Fiecare relație este unică, însă toate au un numitor comun, o cale pe care merg indiferent de statut sau context social – este ceea ce psihologii numesc etape prin care trec toate cuplurile. Desigur, cele care reușesc! Este vorba de patru faze. Primele două sunt cele mai periculoase și cu puține șanse, dar fiecare este, de fapt, un test în care sunt puse la încercare sentimentele partenerilor.
Faza romantică
Este etapa dulce, siropoasă, a îndrăgostirii. Mai este numită și faza îngâmfării, întrucât partenerii spun frecvent: Am întâlnit iubirea vieții mele, El/ea e cel mai bun/cea mai bună, Abia aștept să-l/s-o văd. Avem foarte multe în comun etc. Noi o vedem perfectă, chiar dacăacea persoană este poate incapabilă să ne ofere ceea ce avem nevoie.
Principalul vinovat: chimia! Când te îndrăgostești, creierul eliberează un cocteil de substanțe chimice, printre care oxitocina și dopamina, care au rolul de a-ți pune inima pe jar ca tu săvezi totul în roz bonbon. Acești neurotransmițători influențează starea în bine și, când se secretă în cantități mari, au efect similar drogurilor. Doar că dragostea e legală, nu?!
Acest amestec chimic aduce un cadou pe care îl primești fără să clipești: o pereche de ochelari colorați prin care distingi doar ce te face să te simți bine și care te împiedică să vezi părțile rele.
Durata: perioada de euforie poate ține destul de mult, de la două luni la doi ani. Când aceasta se încheie, îți dai seama că te afli lângă cea mai incompatibilă persoană din lume. Este momentul în care începe lupta!
Cei care nu depășesc cu bine etapa romantică, se despart și caută parteneri cu care să se simtă din nou compatibili, reluând de fapt aceastăperioadă. Vor descoperi, după ceva vreme, că li se întâmplă aceleași lucruri și o iau de la capăt. Și tot așa…
Etapa luptei
Este cea mai dureroasă dintre toate, o adevărată piatră de încercare pentru toate cuplurile. I se mai spune și etapa aterizării, când pe buzele partenerilor apar fraze ca: Doamne, cât măenervează, că spune cele mai proaste glume ori Nu m-am gândit deloc la el/ea. Sper că e bine. Aterizarea se dovedește forțată și plină de îndoieli, fiindcă acum se lasă cu cele mai multe divorțuri.
Principalul vinovat: iluzia iubirii care durează veșnic. Majoritatea cuplurilor o au, iar când ajung să se confrunte cu sentimente de furie și deznădejde, intervine ruptura. Se întâmplăpentru că nu te mai concentrezi pe puncte comune, ci pe diferențe și pe defectele partenerului.
Prin urmare, începi să lucrezi la schimbarea celuilalt, mai precis încerci să-l transformi în ceea ce era în prima fază. Simțindu-se pedepsit și controlat, acesta cautăevadare, iar tu resimți un gol emoțional.
Durata: faza se instalează de obicei între al doilea și al patrulea an de relație, dar poate dura ani și ani. Dacă nu reușiți să depășiți etapa luptei și să vă rezolvați neînțelegerile, vă veți întoarece aici des pe parcursul întregii relații.
Dacă vă împotmoliți în această fază, relația va înceta să se dezvolte și vă veți simți frustrați. Ideea e să vă dați seama că este nevoie de compromis, să vă acceptați și să stabiliți locul fiecăruia în cuplu, fără a distruge sentimentul de iubire care vă leagă.
Etapa echilibrului
După stabilirea diferențelor și întocmirea unei liste cu atribuirea rolurilor, se instalează o etapă confortabilă când știți de unde să vă luați pe voi, dar și de unde să apucați lucrurile de făcut. Este faza când iubirea se întoarce, după turbulențele din perioada luptei, dar într-o formă matură.
Principalul vinovat: nu există! Amândoi v-ați dat seama că nu aveți vreo șansă să-l schimbați pe celălalt și ați renunțat. Ați umplut golul nemulțumirilor cu mai mult respect unul pentru celălalt.
Durata: etapa poate ține până când moartea vă va despărți. Doar că, potrivit psihologilor, nu e tocmai sănătos pentru cuplu să rămâneți prea atașați de armonie, fiindcă va fi greu să ieșiți din zona de confort, atât de necesară pentru înflorirea legăturii voastre.
Etapa fericirii
Ați învățat până acum să vă iubiți și să vă tolerați. Mai mult, puteți să recunoașteți cinstit în fața partenerului că l-ați acceptat cu bune și cu rele. Este pasul către o experiență care văîmplinește, plină de voie bună și eliberare.
Principalul vinovat: s-ar putea ca doar unul din voi să se afle aici, în vreme ce partenerul nu a ajuns ori nu e prea convins. Asigurați-vă că sunteți amândoi pe aceeași baricadă înainte de avă declara învingători.
Durata: începe de la momentul acceptării pe deplin a celuilalt. Psihologii spun că acesta este de fapt momentul prielnic pentru a te căsători, nu în faza plină de romantism, când partenerii nu au învățat încă să aplaneze disensiunile. Aceasta este etapa când cei doi se simt mai legați ca niciodată și iubirea se află la apogeu.