Un tip rar de cancer greu de detectat. Cum poate trece neobservat ani la rând și ce ar trebui să ridice semne de întrebare

Adolescenții care se culcă mai devreme și dorm mai mult decât colegii lor tind să aibă abilități mentale mai bune și să obțină rezultate mai bune la testele cognitive, au concluzionat cercetătorii, scrie The Guardian citat de g4media.ro.

Un studiu efectuat pe mai mult de 3.000 de adolescenți a arătat că cei care s-au culcat mai devreme și au dormit cel mai mult au obținut rezultate mai bune decât ceilalți la citire, vocabular, rezolvarea problemelor și alte teste mentale.

Cercetătorii se așteptau ca adolescenții cu obiceiuri sănătoase de somn să obțină scoruri mai bune decât cei care dormeau prost, dar au fost surprinși de impactul pe care îl aveau chiar și diferențele mici de somn.

„Credem că somnul determină abilitățile cognitive mai bune, în parte pentru că ne consolidăm amintirile în timpul somnului”, a declarat Barbara Sahakian, profesor de neuropsihologie clinică la Universitatea din Cambridge.

O noapte bună de odihnă a fost asociată de mult timp cu performanțe mentale mai bune, însă cercetătorii sunt încă pe cale să stabilească ce se întâmplă în adolescență, când dezvoltarea crucială a creierului coincide cu o schimbare către ore de culcare mai târzii și mai puțin somn în general.

Echipa lui Sahakian și cercetătorii de la Universitatea Fudan din Shanghai au analizat datele a 3.222 de tineri care au participat la studiul privind dezvoltarea cognitivă a creierului adolescenților, cea mai mare investigație pe termen lung privind dezvoltarea creierului și sănătatea copiilor din SUA. Cei care au participat au fost supuși unor scanări ale creierului, unor teste cognitive și și-au urmărit somnul cu ajutorul Fitbits.

Conform studiului, chiar și cei cu cele mai bune obiceiuri de somn au dormit mai puțin decât recomandă experții. Potrivit Academiei Americane de Medicină a Somnului, tinerii între 13 și 18 ani ar trebui să doarmă între opt și 10 ore pe noapte.

Adolescenții s-au împărțit în trei grupuri distincte. Primul, aproximativ 39%, se culca cel mai târziu și se trezea cel mai devreme, dormind în medie șapte ore și 10 minute pe noapte. Al doilea grup, aproximativ 24%, a dormit în medie șapte ore și 21 de minute. Al treilea, aproximativ 37%, s-a culcat cel mai devreme, a dormit cel mai mult, aproximativ 7 ore și 25 de minute.

Deși nu au existat diferențe semnificative în realizările educaționale ale diferitelor grupuri, cei din grupul trei au obținut cel mai mare scor la testele cognitive, urmați de grupul doi, iar grupul unu a obținut cel mai slab scor. Scanările cerebrale au arătat că cei din grupul trei aveau cele mai mari volume cerebrale și cele mai bune funcții cerebrale. Detaliile sunt publicate în Cell Reports.

Sahakian a declarat că a fost „surprinzător” faptul că diferențele minore în somn au avut un astfel de impact, adăugând: „Aceasta sugerează că diferențele mici în cantitatea de somn se acumulează în timp pentru a face o mare diferență în rezultate”.

Pentru adolescenții care doresc să își îmbunătățească somnul și să stimuleze abilitățile mentale, Sahakian recomandă exerciții fizice regulate pentru a ajuta la somn și să nu folosească telefoanele mobile sau computerele seara târziu.

Colin Espie, profesor de medicina somnului la Universitatea din Oxford, care nu a fost implicat în studiu, a declarat: „Una dintre consecințele faptului că avem creiere foarte evoluate, care pot efectua sarcini complexe, este că, în calitate de oameni, suntem deosebit de dependenți de somn, nu în ultimul rând în anii de dezvoltare.

„După cum arată această cercetare, adormitul târziu și somnul mai puțin sunt problematice. Fără îndoială, acest lucru este exacerbat în zilele de școală, când tinerii trebuie să se trezească relativ devreme pentru școală și să recupereze în weekend – un fenomen cunoscut sub numele de „jet lag social”.

El a adăugat: „Am face bine ca societate să punem mai mult accentul pe somn, de exemplu, încorporând mai mult conținut privind sănătatea somnului în educația personală și socială la școala secundară.” Proiectul Teensleep de la Oxford propune modalități de a-i ajuta pe adolescenți să-și îmbunătățească sănătatea somnului.

Gareth Gaskell, profesor de psihologie la Universitatea din York, a salutat accentul pus pe adolescența timpurie. „Aș dori să văd mai multe studii de intervenție în timpul adolescenței, astfel încât să putem afla cum să ajutăm adolescenții care ar putea avea modele de somn suboptimale. Adesea, se pot face schimbări destul de simple ale rutinei de culcare, de exemplu în ceea ce privește utilizarea ecranului, pentru a îmbunătăți momentul și durata somnului.”

Un număr de 17 medicamente noi vor apărea în farmaciile din Republica Moldova. Lista acestora a fost autorizată de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM), transmite MOLDPRES.

În total, Comisia medicamentului din cadrul AMDM a autorizat astăzi 25 de produse medicamentoase, dintre care 17 – primar (medicamente noi) și opt – repetat.

Printre medicamentele autorizate primar se numără VizuSol și Dexanest.

VizuSol sunt picături oftalmice utilizate la adulți pentru tratamentul inflamației postoperatorii după intervenţii chirurgicale la nivelul ochiului.

Dexanest este utilizat pentru asigurarea sedării pentru pacienţi adulţi în secţiile de terapie intensivă, anestezie și reanimare din spitale sau pentru sedarea conștientă în timpul diferitelor proceduri de diagnostic sau proceduri chirurgicale.

Uleiul de pește poate contribui la reducerea rezistenței la insulină și la îmbunătățirea nivelului de glucoză din sânge, arată un studiu realizat în Brazilia și publicat în revista Nutrients, scrie click.ro.

Uleiul de pește, cel mai eficient aliment în combaterea rezistenței la insulină.

FAPESP a realizat un experiment pe șobolanii care prezentau o afecțiune asemănătoare diabetului de tip 2. Astfel, cercetătorii au demonstrat că suplimentele cu ulei de pește administrate timp de 8 săptămâni șobolanilor, pot reduce rezistența la insulină și îmbunătățesc nivelul glicemiei.

Coordonatorul studiului, Rui Curi spune că acizii grași omega-3 din uleiul de pește au efect antiinflamator și pot modifica profilul celulelor imunitare.

 „Scopul principal al studiului, prin urmare, a fost de a afla dacă suplimentarea cu ulei de pește (bogat în omega-3) ar putea inversa modificările specifice ale limfocitelor care au fost observate în cercetările anterioare.

Descoperirile noastre ne-au sporit cunoștințele despre legătura dintre inflamație și rezistența la insulină la animalele non-obeze, confirmând că acesta este un factor cheie în diabet chiar și în absența obezității”, spune Renata Gorjao, ultimul autor al articolului și codirector al Priogramului de Studii Absolvente în Științe ale Sănătății UNICSUL.

Obezitatea este unul dintre factorii care pot declanșa diabetul, însă chiar și persoanele neobeze se pot confrunta cu această afecțiune.

 „Majoritatea persoanelor obeze au o inflamație cronică la nivel scăzut, despre care se știe că afectează căile de semnalizare a insulinei. Țesutul adipos, care este crescut în obezitate, eliberează citokine proinflamatorii care afectează căile de semnalizare a insulinei, promovând rezistența la insulină. În modelul non-obez, această caracteristică de impact a țesutului adipos este absentă, dar este prezentă inflamația sistemică”, spune Rui Curi.

Uleiul de pește are un efect major asupra limfocitelor. Acesta poate reduce inflamația și îmbunătățește sensibilitatea la insulină. Totuși, experții susțin că sunt necesare studii clinice pe oameni pentru a stabili doza exactă și tipul de omega-3 care ar fi cel mai eficient în combaterea rezistenței la insulină.