STOP voting Miss Unica 2016
Statele europene au creșteri economice peste așteptări. Cine salvează zona euro de recesiune
Anul 2024 se poate încheia cu o creștere a economiilor din zona euro care depășește așteptările analiștilor, pe fondul unor îmbunătățiri în Germania, Franța, Italia și Spania. Datele preliminare publicate de Eurostat arată și că zona euro a înregistrat o scădere ușoară la finalul anului trecut, echivalent cu o recesiune tehnică.
Conform analiştilor intervievaţi de Bloomberg, PIB-ul zonei euro va creşte cu 0,7% în 2024, faţă de un avans de 0,5% estimat în precedentul studiu lunar. Economia Germaniei ar urma să înregistreze o expansiune de 0,2%, faţă de un nivel prognozat anterior de 0,1%, conform Agerpres.
Rezultatele, care includ şi revizuirea în creştere a prognozelor economice pentru Franţa, Italia şi Spania, indică îmbunătăţirea încrederii în regiune.
Conform datelor preliminare publicate de Eurostat, economia zonei euro a înregistrat o performanţă peste aşteptări în perioada ianuarie-martie 2024. Produsul Intern Brut al celor 20 de ţări care au trecut la moneda unică a înregistrat un avans de 0,3% în primul trimestru al acestui an comparativ cu trimestrul precedent. Analiştii mizau pe o creştere de doar 0,1% a economiei zonei euro de la un trimestru la altul.
În schimb, Eurostat a revizuit în jos cifrele pentru trimestrul patru al anului trecut, când economia zonei euro a înregistrat o contracţie de 0,1%, în loc de stagnarea anunţată iniţial, ceea ce înseamnă că zona euro a fost în recesiune tehnică în a doua jumătate a anului trecut. Una dintre definițiile pentru recesiunea economică se bazează pe scăderi ale produsului intern brut pentru două trimestre consecutive.
De asemenea, rata inflaţiei în zona euro se apropie de ţinta Băncii Centrale Europene de 2% şi analiştii se aşteaptă la reducerea dobânzilor în iunie.
Conform analiştilor intervievaţi de Bloomberg, anul acesta BCE va reduce dobânda la depozite cu 0,75%, iar rata inflaţiei în zona euro va atinge 2% în trimestrul doi din 2025.
Preşedintele BCE, Christine Lagarde, declara recent că economia zonei euro „se redresează şi vedem semne clare de revenire”.
Primul pacient cu Parkinson din lume care a primit celule cerebrale crescute în laborator: și-a recăpătat mirosul și poate face sport
Premieră absolută în lumea medicală. Un bărbat diagnosticat cu Parkinson și-a recăpătat mirosul după ce i s-au implantat în creier 7 milioane de celule crescute în laborator.
Thomas Matsson este primul pacient cu Parkinson din lume care a primit milioane de celule cerebrale crescute în laborator.
Operația a avut loc în 2023, iar până astăzi el și-a recăpătat mirosul și poate face sport.
Cercetătorii de la Universitatea Lund din Suedia au implantat cu succes 7 milioane de celule cerebrale crescute în laborator în pacientul care suferă de boala Parkinson.
Cetățeanul suedez Thomas Matsson a fost primul din lume care a testat metoda acum aproximativ un an.
Matsson a fost diagnosticat cu Parkinson pe când avea 42 de ani, potrivit Euronews.com .
Astăzi, Matsson recunoaște din nou mirosurile și face sport. Matsson spune că reușește să joace golf, ceea ce nu a mai putut să facă de 10 ani.
„Starea de dezorientare a dispărut. Am cele 7 milioane de celule ale mele și încep să funcționeze acum”, a spus Matsson.
„Fac patinaj pe distanțe lungi, slalom, schi fond, tenis și, mai ales, golf”, a spus el.
Cum functioneazã tratamentul revoluționar?
Boala Parkinson este o tulburare neurodegenerativă care afectează mișcarea din cauza pierderii celulelor care produc dopamină, care ajută la transmiterea semnalelor care controlează mișcarea și coordonarea ca neurotransmițător.
Terapia celulară concepută de cercetătorii de la Universitatea Lund implică expunerea celulelor stem din ouă fecundate- numite celule stem embrionare- la factori de creștere și semnale pe care le-ar primi în mod normal în timpul dezvoltării embrionului pentru a le direcționa să devină celule mature de dopamină.
Celulele sunt apoi implantate într-o zonă de 4 mm în centrul creierului pacientului, cel mai aproape de trunchiul cerebral, pentru a înlocui celulele dopaminergice pe care pacienții cu Parkinson le-au pierdut.
După câteva luni, aceste celule încep să trimită fibre nervoase și să producă dopamină.
„Speranța noastră este că ar putea fi administrat ca un tratament unic și speranța este ca pacienții să își reducă medicația, să evite efectele secundare ale tratamentului medicamentos și să obțină un efect motor bun pe termen lung de la celule pentru viață”, a explicat Gesine Paul-Visse, medic senior în neurologie la Spitalul Universitar din Skåne și profesor adjunct la Universitatea Lund.
Matsson nu s-a simțit bine imediat când s-a trezit de la procedura de 13 ore. A suferit o psihoză timp de 10 zile.
„Printre altele, am scăpat de două ori din secție. A doua oară, poliția a fost cea care m-a condus înapoi. Nu este ceva ce vreau să experimentez din nou. Absolut nu”, a spus Matsson.
Nu se știe dacă a fost un efect al expunerii îndelungate la anestezie sau dacă a avut de-a face cu adaptarea creierului la noile celule cerebrale.
Studiu: O dietă bogată în fructe și legume poate reduce șansele de răspândire a cancerului de prostată
O dietă bogată în fructe, legume, nuci și cereale integrale poate reduce șansele de răspândire a cancerului de prostată la aproape jumătate, potrivit unui studiu, conform Daily Mail.
Bărbații care au consumat cele mai multe alimente pe bază de vegetale au avut mai puține șanse să vadă cum cancerul lor crește, se răspândește la oase sau, în cele din urmă, să moară din cauza acestuia decât cei care au mâncat cel mai puțin.
Oamenii de știință cred că acest lucru s-ar putea datora, printre altele, nivelului ridicat de antioxidanți și compuși antiinflamatori din fructe și legume, care s-au dovedit a proteja împotriva bolii.
Constatările indică faptul că schimbările simple ale stilului de viață pot ajuta mulți bărbați care trăiesc cu o boală la un nivel mai scăzut să trăiască o viață normală.
Cercetarea a implicat peste 2.000 de bărbați din SUA diagnosticați cu cancer de prostată localizat între 1999 și 2018, care nu se răspândise.
Aceștia au fost chestionați cu privire la regimul alimentar și la stilul de viață și au fost urmăriți în medie timp de 6,5 ani.
Cei care aveau cele mai multe diete bazate pe vegetale mâncau, de obicei, cu 1,9 porții mai multe de legume, cu 1,6 porții suplimentare de fructe și cu 0,9 porții mai multe de cereale integrale pe zi decât cei care mâncau cel mai puțin.
De asemenea, aceștia au mâncat în medie cu o porție mai puțin de lactate – cum ar fi brânza – cu 0,4 porții mai puțin de grăsimi animale, puțin mai puține ouă și marginal mai puțină carne.
Cercetătorii de la Universitatea din California, San Francisco, spun că evoluția cancerului de prostată, inclusiv recidiva, tratamentul secundar au fost cu 47% mai mici la cei care au avut cele mai ridicate niveluri de alimentație bazată pe vegetale.
„Aceste constatări sugerează că consumul unei diete bazate în principal pe legume și fructe poate fi asociat cu rezultate mai bune pentru sănătatea specifică cancerului de prostată în rândul bărbaților” au scris aceștia în revista JAMA.
