Original și inconfundabil, apreciat și iubit de public, fascinează prin acordul de chitară însoțit de versurile excentrice, interpretul Mihai Mărgineanu, te surprinde de fiecare dată când îi asculți muzica, pe versuri care conțin de cele mai dese ori cuvinte necenzurate.
Albumele interpretului sunt: Gore din Chitila (2005), Și îngerii beau vin (2007), Pe sub norii de hârtie (2009) și Zaritza (2012). A stârnit interes cu melodiile: ”Mă iubește femeile”, ”Jana Era Croitoreasa”, ”Femei, Femei”, ”Dragostea de țară”.
Povestitorul în versuri din serialul de comedie ”Las Fierbinți”, serial a cărui coloană sonoră inedită poartă marca Mărgineanu, te cucerește și te mobilizează să vezi cum e lumea rurală.
- Mihai M. Eu am o căsnicie fericită pentru că îmi iubesc nevasta. De renunțat, nu știu dacă am renunțat la ceva anume! Dar dacă mi se cerea expres să renunț la ceva, mă gândeam de două – trei ori mai atent la însurătoare.
- Mihai M. Pai n-avem prea mult spațiu să-ți înșir aici măcar o parte din defectele mele. Dar îți pot spune cele câteva calități pe care cred eu că le am: nu urăsc, nu invidiez și nu port pică. Mi se pare că avem prea puțin timp la dispoziție ca să îl ocupăm cu prostii d-astea de otrăvesc sufletul de om.
- Mihai M. Ăsta este secretul meu. Dacă află Andreea ce mă fascinează la ea, cu siguranță s-ar duce pe câmpii tot farmecul întâmplării.
- Mihai M. Eu sunt ahtiat să-mi petrec timpul cu copiii. Tocmai d-aia am facut o casă mare împreună cu alți șase prieteni buni de-ai mei, la marginea unei păduri, în care ne-am mutat toți, strângând astfel în curtea noastra 11 copii de aproape aceiași vârstă. În felul ăsta simplu ei cresc fericiți, zgomotoși și fanteziști.
- Mihai M. Nu mai gătesc! Dar mă bucur enorm la o oală de sarmale bine făcute, grase și sărate, să mearga vinul. În ultimii ani am devenit un mare consumator de pește de orice fel.
- Mihai M. Sunt un fin cunoscător al limbii române și îmi permit s-o folosesc la puterea maximă. Și mai sunt de părere că un cuvint face mai mult decât o imagine. Numai că trebuie să folosești cuvântul potrivit. După cuvânt, trebuie ajustat tonul cu care-l folosești. Și aici stau bine, pentru că, cică, am ureche muzicală. Și după toate astea, trebuie să păstrezi echilibrul în funcție de locul și oamenii din locul respectiv.
- Mihai M. Am avut una și am rezolvat problema luând-o de nevastă!
- Mihai M. Am depășit teama de avion, nu de înălțime. Eu de avion aveam o frică soră cu moartea. Evident, din ignoranță. Și astfel am hotărât să merg la cursurile Școlii de Piloți de avioan – Tuzla. E cea mai bună școală de aviație civilă din România. După sutele de ore de teorie, am urcat în avion, la manșă. Odată cu dispariția fricii, mi-a apărut o altă nebunie (că nu-i pot spune altfel) și m-am hotărit să merg cu studiul și instructajul de la PPL (privat pilot licente) până la CPL (comercial pilot licence). Adică, mai pe românește, îmi mai trag o meserie.
- Mihai M. Nu m-a chemat nimeni la Chișinau. Dar dacă mă cheamă, vin imediat, pentru că mi-e un dor de soleanca și de vinu’ roșu pe care numai în Moldova îl bei. Nu uita că bunicul meu din partea mamei s-a născut în Chișinău și a fugit în țara mamă când Basarabia a fost alipită imperiului sovietic. Îl chema Toma și pentru că un funcționar de la primaria Botoșani i-a scris numele caligrafic, codița de la „a” a transformat numele familiei mamei mele în Tomov.
Astfel că litri aia de sânge moldovenesc, care nu se fac apă, m-a facut ca s-o bag în familia mea pe Tania Popa, marea actriță a Naționalului bucureștean, cununând-o și botezându-i-l pe Slavic (ăla micu’!).
- Mihai M. Cea mai mare calitate a poporului nostru este că a durat peste mii de ani. Indiferent de granițe sau de voința celorlalți. Și nici nu avem de gând să dispărem în urmatoarele mii. Fiți fericiți!