Peste 700 de tipuri de bacterii au fost descoperite în laptele matern în cursul unui studiu recent, care a arătat, de asemenea, că această compoziţie microbiană se schimbă pe măsură ce bebeluşul creşte şi că dimensiunile corpului mamei şi modul în care a născut afectează bacteriile din lapte.
Studiul furnizează date esenţiale privind importanţa alăptării pentru sănătatea copiilor şi ar putea, totodată, ajuta companiile să producă lapte praf cu calităţi nutriţionale mai bune.
“Dacă compoziţia bacteriană a laptelui matern uman a evoluat coordonat pentru a maximiza eficienţa metabolică a organismului bebeluşului şi a stimula optim sistemul imunitar al acestuia, atunci o compoziie bacteriană incorectă ar putea avea consecinţe importante pentru sănătatea lui”, au explicat cercetătorii în raportul publicat în American Journal of Clinical Nutrition. “Aceste potenţiale consecinţe ar trebui evaluate în vederea unor recomandări viitoare în domeniul alimentaţiei copiilor”.
Laptele matern este foarte bogat în nutrienţi care protejează copiii de infecţii şi contribuie la popularea intestinului lor cu bacterii benefice.
Pentru a studia microbiomul din laptele matern, oamenii de ştiinţă spanioli care au realizat studiul au colectat lapte de la 18 femei, în trei rînduri: la două zile după ce acestea născuseră (când produceau doar colostru, un precursor al laptelui, bogat în anticorpi), după o lună şi apoi după 6 luni de la naştere.
Analiza ADN a demonstrat prezenţa a peste 700 de specii de bacterii, mai mult decât se aşteptau specialiştii. Cea mai mare diversitate de specii era prezentă în colostru. Ulterior, în lapte, compoziţia microbiană se schimba.
La femeile care fuseseră supraponderale sau care luaseră în greutate, în cursul sarcinii, mai mult decât le fusese recomandat, diversitatea bacteriilor în colostru şi laptele colectat la o lună după naştere era mai mică. Cercetătorii cred că e posibil, de asemenea, ca transferul unui anumit tip de microbiom de la mamă la copil să transfere şi o predispoziţie spre obezitate.
Femeile care născuseră pe cale vaginală şi cele care născuseră prin operaţie cezariană neplanificată aveau o diversitate mai mare de bacterii în lapte, comparativ cu femeile care născuseră prin cezariană planificată. Observaţia sugerează că hormonii produşi în cursul travaliului afectează laptele matern în moduri neaşteptate; ei pot influenţa, de asemenea, predispoziţia bebeluşului la astm şi alte afecţiuni înrudite.
Rămâne încă de aflat ce rol au toate aceste specii de bacterii şi de unde provin. Datele mai detaliate ar putea duce la elaborarea unor strategii mai eficiente de a menţine copiii sănătoşi.
După cum au explicat cercetătorii, dacă bacteriile descoperite în lapte sunt importante pentru dezvoltarea sistemului imunitar al copiilor, adăugarea lor la reţetele de lapte praf ar putea micşora riscul apariţiei alergiilor, al astmului şi al bolilor autoimune.
