Varianta Omicron se manifestă diferit în cazul persoanelor vaccinate

Într-o lume agitată, unde viteza și eficiența sunt adesea priorități, mulți dintre noi dezvoltăm obiceiuri care, deși pot părea inofensive sau chiar utile pe moment, pe termen lung se pot dovedi extrem de periculoase pentru sănătatea fizică și mentală.

Iată câteva dintre cele mai răspândite și periculoase obiceiuri pe care multe persoane le adoptă:

1. Lipsa somnului adecvat
În goana după succes profesional sau din dorința de a ne bucura de cât mai mult timp liber, somnul este adesea sacrificat. Privarea de somn poate avea efecte devastatoare asupra sănătății mintale și fizice, crescând riscul de boli cardiovasculare, obezitate și depresie.

2. Utilizarea excesivă a dispozitivelor electronice
Petrecerea timpului excesiv în fața ecranelor, fie că vorbim despre telefoane, tablete sau computere, poate duce la probleme de vedere, dureri de cap și gât, și poate scădea semnificativ calitatea interacțiunilor umane directe. De asemenea, expunerea prelungită la lumină albastră poate perturba ritmul circadian și poate afecta calitatea somnului.

3. Consumul regulat de junk food
Mâncarea nesănătoasă, bogată în grăsimi saturate, zahăr și sare, este un obicei foarte răspândit, în special în rândul celor cu programe încărcate. Pe termen lung, acest tip de alimentație poate duce la obezitate, diabet de tip 2, boli cardiovasculare și alte afecțiuni grave.

4. Neglijarea exercițiilor fizice
Stilul de viață sedentar este o problemă majoră în societățile moderne. Lipsa activității fizice regulată poate contribui la apariția unor boli cronice precum bolile de inimă, diabetul și anumite forme de cancer.

5. Fumatul
Deși numărul fumătorilor a scăzut în multe părți ale lumii, fumatul rămâne un obicei extrem de periculos. Acesta este asociat cu un risc crescut de a dezvolta boli respiratorii, cancer, boli cardiovasculare și afectează negativ atât fumătorii, cât și pe cei din jurul lor prin fumatul pasiv.

6. Ignorarea stresului și a sănătății mentale
În societatea actuală, stresul este adesea tratat ca un efect secundar normal al vieții cotidiene. Totuși, gestionarea inadecvată a stresului și neglijarea sănătății mentale pot duce la probleme serioase, inclusiv la epuizare, depresie și anxietate.

Aceste obiceiuri periculoase pot avea efecte negative de lungă durată asupra sănătății și bunăstării individuale, dar schimbările pozitive sunt întotdeauna posibile. Prin adoptarea unui stil de viață echilibrat, care include odihnă adecvată, alimentație sănătoasă, activitate fizică regulată și gestionarea stresului, fiecare persoană poate îmbunătăți semnificativ calitatea propriei vieți. A fi conștient de aceste obiceiuri și a le modifica poate fi primul pas spre o viață mai sănătoasă și mai fericită.

sursa

Anual, în Europa, sunt diagnosticate 2,7 milioane de cazuri de cancer, iar specialiştii atrag atenţia că boli oncologice sunt tot mai des întâlnite la persoanele tinere, cu vârste sub 50-60 de ani, scrie doctorulzilei.ro.

Celule canceroase

cresc și se răspândesc ascunzându-se de sistemul imunitar al organismului dar noile terapii oncologice, precum imunoterapia, reuşesc să găsească și să atace celulele canceroase ascunse, ajutând pacienții cu cancer să trăiască mai mult timp.

Cu toate acestea, în unele tipuri de cancer, celulele tumorale folosesc moduri diferite de a scăpa de atacul sistemului imunitar şi de aceea oamenii de ştiinţă vor să dezvolte noi imunoterapii.

Antibioticele tetracicline ajută sistemul imunitar să distrugă celulele canceroase

Într-un studiu publicat în revista Journal for ImmunoTherapy of Cancer, cercetătorii japonezi de la Universitatea din Osaka au descoperit că antibioticele tetracicline ajută sistemul imunitar să găsească celulele canceroase într-un mod diferit de cel al imunoterapiilor actuale.

Aceste antibiotice stimulează celulele imunitare, cunoscute sub numele de limfocite T, să atace și să distrugă celulele canceroase. „Am investigat antibioticul tetraciclină, minociclină, în sângele și țesutul tumoral al pacienților cu cancer pulmonar”, spune autorul principal Mari Tone, potrivit surtsei citate.

„Am descoperit că minociclina a sporit activitatea antitumorală a limfocitelor T prin vizarea galactin-1, o proteină imunosupresoare produsă de celulele canceroase”, adaugă ea. Echipa a descoperit că galactin-1 ajută celulele canceroase să se ascundă de sistemul imunitar, împiedicând limfocitele T citotoxice să ajungă la tumoră.

După tratamentul cu tetraciclină, galactin-1 nu a mai fost capabilă să împiedice limfocitele T să atace tumora. Blocarea galactin-1 ar putea fi cheia pentru noi tratamente împotriva cancerului.

„Aceste antibiotice au un mecanism de acțiune diferit de cel al inhibitorilor punctelor de control imunitar și de alte imunoterapii utilizate pentru tratarea cancerului”, spune autorul corespondent Kota Iwahori.

„Sperăm că această cercetare va duce la dezvoltarea de noi medicamente care să vizeze diferite căi imune și care pot fi benefice pentru persoanele cu cancer, în special pentru cele care nu beneficiază de imunoterapiile actuale”, scriu autorii.

Antibioticele tetracicline sunt folosite de mulți ani pentru a trata pacienții cu boli infecțioase în întreaga lume. Acum, aceste medicamente ar putea indica o nouă cale pentru dezvoltarea noilor imunoterapii în cazul pacienților cu cancer care au în prezent puține opțiuni de tratament.

Cel mai frecvent tip de cancer

Noile estimări făcute de experţii Organizației Mondiale a Sănătății relevă că numărul cazurilor de cancer la nivel global va ajunge la 35 de milioane în 2050. Este vorba despre o creștere de 77% față de cele 20 de milioane de cazuri diagnosticate anul trecut.

Datele au fost publicate de Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului din cadrul OMS și acoperă 185 de țări și 36 de forme ale bolii.

Potrivit cercetătorilor, cancerul pulmonar a fost cea mai frecventă formă de cancer din întreaga lume în 2022, fiind responsabil pentru 2,5 milioane de cazuri, 12,4% din total, urmat de cancerul de sân la femei, cancerul colorectal, cancerul de prostată și cancerul de stomac, transmite CNN.

Dacă vrei și TU să abordezi un stil de viață SĂNĂTOS, solicită o consultație gratuită cu un specialist care să te ajute să alegi corect pașii. Nu ezita, accesează Centrul Onlin de Nutriție și Sport al Galinei Tomaș, din orice colț al lumii, pentru a găsi răspuns la orice întrebare și a primi ghidare corectă!

Un neurolog a dezvăluit cât de mult sau de puțin putem sta pe rețelele sociale în fiecare zi, avertizând că simplul gest de dat mai departe „paginile”, pentru a vedea altceva, ne poate provoca mari probleme, scrie realitatea.net.

Rachelle Summers este un expert medical, care-și face cunoscute cunoștințele pe TikTok, pentru a-i informa pe oameni cu privire la anumite practici ale lor ce pot avea repercusiuni asupra sănătății lor. Recent le-a spus celor peste 500.000 de urmăritori ai ei că perioada de timp optimă pentru a sta pe internet zilnic – dacă vrei să-ți menții creierul funcționând perfect, nu trebuie să stai mai mult de… 30 de minute pe zi pe rețelele sociale!

Ea susține că folosirea în exces a platformelor Facebook, Instagram, TikTok și X (fostul Twitter) pot fi de vină pentru apariția depresiei și a anxietății în viața noastră. „Un studiu ne recomandă limitarea folosirii rețelelor sociale la numai 30 de minute pe zi și, dacă ne restricționăm la doar atât, putem să începem să observăm îmbunătățiri în privința singurătății pe care a simțim, a depresiei sau anxietății noastre”, a explicat aceasta.

Ca să îți dai seama dacă folosești sau nu în exces rețelele sociale, trebuie să-ți urmărești somnul, dar și dispoziția zilnică pe care o ai și dacă te poți concentra la ceva anume sau întâmpini probleme cu atenția. Neurologul a declarat că, dacă dormi prost, sau experimentezi acea „ceață pe creier”, e clar că stai prea mult pe internet.

„Cum te simți? Ai anxietate, depresie, te simți singur sau stresat? Ai observat cumva la tine vreu disconfort fizic precum ochi uscați sau dureri de cap?”, ne întreabă expertul medical. Mai mult, trebuie să fii cu ochii în patru ca să observi dacă nu cumva începi să ignori relațiile pe care le ai cu oamenii în viața reală. Este și acesta un mare semn de alarmă.

Evident că, dacă descoperi asemenea semne la tine, e timpul să reduci perioada petrecută online zilnic cu măcar 20%. La asemenea postare, neurologul a primit multe comentarii, în care oamenii acuzau tot felul de probleme – de la acea ceață nejustificată pe creier, la lipsa atenției în momentele-cheie ale zilei, etc.