Mamele japoneze sunt recunoscute pentru blândeţea şi armonia cu care îşi cresc copiii, dar şi pentru faptul că încearcă să îi responsabilizeze pe copii de la cele mai mici vârste, pentru a-i educa să devină ulterior cetăţeni model.
Copiii din Japonia merg neînsoţiţi la grădiniţă de la 3 ani, de la 4 ani aceştia circulă singuri cu metroul. De mici sunt educaţi să fie modeşti, politicoşi, să-şi respecte semenii şi sa nu îi deranjeze niciodată pe cei din jur. În şcoli şi licee, copiii sunt cei care se ocupă exclusiv de curăţenie, personal angajat care să se ocupe de curăţenie există doar în aeroporturi şi mari corporaţii. În rest, în toate instituţiile publice, de curăţenie se ocupă funcţionarii.
,,Noi facem curăţenie la şcoală. După prânz, cu cârpa, ştergem tot de pe podea şi facem curăţenie şi la toaletă, spune o profesoară de limba japoneză aflata în România.
,,În şcolile japoneze nu există femeie de serviciu. Este un element care mă surprinde, în condiţiile în care la noi elevul nici măcar tabla nu o şterge’’, spune Alexandra Jidiuc, expert în cultura niponă.
,,Mamele japoneze îi ajută pe copii, dar mai mult îi incurajează: Hai! Tu poţi să faci singur! Dar părinţii români ajută copilul imediat, îl şi îmbracă’’, spune Chinatsu Kawamoto, profesoara de limba japoneză.
Chiar dacă pentru europeni poate părea exagerat, mamele îşi lasă copiii să meargă singuri la grădiniţă, încă de la vârsta de 3 ani. În prima zi îi conduc să le arate drumul, în a doua zi doar îi urmăresc şi din a treia cei mici sunt pe cont propriu. Rolul mamei este acela de a învăţa copilul să se descurce singur şi de a forma un viitor adult responsabil. De aceea, nu va fi o surpriză pentru nimeni să vadă un copil de 4-5 ani care merge singur cu metroul.
Mai mult, în Japonia, nici un părinte nu îşi duce copilul la şcoală cu maşina
Nu sună nimeni la Protecţia copilului şi surpriza este că aceşti copiii nu au nici telefoane mobile la ei. Folosesc telefoanele publice şi este considerat un proces de responsabilizare a copilului de mic, pentru că mama japoneză spune că ,, daca eu nu îmi învăţ copilul ca la 6 ani să meargă cu metroul, când va învăţa acest lucru?’’. Deşi elevii au un program de şcoală normal, după orele de curs fiecare elev participă la cluburi și merge la bibiotecă.
„Studiază foarte mult în afara casei, pentru că sunt spaţii special dedicate studiului. O să îi vedeţi că sunt mereu cu cartea după ei, toţi copiii japonezi au o carte mai ales în metrou şi permanent citesc”, povestește Alexandra Jidiuc, specialistă în cultura japoneză.
În Japonia nu veţi vedea niciodată copii înfofoliţi
La 10 grade puştii poartă tricouri cu mânecă scurtă, de asemenea nu există teama de curent de aer.
„Copiii japonezi, chiar dacă afară e frig, se îmbracă în tricou cu mânecă scurtă şi pantaloni scurţi şi se joacă afară, de aceea sunt foarte rezistenţi”, spune Chinatshu Kawatomo.
„În metroul japonez există aer condiţionat, era extrem de rece după părerea mea, iar eu şi soţul meu eram destul de infofoliţi şi am văzut un copil care avea maxim o lună, era nou-născut şi era fără ciorapi în picioare, într-un body şi atât. Nu era învelit cu păturica şi nu părea să fie nesănătos”, povesteşte Alexandra Jidiuc.
„Când eram copil, în şcoala generală, ne obligau să alergăm cu picioarele goale afară. Şi alergam, profesorii puneau muzică Vouă românilor nu vă place curentul, dar pentru mine nu e nimic”, spune profesoara de limba japoneză Chinatshu Kawatomo.
Mamele japoneze ţin foarte mult ca cei mici să aibă o alimentaţie sănătoasă
Pe lângă orez şi peşte, din alimentaţia copilului nu lipsesc fructele şi legumele. În Japonia nu veţi întâlni nicodată un copil care să facă o criză de isterie în magazin, pentru că nu i se cumpară jucării. Nu veţi întâlni tineri care să fie zgomotoşi pe stradă, să ţipe sau să jignească pe cineva.
