lor respiratorii şi imunitare sunt încă în curs de dezvoltare şi, în comparaţie cu adulţii, ei respiră mai mult aer raportat la masa lor corporală.

În cele din urmă, preocuparea este dublă, pentru sănătatea tinerilor de astăzi şi pentru sănătatea lor viitoare, atunci când vor creşte, spun autorii studiului.

În special, în rândul participanţilor la studiu cu simptome recente de bronşită la vârsta adultă, expunerea medie din copilărie la un poluant numit dioxid de azot a scăzut cu mult sub standardele anuale ale Agenţiei pentru Protecţia Mediului – puţin peste jumătate din limita care a fost stabilită în 1971 şi rămâne în vigoare şi în prezent.

„Acest studiu subliniază importanţa reducerii poluării aerului şi, în special, a expunerii în timpul perioadei critice a copilăriei”, a declarat Garcia.

„Întrucât nu putem face prea multe ca indivizi pentru a ne controla expunerea, nevoia de a proteja copiii de efectele adverse ale poluării aerului este mai bine abordată la nivel de politică”, a precizat ea.

Populaţia studiată a cuprins 1 308 participanţi la Studiul privind sănătatea copiilor, cu o vârstă medie de 32 de ani la evaluarea lor ca adulţi.

Cercetătorii au întrebat despre episoadele recente şi simptome – bronşită, tuse cronică, congestie sau producţie de spută care nu sunt asociate cu o răceală.

Un sfert dintre participanţi au prezentat simptome de bronşită în ultimele 12 luni.

Prezenţa simptomelor de bronşită a fost asociată cu expunerea, între naştere şi vârsta de 17 ani, la două tipuri de poluanţi.

Un tip grupează particule minuscule din aer, cum ar fi praful, polenul, cenuşa de la incendiile de vegetaţie, emisiile industriale şi produsele de la eşapamentul vehiculelor.

Celălalt, dioxidul de azot, un produs secundar al arderii în automobile, avioane, bărci şi centrale electrice despre care se ştie că afectează funcţia pulmonară.

Cercetările îndelungate în domeniul sănătăţii se dovedesc esenţiale pentru iniţierea descoperirilor

Pentru o analiză cât mai cuprinzătoare posibil, expunerea medie la poluanţi de-a lungul copilăriei s-a bazat pe estimări lunare.

Cercetătorii au comparat adresa de acasă a familiei la fiecare moment cu măsurătorile contemporane ale calităţii aerului local efectuate de Agenţia americană pentru Protecţia Mediului (EPA) şi prin intermediul Studiului privind sănătatea copiilor.

„Suntem norocoşi să avem acest studiu longitudinal atât de nuanţat”, a precizat prof. Garcia. „Putem învăţa multe despre modul în care experienţele anterioare influenţează sănătatea adulţilor”, a subliniat ea.

Studiul actual a inclus analize suplimentare pentru a exclude factori precum expunerea prenatală la dioxid de azot, expunerea curentă la poluarea aerului la vârsta adultă şi efectele statutului socioeconomic în copilărie sau la vârsta adultă ca factori determinanţi ai simptomelor bronşitei la adulţi.

Expunerea la poluare în tinereţe poate afecta sănătatea pulmonară la unii indivizi mai mult decât la alţii

Laboratorul american al USC a constatat, de asemenea, că efectul expunerii la dioxid de azot şi particule poluante în timpul copilăriei asupra simptomelor de bronşită la adulţi a fost mai puternic pentru cei care au fost diagnosticaţi cu astm în copilărie.

„Este posibil să existe o subpopulaţie care este mai sensibilă la efectele poluării aerului”, a precizat prof. Garcia.

„Am putea să îi protejăm de expunere, astfel încât să le putem îmbunătăţi rezultatele mai târziu în viaţă. Reducerea poluării aerului ar avea beneficii nu numai pentru astmul actual la copii, ci şi pentru sănătatea lor respiratorie pe măsură ce cresc la vârsta adultă”, a mai spus cercetătoarea.

Echipa USC urmăreşte să examineze modul în care nivelul de expunere la poluarea aerului la diferite vârste în timpul tinereţii influenţează problemele respiratorii la vârsta adultă.

Alte direcţii de cercetare viitoare bazate pe rezultatele studiului actual ar putea include examinarea altor markeri ai sănătăţii respiratorii în copilărie şi la vârsta adultă, cum ar fi: cât de bine a fost controlat astmul, sau explorarea unei potenţiale componente genetice.

Cercetare a primit sprijin din partea Institutelor Naţionale de Sănătate (NIH), din Statele Unite.

Medicamente și temperaturi ridicate. Care sunt cele mai periculoase combinații

Persoanele care iau medicamente pentru hipertensiune arterială sunt mai vulnerabile la insolație. Acest risc este mai mare în timpul verii din două motive:

Medicamentele pentru hipertensiune arterială stimulează eliberarea de lichide din organism.

Căldura provoacă, de asemenea, pierderea de lichide, făcând deshidratarea inevitabilă.

Experții subliniază faptul că unele medicamente pentru tensiunea arterială dilată vasele de sânge, iar căldura are același efect. În acest moment, tensiunea arterială poate scădea la niveluri periculoase.

Cum să vă protejați de efectele secundare ale medicamentelor și ale căldurii

Experții sfătuiesc persoanele cu tensiune arterială crescută să nu își întrerupă medicamentele singure și fără să consulte un medic.

Este important să se mențină o bună hidratare prin administrarea a numeroase lichide, dar nu alcool, deoarece acesta deshidratează și mai mult.

Atunci când apar simptome precum crampele musculare, găsiți un loc cu aer condiționat sau răcoare.

Medicamente care cresc sensibilitatea la căldură

Medicamente și temperaturi ridicate: aceste combinații sunt cele mai periculoase. Experții au identificat următoarele medicamente care pot crește riscul de boli de inimă sau pot face pielea mai sensibilă la razele soarelui:

  • Antidepresivele: reduc capacitatea organismului de a transpira, făcând dificilă reglarea temperaturii interne
  • Medicamente antialergice
  • Medicamente pentru contracții musculare
  • Medicamente pentru boli mintale
  • Analgezice
  • Medicamente pentru hipertensiune arterială
  • Medicamente pentru migrene

Cum să recunoașteți semnele șocului termic

Dacă aveți brusc dureri de cap, puls rapid, respirație grea și rapidă, amețeli sau nevoia de a vomita, reacționați imediat:

  • Întindeți-vă într-un loc răcoros și ridicați-vă genunchii deasupra nivelului inimii.
  • Udați un prosop cu apă rece și puneți-l pe piele.
  • Beți o jumătate de pahar de apă sărată sau înghețată cu apă sărată la fiecare 15 minute.

În cazurile în care simptomele nu dispar rapid sau afecțiunea persistă pentru o perioadă lungă de timp, consultați un medic.

Acest articol este unui informativ. Consultați medicul.

sursa

Planta care reduce colesterolul cu 40%. Face minuni pentru inimă

Cea mai frecventă cauză a ischemiei cardiace este alimentarea insuficientă cu oxigen a mușchiului cardiac și acumularea de plăci aterosclerotice în arterele coronare, scrie doctorulzilei.ro.

Terapeutul cu 30 de ani de experiență Dmitri Morozov sfătuiește pe oricine se confruntă cu această problemă să ia un decoct medicinal din planta păducel. De asemenea, el explică faptul că plăcile de colesterol pot scădea cu până la 40% cu o terapie adecvată.

Pentru a pregăti poțiunea veți avea nevoie de:

  • flori uscate de păducel – 2 linguri;
  • apă – 1 cană;

Ordinea de preparare și utilizare a decoctului este următoarea:

  • Puneți apa pe aragaz să fiarbă.
  • Se toarnă apa clocotită peste păducel.
  • Se lasă la macerat peste noapte și se strecoară printr-o strecurătoare dimineața.

„Luați 100 g de decoct de păducel de 4 ori pe zi, cu o oră înainte de mese”, este recomandarea pe care Dr. Morozov o face pacienților săi.

Proprietăți utile ale păducelului

Surprinzător, fructele de păducel conțin aproape întreaga masă Mendeleev. Compoziția lor este atât de armonios „selectată” încât, printre altele, ajută la întărirea apărării organismului. Una dintre principalele componente ale păducelului este acidul ursolic. Acesta ameliorează inflamația, ajută la prevenirea cancerului, dilată vasele de sânge, stimulează producția de colagen, care are un efect mare asupra întineririi naturale a corpului.

Aportul zilnic recomandat este de 150 de grame de păducel. Dar trebuie să vă amintiți că boabele sale își manifestă toate proprietățile benefice numai ca urmare a utilizării prelungite și, adesea, în terapie complexă.

Gama de efecte ale păducelului asupra organismului este foarte largă. Îmbunătățește circulația sângelui, combate bolile neurologice, ajută la migrene, amețeli, probleme de somn și nervozitate.

Păducelul este un excelent profilactic împotriva bolilor de inimă. Persoanele de peste 40 de ani care se confruntă cu un stres constant, fumează, mănâncă necorespunzător și beau ceai de păducel au un risc mai scăzut de atac de cord. Iar pacienții care suferă de patologii cardiace își pot îmbunătăți semnificativ starea de sănătate dacă beau o infuzie sau un decoct de păducel toamna și primăvara.

În plus, fructele acestei plante au efecte antiinflamatoare, antimicrobiene, hepatoprotectoare, coleretice, antivirale și antioxidante. Este bine cunoscut faptul că păducelul scade tensiunea arterială. De asemenea, îmbunătățește imunitatea, ameliorează edemele, scade glicemia, stimulează funcțiile creierului și îmbunătățește memoria. Această plantă este foarte benefică și pentru sănătatea femeilor. În timpul menopauzei, apar fluctuații și perturbări ale sistemului hormonal, însoțite de dureri de cap, depresie, creștere în greutate etc. Pentru a vă menține sănătatea în această perioadă, este recomandat să folosiți fructe de păducel.

Descoperire revoluționară în sănătate! Noi speranțe pentru bolnavii de cancer pancreatic

Cancerul pancreatic, una dintre cele mai mortale boli, ar putea avea un tratament într-un termen relativ scurt. Oamenii de știință au făcut o descoperire care va impulsiona cercetările în acest domeniu, scrie evz.ro.

Oamenii de ştiinţă au făcut o descoperire care ar putea ajuta la găsirea unui tratament pentru unul dintre cele mai mortale tipuri de cancer. Peste o jumătate de milion de persoane sunt diagnosticate în fiecare an, iar numărul supraviețuitorilor este redus.

Cancerul pancreatic va fi învins prin tratament

Oamenii de știință din Marea Britanie și Statele Unite au făcut o descoperire importantă în ceea ce privește această boală mortală. Conform cercetătorilor, cancerul pancreatic este capabil să oprească moleculele uneia dintre cele mai importante gene din organismul uman. Acest lucru face ca boala să se răspândească rapid.

Statisticile arată că acest tip de afecțiune, cancerul pancreatic este al 12-lea cel mai frecvent întâlnit. În fiecare an, sunt diagnosticate în jur de 500.000 de persoane. Cel mai grav este că pacienții au cea mai scăzută rată de supraviețuire dintre toate formele bolii.

În acest context, dat fiind gradul ridicat de mortalitate, cercetătorii au avut probleme în descoperirea unor tratamente eficiente. În prezent, odată cu noua descoperire, ei cred că pot găsi și un tratament care să ducă la eradicarea bolii.

Descoperirea oamenilor de știință

Oamenii de știință au descoperit o legătură între o genă, HNF4A, și cancerul pancreatic. Gena cu pricina este esenţială pentru sănătatea umană deoarece ajută mai multe organe să funcționeze corect. Oamenii de știință au descoperit că aceste caracteristici ale HNF4A sunt anulate de afecțiunea pancreatică.

Studiul a fost publicat în revista Gastro Hep Advances. Autorii cercetării au analizat atât mostre de ţesut sănătos, cât şi mostre de ţesut afectat de cancerul pancreatic. Observațiile au stabilit că afecțiunea a declanțat un proces numit metilarea ADN-ului. Astfel moleculele din gena HNF4A, în mod normal benefică, sunt deconectat și permit tumorilor canceroase să se dezvolte rapid.

În proiect au fost implicaţi oameni de știință de la mai multe universități, din Nottingham, Stanford şi California şi Centrul medical Cedars-Sinai, Los Angeles.

Cancerul pancreatic a făcut multe victime

Această afecțiune este, în multe cazuri, diagnosticată atunci când se află într-un stadiu avansat. Astfel, pentru mulți pacienți opţiunile de tratament devin limitate, iar eficiența acestora este redusă. Mai mult de jumătate dintre pacienții diagnosticați cu această afecțiune au murit la câteva luni după diagnosticarea bolii.

De-a lungul vremii, au fost mai multe personalități marcante care au murit după ce le-a fost descoperit cancerul pancreatic. Între bolnavii care au murit din cauza bolii se numără Alan Rickman, John Hurt, Steve Jobs şi Patrick Swayze.

Grav accident rutier în Ucraina: 14 oameni au murit, inclusiv un copil
Articolul anterior
Președintele Adunării Generale a ONU în vizită la Chișinău. Cu cine s-a întâlnit oficialul și ce subiecte au fost discutate
Articolul următor