Faptul că somonul crescut în condiţii artificiale ar putea fi lipsit de beneficii pentru sănătatea organismului nu mai este o noutate. Mai multe cercetări efectuate de-a lungul timpului au constatat că muşchiul somonului de crescătorie se deosebeşte de cel al somonului sălbatic în ceea ce priveşte compoziţia sa nutritivă. Un ecologist norvegian a determinat că somonul crescut în condiţii artificiale este şi îmbibat cu otrăvuri. Ce a descoperit activistul?
Ziariștii francezi, Nicolas Daniel și Louis de Barbeyrak, au studiat timp de câteva luni ce presupune din interior industria pescuitului. Aceştia au făcut drumuri în Norvegia, Vietnam, Suedia și Danemarca, după care au dezvăluit adevărul pe care încearcă să îl ascundă industria pescuitului.
În zonele rurale din vestul Norvegiei, acolo unde există mai multe ferme piscicole angajate în creşterea artificială a somonului, jurnaliștii l-au întâlnit pe norvegianul Kurt Oddekalvom, activist, ecologist și fondator al Societăţii Norvegiene pentru Ocrotirea Naturii. Ecologistul duce o luptă înverşunată împotriva fermelor ce se ocupă de creşterea artificială a somonului, dezvăluind detalii șocante despre activitatea acestora.
„În Norvegia, situația privind cultivarea peştelui este catastrofală. La o fermă atât de mică creşte un număr atât de mare de peşte, 2 milioane de unităţi de somon. Peștele se îmbolnăveşte, e vorba de aproape o pandemie: necroza pancreatică și anemia infecțioasă a somonului a capturat toată Norvegia. Însă, acest lucru este tăinuit de consumatori”, spune Kurt.
Activistul are colectate probe, înregistrări video, care arată cum muncitorii de la crescătorii toarnă în apă un pesticid puternic cu efecte neurotoxice.
„Ei înșiși trebuie să poarte măști și costume de protecție, ca să nu fie afectaţi de substanțele chimice destinate curăţării rezervoarelor de apă de paraziți. Astfel, somonul se îmbibă cu aceste produse chimice, ceea ce ar putea ameninţa sănătatea consumatorului. Somonul norvegian este cel mai toxic aliment din lume, şi asta în condiţiile în care industria pescuitului ocupă al doilea loc după venituri în Norvegia’’.
Pe fundul lacurilor pline cu apă de ploaie se găseşte un reziduu de 15 m încărcat cu bacterii, resturi de furaje putrede şi substanțe chimice care să distrugă paraziţii. Nivelul de contaminare este foarte înalt. Substanțe toxice, excremente de pește… Fundul mării este complet distrus, e ca o fabrică de gaz. Bule de metan și pesticide identice unor atacuri cu gaze’’, relatează Kurth după ce a folosit camere subacvatice spion pentru a filma.
O altă problemă a pescarilor norvegieni este aşa numitul păduche de pește, ce parazitează pe corpul peștelui şi îl ucide.
,,Păduchele între timp devine rezistent la chimicale aşa încât pescarii sunt nevoiţi să follosească pesticide tot mai puternice, iar acest lucru se reflectă negativ asupra peștilor. 50% din puietul de cod de la ferme se naşte cu mutaţii genetice. Peştii nu pot să închidă gura. Aceasta mutaţie genetică nu dispare timp de opt generaţii. Consumatorul când vede un peşte ca acesta, nu doreşte să-l manânce, dacă însă i se taie capul, nimeni nu observă”, mai spune el.
Somonul mutant are şi carnea friabilă.
„Acest lucru nu ar trebui să existe, carnea somunului are consistenţă elastică. După cum știți, somonul sălbatic are 5-7% grăsime, iar cel crescut artificial tocmai 15-34% grăsime. Şi toate toxinele se acumulează în țesutul adipos. În consecință, acest pește devine cel mai toxic din lume”, subliniază ecologistul.
La rândul său, toxicologul francez Jerome Ryuzzen confirmă declaraţiile ecologistului.
„Într-adevăr, gradul de contaminare a somonului a crescut foarte mult. Este de 5 ori mai nociv și toxic decât orice alte produse. Aceste toxine ar trebui să fie evitate în consum, pentru a reduce riscul de expunere a organismului’’, a subliniat toxicologul.
