Dansăm împreună…

26/11/2012

Făcând o comparaţie aş putea spune că viaţa în doi e ca un dans.

Ce fel de dans? Dacă dansul e TANGO, atunci eşti o persoană pasională; dacă îți place VALSUL, ești o persoană calculată, aranjată; dacă îţi place RUMBA, atunci pasiunea ta se revarsă foarte lent, dar intens; dacă dansul este SALSA înseamnă că ești nebunatic, vesel, hazliu; dacă îți place JIVE-ul înseamnă că îţi place drive-ul, eşti plin de energie și destul de carismatic.

Ludmila Goma,
Conferențiar universitar,
USMF “N.Testemițanu”

Dacă e vorba despre mine, îmi plac toate tipurile de dans, dar la nebunie îmi place JIVE-ul. LUI îi place TANGO-ul. Întrebarea e: ce să facem?

Capacitatea de a dansa în pereche este şi abilitatea unui trai fericit în cuplu.

La această concluzie am ajuns, când, frecventând nişte cursuri de dans, m-am întrebat care este rolul meu în dans şi în ce măsură eu îl accept.

Îmi aduc aminte că nu știam multe, dar dorinţa era mare. Eram atrasă de muzică, mister, de imaginea unor perechi frumoase dar, mai ales, de promisiunea unui… ceva încântător.

Vroiam foarte mult să dansez, dar pentru a dansa în pereche trebuie să accepţi anumite norme și, nu în ultimul rând, să accepți rolul tău din dans. E foarte jenant să dansezi singură, când dansul e pentru pereche. Facând o retrospectivă în trecutul meu şi analizând experienţa mea familiară am găsit o asemănare între a dansa şi a trăi o viaţă de cuplu.

Mă întrebam cum ar fi ca, dincolo de muzica vrăjita a iubirii romantice, să ne ascultăm unul pe altul despre cum vrem să fim în doi, cum să facem astfel încât să nu ne călcăm pe picioare, braţele să nu stea crispate în îmbrăţişare, pur și simplu să ne fie bine. Cum ar fi să ne spunem de la bun început așteptările, dorinţele?

Când formăm un cuplu, venim cu reguli de acasă – modelul părinților sau un model propriu adaptat, îmbunătățit, pe baza unor experienţe personale sau a celorlalți.

Cum e în dans? Aici nu știam nimic. Dar era o mare dorinţă de a vedea cum e a dansa acest dans, aveam motivația de-a intra într-o relație funcțională și, nu în ultimul rând, cumințenia de a-l asculta pe trainer – de a-mi spune CUM să fac, cum e bine pentru mine și pentru partenerul de dans.

După doar o jumătate de oră, în care aflasem că în dans nu sunt atât de multe reguli, că e mult mai important să fii tu însuți, în armonie şi confort cu partenerul, am reușit să fac, cu bucurie, primii pași. Era “uau”, atât de ușor – doar pentru că cineva ți-a dat un minimum de reguli, la “pachet” însă cu responsabilitatea și pentru celălalt.

În dans ca şi în viaţa de cuplu apare aceiaşi întrebare: Cine conduce?

În orice dans, se pleacă de la “regula” – că bărbatul conduce dansul, că el este răspunzător de starea de bine a femeii, că el caută din privire pe unde să o poarte, având grijă să nu o calce pe picioare și să nu se ciocnească de alte perechi. În acelaşi timp, femeia, încearcă să sesizeze cea mai uşoară micromişcare dinspre el, care o ghidează, conduce în dans, stânga, dreapta, faţă, spate…

Aş putea vorbi, de fapt, despre responsabilitatea de a fi în doi. Da, el dă tonul mișcării, dar dacă ea nu e pe “frecvența” lui, prezentă în această relație, oricât de bun dansator ar fi bărbatul, tot la dizarmonie s-ar ajunge. Nu poți conduce pe cineva care nu își dorește sa fie condus…

Cum e sa fii condus?

Când am aflat de această “regulă”, că el conduce, recunosc, m-am simțit, dezarmată şi mai vulnerabilă. Însă, în același timp, că pot fi iresponsabilă. Adică paşii îi învaţă el, apoi eu mă iau după el. Vreau să spun că este extrem de confortabil să te simți pe mâini sigure, să nu ai povara gestionării relației, să te lași pur și simplu…

În același timp, însă, a fi condus presupune să te deschizi mai mult înspre celălalt tocmai pentru a-l putea înţelege mai bine și a simți acele mișcări, premergătoare gândului și cuvântului.

Deci, cum am înţeles eu, a fi în relaţie, condus, nu înseamnă a fi păpușă, înseamnă a fi viu, pentru a putea primi ceea ce celălalt îţi dăruieşte. Acesta este, de fapt, darul tău pentru el şi darul lui pentru tine.

Cum e să conduci?

Aș putea spune că deţin post de conducere şi aș spune că nu am probleme cu a conduce. La acest prim curs de dans, fiind ceva nou pentru mine, m-am simțit însă scoasă din zona de confort și, am realizat că acolo unde nu simt că am competență, nici nu îmi doresc să conduc. De ce? Probabil din comoditate, de a nu greși eu, de a nu fi judecată.

Dar cine are competența de-a conduce o relație, aş vrea să întreb?

În cazul acestui dans, regula pare destul de clară – bărbatul conduce…

Dar ce lecție frumoasă a fost pentru mine privind ipostaza celui care trebuie să își asume responsabilitatea, chiar dacă și el era la un prim curs și nu avea nici el competența necesară, dar își asumase și această responsabilitate de a-mi fi MIE bine.

Punându-mă în “papucii” celui care conduce, am realizat că nu e atât de ușor și am apreciat și voi aprecia, cu siguranță, mai mult darul lui pentru mine.

Am fost un dansator singuratic, dar acum nu mai vreau să fiu…

Ce se întâmplă cu viața ta sexuală când dormi după-amiaza?

Specialiștii spun că un pui de somn la amiază are o mulțime de beneficii susținute de știință, cum ar fi reducerea oboselii, îmbunătățirea performanței, suține atenția și îmbunătățește starea de spirit. Dar știai că și viața ta sexuală poate beneficia de somul de dupa-amiaza?

Potrivit profesorului de psihologie de la Universitatea din California și coautor al cărții „Take a Nap! Change Your Life”, Sara Mednick, un pui de somn poate face câteva lucruri utile viața ta sexuală, cum ar fi îmbunătățirea rezistenței și a dispoziției generale.

Poate deloc surprinzător, somnul și viața ta sexuală sunt strâns legate. În timp ce lista lucrurilor care se întâmplă cu corpul tău atunci când încetezi să faci sex include somn prost, lipsa somnului poate dăuna și vieții tale sexuale. Somnul și sexul împărtășesc o relație simbiotică.

Lipsa somnului a fost asociată cu libidoul scăzut și excitarea sexuală slabă la femei și cu disfuncția erectilă la bărbați. Potrivit omul de știință Matthew Walker, hormonii noștri reproductivi, esențiali pentru sănătatea sexuală, sunt afectați atunci când nu dormim suficient. „Tinerii care dorm doar cinci ore pe noapte timp de o săptămână vor avea un nivel de testosteron care este cel al unei persoane cu 10 ani mai în vârstă din punct de vedere biologic decât ei”, a spus Walker. Având niveluri scăzute de testosteron înseamnă că este posibil să ai un apetit sexual scăzut și probleme la obținerea unei erecții. Pentru femei, somnul insuficient le poate afecta hormonul luteinizant și hormonul foliculostimulant; sănătatea sexuală și fertilitatea unei femei depind de funcționarea corectă a acestor hormoni.

Potrivit unui studiu din 2015 realizat pe femei, publicat în The Journal of Sexual Medicine, a dormi doar o oră în plus a fost asociat cu o șansă crescută cu 14% de a intra în intimitate cu partenerul.

Experții subliniază că somnul de după-amiază nu poate înlocui somnul recomandat pe timp de noapte, dar dacă te simți obosit și nu te poți concentra în timpul zilei, un pui de somn de 20 de minute ar putea fi benefic. S-ar putea să te pună într-o dispoziție mai bună și să-ți ofere rezistența pentru a intra în intimitate.

Sfatul este să limitezi somnul 30 de minute, o oră și să nu îți strice odihna pe timpul nopții, care poate fi direct legată de viața ta sexuală. „Avem două momente pe zi în care ritmul nostru circadian se schimbă și devenim adormiți în mod natural: prima dată este noaptea, iar a doua este după prânz”, a spus dr. Robert Oexman, cercetător la Institutului Sleep to Live.

Dacă te confrunți cu somnolență excesivă în timpul zilei și ai nevoie de somn pentru a te simți odihnit în mod constant, acest lucru ar putea fi un motiv de îngrijorare. Totul, de la depresie și probleme cu tiroida până la tulburări de somn, cum ar fi apneea obstructivă în somn, ar putea fi de vină. Dacă se întâmplă acest lucru, verifică starea ta cu medicul de familie.

sursa

Acestea sunt semnele că partenerul şi-a pierdut interesul. Psihoterapeut: „Atunci vezi clar că e o problemă”

Cu trecerea timpului, relațiile de cuplu pot suferi schimbări și, uneori, semnalele subtile pot indica faptul că un partener și-a pierdut interesul.

Este important să fim conștienți de aceste semne, a arătat bioenergoterapeutul basarabean Lidia Fecioru la emisiunea „Adevăruri ascunse”, de peste Prut, scrie antena3.ro.

Primul semn că partenerul de viaţă şi-a pierdut interesul este că nu-și face timp pentru tine, se reține cu prietenii, ar sta mai mult la serviciu, stă pe telefon şi altele asemenea, a arătat Lidia Fecioru.

Potrivit ei, o astfel de persoană caută tot timpul să aibă gașcă, să nu cumva să fie doar cu partenerul. „Că atunci se diminuează atenția și vezi clar că e o problemă”, a spus ea.

Un alt semn al distanțării emoționale este lipsa romantismului. „Nu mai există romantismul. Uită să mai cumpere o floare, uită să facă complimente, uită să dea atenţie”.

Şi faptul că nu te consideră o prioritate poate fi un semn că legătura dintre voi s-a slăbit.

Atenţie la partenerul care nu se ceartă niciodată! „Sunt cupluri care se despart în tăcere, care nu s-au certat niciodată dar se despart”, a spus Lidia Fecioru. Potrivit ei, când nu dezbați o situație tensionantă înseamnă că nu-ți pasă de celălalt ori a început să nu-ți pese.

Când nu te mai cerți înseamnă că nu-ți mai pasă

Dacă partenerul începe să fie nervos, aparent fără motiv, ar putea fi un alt semnal de alarmă.

Întreabă-ți partenerul ce-l enervează cu adevărat, îndeamnă Lidia Fecioru.

Comunicarea deschisă este cheia în astfel de situații.

Înainte de a trage concluzii, încercați să discutați despre preocupările voastre și să explorați împreună posibile soluții.

Lidia Fecioru este originară din Republica Moldova, acolo unde a absolvit Facultatea de Medicină, specializarea Medicină Legală. Tot în Republica Moldova a și lucrat, pentru o vreme, ca medic legist la Departamentul de Crimă Organizată din Chișinău. În anul 1991, Lidia Fecioru s-a mutat în România, unde și-a deschis propriul cabinet de bioterapie și medicină alternativă.

Studiu: Oamenii nu se mai căsătoresc din dragoste, dar sunt mai fericiți. Ce așteptări au de la viață

Potrivit unui sondaj Gallup, persoanele care sunt căsătorite declară că sunt mult mai fericite decât cele care se află într-o relație, indiferent de stadiul ei.

„Oricum ai analiza aceste date, vedem un avantaj destul de mare al căsătoriei în ceea ce privește modul în care oamenii își evaluează viața”, a declarat autorul sondajului, Jonathan Rothwell, economist principal la Gallup, potrivit CNN, preluat de Digi24.

Din 2009 până în 2023, peste 2,5 milioane de adulți din Statele Unite au fost întrebați cum și-ar evalua viața actuală, zero fiind cel mai rău rating posibil și 10 fiind cel mai bun.

Apoi, cercetătorii i-au întrebat pe respondenți cum anticipează că va fi nivelul lor de fericire în următorii 5 ani. Pentru a fi considerată norocoasă, o persoană trebuia să-și acorde un rating de cel puțin șapte la data sondajului și să anticipeze un rating de cel puțin opt în viitorul apropiat.

Pe parcursul perioadei în care a fost realizat studiul, persoanele căsătorite au declarat în mod constant niveluri de fericire mai mari decât cele necăsătorite, variind între 12% și 24% mai mult, în funcție de an. Educația este un predictor puternic al fericirii, dar datele au arătat că adulții căsătoriți care nu au urmat liceul își evaluează viața mai favorabil decât adulții necăsătoriți cu o diplomă de studii superioare.

„Lucruri precum rasa, vârsta, sexul și educația contează. Dar căsătoria pare să conteze mai mult decât acele lucruri atunci când vine vorba de mulțumire, statisfacție și de a trăi mai bine”, a spus Bradford Wilcox, profesor de sociologie și director al National Marriage Project de la Universitatea din Virginia. Wilcox a supravegheat studiul realizat de Gallup.

Poate că fericirea legată de căsătorie are ceva de-a face cu ceea ce oamenii așteaptă de la ea, a spus Ian Kerner, terapeut specializat în relații de cuplu.

„În practica mea din ultimul deceniu am observat o trecere treptată de la „căsătoria din dragoste” la „căsătoria pentru parteneriat”, ceea ce înseamnă că oamenii îi aleg din ce în ce mai mult pentru căsătorie pe cei mai buni prieteni decât pe cei cu care au o relație pasională”, a mai spus Kerner pentru CNN.

Deși acest lucru poate duce la probleme de atracție, oamenii își aleg, totuși, parteneri alături de care regăsesc stabilitate pe termen lung, a mai precizat terapeutul.