Viaţa după Covid. Mesajul unui bărbat: ,,Un an de luptă pentru a reveni la cel ce am fost”

Medicii de la Spitalul clinic „Timofei Moșneaga” din Chișinău au reușit o intervenție chirurgicală, considerată de experți drept „începutul unei noi practici”. Un bărbat a primit a doua șansă la viață, după ce i-a fost introdus un tub în aorta toraco-abdominală și conectată o proteză sintetică vasculară. Toată operația a durat 11 ore.

AUREL ȚURCAN, șef secție Chirurgie vasculară: „Ceea ce am făcut este o operație destul de sofisticată care constă în unirea fiecărui organ separat cu sânge care nu este din varianta naturală. În cazul de față este o proteză sintetică, montată de către noi preoperatoriu.”

Până acum, pacienții diagnosticați cu anevrism toraco-abdominal de aortă erau nevoiți să caute o soluție în străinătate. Specialiștii de la Spitalul „Timofei Moșneaga” au reușit să-i salveze viața bărbatului, chiar dacă șansele de reușită erau foarte reduse. Pentru pacientul de 68 de ani fiecare secundă poate fi ultima, potrivit jurnal.md.

AUREL ȚURCAN, șef secție Chirurgie vasculară: „Deci șapte zile a stat în reanimare pentru pregătirea preoperatorie, dar nici nu puteam să-l băgăm în alte condiții pentru că era un pericol de ruptură permanentă. Deci, putea muri subit.”

Acum, Piotr Cozlenco se bucură de viață.

„Acum mă simt bine. Am avut slăbiciuni, mă recuperez. Merg liber, nimic nu mă doare. Totul e foarte bine!” , a spus pacientul.

Chiar dacă medicii ziceau că pacientul are o șansă dintr-o sută, soția acestuia a rămas optimistă.

ANTONINA COZLENCO, soția pacientului: „Acum suntem foarte fericiți! Desigur, a fost o perioadă complicată. Acum, după intervenție suntem mulțumiți de viață.”

Potrivit medicilor de la Spitalul „Timofei Moșneaga”, în Republica Moldova sunt depistate anual 6-7 persoane cu anevrism toraco-abdominal de aortă.

O pacientă de 75 ani a fost salvată de medici din starea extrem de gravă, după ce a suferit un accident vascular cerebral ischemic acut pe dreapta.

Foto: IMSP Institutul de Medicină Urgentă

Potrivit IMSP Institutul de Medicină Urgentă, timp de 14 zile pacienta a beneficiat de tratament, îngrijiri medicale și reabilitare prin kinetoterapie în cadrul Secției Neurologie.

În ziua externării a plecat acasă fără deficit neurologic și a mulțumit personalului medical pentru munca depusă. 

„Succesul acestui caz tratat constă și în adresarea imediată la medic, adică pacienta a ajuns în fereastra terapeutică de timp, moment în care se poate efectua revascularizarea vasului ocluzionat. Astfel, echipa multidisciplinară de medici specialiști a acționat imediat cu tratament prin tromboliza intravenoasă sistemică și procedura  de revascularizare intervențională – trombul a fost aspirat din vasul care alimentează creierul”, a menționat IMSP Institutul de Medicină Urgentă.

Costurile financiare ale cazului rezolvat au constituit în jur de 300.000 lei și au fost acoperite integral de către CNAM.

Organizația Mondială a Sănătății și-a exprimat îngrijorarea cu privire la răspândirea gripei aviare H5N1, care are o rată de mortalitate „extraordinar de mare” la om.

O epidemie care a început în 2020 a dus la moartea sau uciderea a zeci de milioane de păsări de curte. Cel mai recent, răspândirea virusului printre mai multe specii de mamifere, inclusiv la bovinele domestice din SUA, a crescut riscul de răspândire la oameni, a precizat OMS, transmite digi24.ro.

„Acest lucru rămâne, cred, o preocupare enormă”, a declarat reporterilor de la Geneva Jeremy Farrar, cercetătorul-șef al agenției de sănătate a ONU. 

Luna trecută, vacile și caprele s-au alăturat listei speciilor afectate – o evoluție surprinzătoare pentru experți, deoarece nu se credea că acestea sunt susceptibile la acest tip de gripă. Autoritățile americane au anunțat luna aceasta că o persoană din Texas se recuperează din cauza gripei aviare, după ce a fost expusă la vite de lapte, iar 16 turme din șase state au fost infectate aparent după expunerea la păsări sălbatice. Varianta A(H5N1) a devenit „o pandemie animală zoonotică globală”, a declarat Farrar. 

„Marea îngrijorare, desigur, este că prin…infectarea rațelor și a găinilor și apoi din ce în ce mai mult a mamiferelor, acest virus evoluează acum și dezvoltă capacitatea de a infecta oamenii și apoi, în mod critic, capacitatea de a trece de la om la om”, a adăugat el. Până în prezent, nu există dovezi că H5N1 se răspândește între oameni.

Dar în sutele de cazuri în care oamenii au fost infectați prin contactul cu animalele în ultimii 20 de ani, „rata mortalității este extraordinar de mare”, a spus Farrar, deoarece oamenii nu au imunitate naturală la virus. Din 2003 până în 2024, 889 de cazuri și 463 de decese cauzate de H5N1 au fost raportate la nivel mondial din 23 de țări, potrivit OMS, ceea ce ridică rata de mortalitate la 52%. 

Cazul recent din SUA de infectare a oamenilor după contactul cu un mamifer infectat evidențiază riscul crescut. Atunci când „intri în populația de mamifere, atunci te apropii de oameni”, a declarat Farrar, avertizând că „acest virus nu face decât să caute gazde noi.” 

Farrar a solicitat o monitorizare sporită, afirmând că este „foarte important să se înțeleagă câte infecții umane au loc… pentru că acolo va avea loc adaptarea (virusului).”

„Este tragic să spunem acest lucru, dar dacă sunt infectat cu H5N1 și mor, ăsta e sfârșitul”, a spus el. „Dacă mă duc prin comunitate și îl răspândesc la altcineva, atunci începe ciclul.”

El a spus că se depun eforturi pentru dezvoltarea de vaccinuri și terapii pentru H5N1 și a subliniat necesitatea de a se asigura că autoritățile sanitare regionale și naționale din întreaga lume au capacitatea de a diagnostica virusul. Acest lucru se face astfel încât „dacă H5N1 se va transmite la oameni, cu transmitere de la om la om”, lumea ar fi „în măsură să răspundă imediat”, a spus Farrar, făcând apel la un acces echitabil la vaccinuri, terapii și diagnostice.