Ziua Mondială de Luptă împotriva Rabiei. 59 de mii de oameni mor anual din cauza virusului letal

Ziua Mondială de Luptă împotriva Rabiei (turbării) se marchează anual pe 28 septembrie, ca urmare a deciziei Alianței Mondiale pentru Controlul Rabiei. Data evenimentului a fost stabilită în anul 2007 de către Alianța Mondială pentru Controlul Rabiei.

În acest an, evenimentul se desfăşoară cu genericul: „Rabia: fapte, nu frică”, având drept scop reunirea tuturor persoanelor, organizațiilor și a părților interesate în lupta împotriva rabiei.

Se estimează că la nivel global rabia se întâlnește în peste 150 de țări de pe toate continentele, cu excepția Antarcticii. În procesul declanșării îmbolnăvirii câinii reprezintă principala sursă de infecție – peste 99% din cazurile umane sunt rezultatul expunerii la mușcătura unui câine infectat.

Potrivit ANSA, vulpea reprezintă principalul rezervor natural al rabiei. Prevalența rabiei, în special în arealul silvic, reprezintă un risc iminent și persistent atât pentru animale cât și pentru om, fiind astfel considerată cea mai importantă și periculoasă zoonoză.

În acest moment, rabia este responsabilă de 59.000 de decese umane în fiecare an, iar 95% din acestea se înregistrează în Asia și Africa. Din toate persoanele mușcate de animale suspecte 40% sunt copii sub vârsta de 15 ani.

Anual, la nivel global, peste 15 milioane de oameni primesc un tratament profilactic post-expunere (după mușcătura unui animal suspect) pentru a preveni sute de mii de decese provocate de rabie, iar pierderile economice anuale provocate de această boală sunt în jur de 8,6 miliarde de dolari SUA.

Pentru a dezvolta o strategie comună de reducere la zero a mortalității cauzate de rabie către anul 2030, OMS, OIE, FAO și Alianța Mondială pentru Controlul Rabiei au stabilit un parteneriat cu denumirea „United Against Rabies” (Uniți împotriva rabiei).

Rabia în Republica Moldova

În Republica Moldova, cazurile de îmbolnăvire a populației prin rabie sunt destul de rare (în perioada anilor 2000-2020 au fost înregistrate 3 cazuri), însă aceasta rămâne o problemă majoră de sănătate publică, condiționată de situația epizootologică nefavorabilă.

Anual, în ultimii 5 ani, boala afectează peste 100 de animale din toate teritoriile administrative ale țării.

Ziua Mondială de luptă împotriva rabiei este o ocazie de a accentua importanța educației și a conștientizării în procesul de prevenire a rabiei, atât la nivel național pentru a atinge obiectivul „zero decese prin rabie către anul 2030”, cât și la nivel comunitar prin informarea despre vaccinarea animalelor domestice, tratamentul profilactic al rănilor și al leziunilor provocate în urma mușcăturii, educarea copiilor privind comportamentul corect în raport cu animalele din curte.

Republica Moldova și-a trasat la fel acest obiectiv, fiind aprobat în acest sens prin Hotărîrea Guvernului nr. 185/ 2019, Planul măsurilor de supraveghere, control şi eradicare a rabiei la vulpi în Republica Moldova pentru anii 2019–2023.

Datorită implementării în anul 2020 a Programului menționat prin desfășurarea campaniilor de vaccinare antirabică a vulpilor pe cale aeriană, se atestă o scădere a cazurilor de rabie la animale cu cca 67 % comparativ cu aceiași perioadă a anului precedent.

Ce este rabia?

Rabia este o zoonoză mortală cauzată de un virus neurotrop din genul Lyssaviridae (familia Rhabdoviridae) care atacă sistemul nervos. Virusul este secretat în salivă şi se transmite în mod obișnuit la animale şi om prin mușcătura unui animal infectat. Mai puţin obişnuit, rabia poate fi transmisă atunci când saliva unui animal turbat vine în contact cu răni deschise ale pielii sau cu ochii, nasul sau gura unei persoane sau ale unui animal. Clinic, se manifestă ca encefalomielită acută și odată ce apar simptomele vizibile ale bolii, rabia este aproape întotdeauna fatală.

Se recomandă populației să respecte anumite reguli pentru prevenirea cazurilor de rabie:

  1. animalele de companie trebuie vaccinate antirabic;
  2. animalele domestice nu trebuie lăsate să hoinărească şi trebuie supravegheate atunci când sunt libere;
  3. castrarea sau sterilizarea animalelor de companie le poate scădea tendința de a hoinări;
  4. să nu lase expuse în exterior resturi menajere, deoarece acestea pot atrage animale sălbatice sau fără stăpân;
  5. copiii să fie învățați să nu atingă niciodatăanimale necunoscute, chiar dacă acestea par prietenoase;
  6. un animal sălbatic trebuie supravegheate de la distanță şi nu trebuie să se apropie de el deoarece adesea animalele bolnave de rabie pot deveni extrem de blânde și chiar plăpânde;

În cazul în care ați fost mușcat de un animal trebuie să:

  1. curățați temeinic rana cu multă apă și săpun pentru a reduce riscul unei infecții;
  2. vă adresați imediat la mediul de familie pentru a se stabili și aplica un tratament corespunzător;
  3. informați și subdiviziunea teritorială a Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.

Dacă un animal a fost mușcat:

  1. animalul va fi manipulat cu grijă deoarece, fiind rănit și stresat, poate provoca mușcături. Obligatoriu mâinile vor fi protejate cu mănuși;
  2. trebuie chemat medicul veterinar sau informată subdiviziunea teritorială a Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor;
  3. animalul trebuie să fie supus examinării și după caz protocoalelor antirabice.

Dacă observați un animal care se comportă neobișnuit, cazul trebuie raportat medicului veterinar, Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor sau primarului localității.

Alți 76 de moldoveni, depistați cu COVID-19

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) cu subdiviziunile teritoriale continuă supravegherea epidemiologică a infecțiilor respiratorii și monitorizarea circulației virusurilor gripale și SARS-CoV-2 la nivel teritorial și național.

În perioada 12–24 martie 2024 (săptămâna 12/2024), morbiditatea prin infecții acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS) s-a manifestat la un nivel de intensitate joasă, în scădere cu 3,4% față de săptămâna precedentă de monitorizare și în descreștere cu 12,8% comparativ cu perioada similară a sezonului precedent. În total, au fost înregistrate 6091 de cazuri de IACRS, majoritatea fiind la copii.

Pe parcursul săptămânii trecute, au fost înregistrate 27 de cazuri de gripă sezonieră, atestându-se o descreștere cu 40% comparativ cu săptămâna precedentă.

De la începutul perioadei de monitorizare (02.10.2023 – 24.03.2024, săptămânile 40/2023-12/2024) au fost înregistrate 1 673 de cazuri de gripă, 187 016 de cazuri de IACRS și 11 124 de cazuri de infecții respiratorii acute severe.

În laboratoarele ANSP, au fost investigate, în această perioadă, 43 de probe la prezența virusurilor gripale, non-gripale și SARS-CoV-2, șapte probe fiind pozitive la prezența virusurilor gripale (1- A nesubtipat, 2 – A(H3N2), 2 – A(H1N1)pdm09, 2- B-Victoria) și o probă – la prezența virusului SARS-CoV-2.

Totodată, au fost înregistrate 76 de cazuri de COVID-19 (inclusiv 15 în regiunea transnistreană), fiind o descreștere cu 24% comparativ cu săptămâna precedentă a acesteia. În rândul copiilor, au fost raportate nouă cazuri din numărul total.

Reiterăm că vaccinarea împotriva virusului SARS-CoV-2 rămâne a fi cea mai eficientă metodă de a evita cazurile grave de boală și deces. Adresați-vă la medicul de familie pentru a beneficia de vaccin!

Diagnosticul lui Kate Middleton a scos la iveală o ”epidemie” misterioasă de cancer

Diagnosticul lui Kate Middleton a scos la iveală o „epidemie” misterioasă de cancer. Cercetătorii sunt în căutarea cauzei unei „epidemii” de cancer misterioase care afectează tot mai mulți indivizi sub vârsta de 50 de ani. Apariția acestui diagnostic este tot mai frecventă, afectând chiar și personalități cunoscute, printre care se numără și recentul caz al Prințesei de Wales, care a atras atenția publicului, scrie doctoruzilei.ro.

Anunțul șocant al diagnosticului lui Kate Middleton, făcut public săptămâna trecută, a evidențiat o tendință surprinzătoare. Medici de renume susțin că această problemă se întâlnește la nivel global, conform informațiilor furnizate de Daily Mail.

Conștientizarea crescută a luat avânt odată cu apariția unor cazuri celebre, precum cel al Damei Deborah James, care a pierit din cauza cancerului intestinal la vârsta de 40 de ani, în 2022. Acum, în lumina evenimentelor legate de Prințesa de Wales, un chirurg a avansat ipoteza că ar putea exista un factor necunoscut care să fie responsabil pentru această situație.

Cauza nescunoscută a cazurilor de cancer

Profesorul Andrew Beggs, chirurg colorectal, consultant și cercetător clinic senior la Universitatea din Birmingham, a spus: „Ar putea exista un factor de mediu necunoscut pe care nu l-am descoperit, în ciuda cercetărilor ample”.

„Cancerul cu debut tânăr nu este deloc rar. Conduc o clinică pentru cancer cu debut precoce la adulți și vedem din ce în ce mai mulți oameni în vârstă de 40 de ani cu cancer”, a adăugat el.

După părerea sa, alți factori care ar putea contribui, de asemenea, la creștere, sunt metodele mai bune de detectare a cancerului, conștientizarea simptomelor și o mai bună screening a afecțiunilor genetice care cresc riscul de cancer, cum ar fi gena BRCA, așa cum are Angelina Jolie.

Maia Kennedy, în vârstă de 38 de ani, din Hackney, Londra, a povestit despre propria sa luptă împotriva cancerului, care împărtășește asemănări cu a Prințesei de Wales, în vârstă de 42 de ani.

Maia a început să sufere de greață în decembrie 2023, pe care medicul său de familie le-a atribuit inițial refluxului acid. În urma unui test de urgență, medicii i-au găsit o tumoare în intestin în timpul colonoscopiei. La acea vreme se credea că este precanceroasă.

Ulterior, femeia a fost diagnosticată cu cancer intestinal în stadiul 1 cu cancerului intestinal, după ce a suferit o intervenție chirurgicală de rutină pentru a-și îndepărta o parte din intestin, la începutul acestui an.

Prințesa de Wales însăși a suferit o operație abdominală planificată, în luna ianuarie. Inițial, medicii nu au crezut că este vorba despre canceroasă, dar testele au dezvăluit, ulterior, altceva. Ea a început un tratament de chimioterapie preventivă la sfârșitul lunii februarie și nu a menționat tipul de cancer pe care l-a avut.

O altă supraviețuitoare, Becki Buggs avea 43 de ani când a primit vestea că are cancer pancreatic.

Ea a declarat pentru MailOnline la începutul acestui an că a fost motivată să-și facă teste după ce soțul ei i-a remarcat o modificare a pielii, care s-a dovedit a fi icter. Bărbații sunt, de asemenea, expuși riscului.

Ricky Smith, din Isle of Sheppey, Kent, a aflat luna trecută că durerile sale de cap nu erau cauzate de stres, ci un tip de cancer la creier. Bărbatului, tată a trei copii, i s-a spus că mai are 15 luni de trăit. Tumora lui inoperabilă a fost depistată doar printr-un test oftalmologic.

Potențialii factori de risc

Profesorul Sikora, un oncolog de renume mondial cu o experiență de peste 40 de ani, a declarat însă că această tendință a fost observată de ani de zile și că există o serie de motive, bănuite de experți.

„Nu are nimic de-a face cu Covid sau vaccinuri – a început să se întâmple cu mult înainte. Cred că se datorează probabil modificărilor stilului de viață – obezitate, dietă grasă, comportament sedentar, așezat la birou toată ziua și, desigur, diagnostice mai bune”, afirmă el.

De asemenea, pare să existe o diviziune de gen în privința ratelor cancerului, în rândul tinerilor.

Datele CRUK arată că femeile în vârstă de 40 de ani, precum Kate, au șanse de două ori mai mari (de 2,1 ori) de a face cancer decât un bărbat de aceeași vârstă. O diferență similară de gen este prezentă și în rândul diagnosticaților de cancer la vârsta de 30 de ani și 40 de ani.

Decalajul se echilibrează ușor pe măsură ce britanicii îmbătrânesc, bărbații având șanse mai mari de a fi diagnosticați de la vârsta de 60 de ani încolo.

Un studiu publicat în British Medical Journal anul trecut a constatat că numărul cazurilor de debut precoce a cancerului au crescut la nivel global cu 79% între 1990 și 2019.

Experții au prezis, de asemenea, că acestea se vor înmulți, cu 31% până în 2030.

Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că Australia a avut cel mai mare număr de diagnostice de cancer cu debut precoce din lume, cu o rată de 135 la 100.000 de oameni, în 2022.

Noua Zeelandă a ocupat locul al doilea, cu 119 cazuri la 100.000 de persoane în rândul tinerilor.

În comparație, Marea Britanie și SUA sunt pe locurile 28 și, respectiv, pe locul 6.

Dietele bogate în carne roșie și sărace în fructe, precum și consumul ridicat de alcool și consumul de tutun au fost considerați principalii factori de risc.

Experții au legat anterior creșterea unor astfel de diete procesate în lumea occidentală, începând cu anii 50, cu o creștere a cancerelor legate de alimentație, cum ar fi cancerul intestinal, în rândul tinerilor.

Bea zilnic apă cu lămâie dacă ai una din aceste 8 boli. Nu vei mai avea nevoie de medicamente

Unii specialiști spun că apa cu lămâie este cel mai bun aliment cu care să ne începem ziua, înlocuind cu succes cafeaua sau ceaiul.

Apa cu lămâie oferă organismului nostru o mulțime de antioxidanți, proteine, vitamine și alte substanțe care ajută la ameliorarea simptomelor unor boli și la întărirea sistemului imunitar.

Dacă ai una dintre aceste opt probleme, consumă apă cu lămâie în fiecare zi:

– Pietre la rinichi
– Răceală sau gripă
– Reflux gastroesofagian
– Dureri în zona încheieturilor
– Dureri de mușchi
– Unghii îngălbenite sau care se rup ușor
– Acnee
– Kilograme în plus/obezitate

Beneficiile apei cu lămâie 

Apa cu lămâie este benefică pentru sănătatea organismului, în general. Dacă alegi să consumi un pahar de apă cu lămâie dimineața, în loc de cafea sau ceai, vei avea că aceasta: 

– Intensifică metabolismul, arderile de grăsimi, deci, ajută să slăbești!
– Previne răceala, grație vitaminei C.
– Eficientizează digestia. 
– Curăță gura.

sursa

Mai multe automobile parcate pe o stradă din centrul Capitalei au fost ridicate și evacuate la parcarea specială de la Trușeni
Articolul anterior
De ce Cleopatra Stratan nu și-a schimbat numele de familie după nuntă?
Articolul următor