Diana Voevuțki vorbește despre divorț: ,,Singura cale de a încheia acest cerc vicios e să fugi”

În urmă cu un an și jumătate, Diana Voevuțki își anunța divorțul de soțul ei, cu care avea împreună o fetiță. A fost greu, a fost ușor să facă acest pas? Multe femei sunt măcinate de regrete mult timp după evenimente de acest fel în viața lor. Într-o postare pe pagina sa virtuală, creatoarea de modă a făcut câteva dezvăluiri sincere și spune ce crede despre divorț.

separator

,,Am primit un mesaj de la o prietenă virtuală, despre care credeam că e fericită în căsnicie.
Divortează. Plîngea..

Și pentru că uneori e dificil să întrebi pe cineva despre cum e apoi, după divorț și ce urmează mai departe, ea a decis să îmi scrie mie..

E derutată, dezamagită, o doare tot, dar înțelege că nu mai poate.

De obicei astea sunt primele simptome care dau de știre că separarea e inevitabilă. Deja de tine doar depinde ce vei face cu ele.

Cineva o să zică că sunt adepta divorțului? Probabil. De asta am preferat să nu ating această temă, devenită tabu în societatea noastră, ca să nu îmi aprind paie în cap.

Dar hai să vedem ce urmează. Dacă nu mai merge căsnicia, copiii au alături niște părinți care se ceartă zi și noapte, sau un tată alcoolic/ jucător/ agresiv (alegeți singuri varianta potrivită) și o mamă epuizată, chinuită și nefericită.

Unica cale de a încheia acest cerc vicios e să fugi. Încotro te duc ochii și picioarele. Azi, mâine, peste o lună sau peste 3 ani oricum ajungi la divorț. Doar că atunci vei avea exact un mâine, o lună sau 3 ani pierduți din viața ta. Timp pe care nu îl întorci. Niciodată și sub nici o formă.

Trist, vei zice. Poate. Pentru că toți suntem oameni, și cu toții avem atașamente față de cei cu care împărțim patul sau acoperișul. Chiar dacă acel cineva nu costă măcar o para chioară și tot ce poate e să te scurgă de bani sau energie. Iar din cînd în cînd îți mai dă și câte un zdupac.

Ne lipim de oameni incorecți, le atribuim calități inexistente și creștem relații toxice ca pe niște ciuperci stropite de ploaia tomnatică. Și când înțelegem că realitatea e alta, mult mai diferită de așteptările noastre, ne punem pe plâns.

Viața e una- ați mai auzit-o, nu? De ce naiba dar să o trăiești în deznădejde, rugăminți și așteptări?
De ce să o pierdem cu frustrați și ratați care sunt în veșnice căutări de sine însuși?

Care nu bat deget de deget pentru a lăsa o urmă, cât de minusculă, a existenței lor pe acest pământ. Care nu vor nimic și se leagă de gît ca un bolovan, ce zi de zi te îneacă tot mai mult în propria mocirlă?

Multe întrebări, știu. Dar răspunsul e unul.

Fericirea o facem noi. Noi o creăm și alimentăm cu ceea ce suntem.

Dacă vrem să fim fericite- cu adevărat fericite- trebuie să ne simțim ca un balon cu aer cald, din care se tot aruncă greutățile pentru ca sufletul.. să atingă norii..”, scrie Diana Voevuțki.

Uniunea Europeană donează mijloace de protecție pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale
Articolul anterior
Suedia a recomandat bătrânilor să nu mai rămână izolați. Ratele de infectare cu coronavirus sunt mai reduse decât în primăvară
Articolul următor
Alte articole interesante